Şomajul a scăzut în toate cele 19 state din zona euro, cu excepţia Estoniei. Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în Germania (3,8%) şi Malta (4,1%).
Grecia are cea mai mare rată a şomajului în zona euro, de 21,7%, deşi aceste cifre se referă la luna aprilie. Spania este ţara cu a doua cea mai mare rată a şomajului, aceasta scăzând de la 19,9% în iunie 2016 la 17,1%, luna trecută.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite.
Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie.
Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.
În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.
Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.
Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.
Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.
”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.
Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.
”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.
”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.
De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.
”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.
Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.
Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.
Cu o valoare estimată la 1.7 miliarde de lei, orădeanul Zoltan Teszari este şi în acest an cel mai bogat om de afaceri din Transilvania, potrivit Forbes. Orădeanul ocupă locul 5. Proprietar al RCS&RDS, lider pe piaţa serviciilor de televiziune şi de internet din România, Zoltan Teszari evită apariţiile în public, fiind supranumit “miliardarul invizibil”.
Acesta a făcut din RCS & RDS unul din cei mai importanţi operatori din regiune, furnizând servicii de telecomunicaţii în Ungaria, Cehia, Serbia, Spania şi Italia, Slovacia şi Croaţia. Strategia companei pe terenul comunicaţiilor este de a oferi servicii cât mai ieftine, o strategie care a dat rezultate în special pe piaţa de cablu TV.
În 2014, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 10% faţă de cea din 2013, dar pierderile raportate au ajuns la 71 milioane de lei, înregistrând o creştere de 415%.
Omul de afaceri bihorean duce o viaţă discretă şi deşi are o avere impresionantă nu are zeci de case sau maşini. Teszari preferă să locuiască în anexa unui hotel de două stele aflat în vecinătatea unei păduri de lângă Oradea şi are două maşini, un Porsche Cayenne şi un Ferrari 430. Despre patronul RCS&RDS se mai ştie că a practicat judo şi a reprezentat România, în 1990, la Campionatul European de judo, pentru juniori, din Turcia. Acesta a obţinut medalia de argint, fiind învins în finală de elveţianul Eric Born.
Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro
Cu o valoare estimată la 1.7 miliarde de lei, orădeanul Zoltan Teszari este şi în acest an cel mai bogat om de afaceri din Transilvania, potrivit Forbes. Orădeanul ocupă locul 5. Proprietar al RCS&RDS, lider pe piaţa serviciilor de televiziune şi de internet din România, Zoltan Teszari evită apariţiile în public, fiind supranumit “miliardarul invizibil”.
Acesta a făcut din RCS & RDS unul din cei mai importanţi operatori din regiune, furnizând servicii de telecomunicaţii în Ungaria, Cehia, Serbia, Spania şi Italia, Slovacia şi Croaţia. Strategia companei pe terenul comunicaţiilor este de a oferi servicii cât mai ieftine, o strategie care a dat rezultate în special pe piaţa de cablu TV.
În 2014, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 10% faţă de cea din 2013, dar pierderile raportate au ajuns la 71 milioane de lei, înregistrând o creştere de 415%.
Omul de afaceri bihorean duce o viaţă discretă şi deşi are o avere impresionantă nu are zeci de case sau maşini. Teszari preferă să locuiască în anexa unui hotel de două stele aflat în vecinătatea unei păduri de lângă Oradea şi are două maşini, un Porsche Cayenne şi un Ferrari 430. Despre patronul RCS&RDS se mai ştie că a practicat judo şi a reprezentat România, în 1990, la Campionatul European de judo, pentru juniori, din Turcia. Acesta a obţinut medalia de argint, fiind învins în finală de elveţianul Eric Born.
Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro
Alexandra Andresen, 20 ani, a devenit cea mai tânără miliardară din lume cu o avere estimată la 1.2 miliarde de dolari, scrie Daily Mail. Tânăra din Norvegia a moştenit averea de la tatăl său Johan F. Andresen.
Alexandra împreună cu sora ei Katharina, 21 de ani, au apărut pentru prima dată în catalogul Forbes cu cei mai tineri miliardari din lume. Surorile se află pe locul 1475 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.
Familia lor şi-a construit averea în industria tutunului, stră-stră-străbunicul tinerelor înfiinţând cea mai mare companie producătoare de ţigări din Norvegia.
Compania a fost vândută în 2005 pentru 500 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în proprietăţi şi în diferite fonduri hedge. Doi ani mai târziu, tatăl lor le-a dăruit celor două fiice 80% din acţiunile companiei Ferd Holdings.
“Simt că am o mare responsabilitate. Pe de o parte simt că nu am făcut nimic să merit acestă avere, pe de altă parte vreau să dezvolt compania şi să devină şi mai bună. Găsirea unui mod de a da ceva înapoi (n.r comunităţii, oamenilor) este dificilp. Faptul că familia mea are resurse financiare mi-a oferit multe oportunităţi de dezvoltare, dar banii nu sunt suficienţi pentru a reuşi”, se arată într-un interviu pe pagina companiei Ferd Holdings.
Al treilea cel mai tânăr miliardar este Gustav Magnar Witzoe, 22, tot norvegian. “Averile celor trei sunt moştenite, dar este uimitor faptul că cei mai tineri miliardari din lume sunt norvegieni”, a declarat Kerry Dolan, editor Forbes, pentru The Telegraph.
Cel mai bogat om de pe planetă, potrivit Forbes, este în continuare Bill Gates cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortego, fondator Zara, şi de omul de afaceri Warren Buffet.
Familia lui Hassanal Bolkiah este una dintre cele mai bogate familii regale din lume şi renumită pentru extravaganţele ei. Totul emană bogăşie când vine vorba de Hassanal Bolkian, până şi numele lui este compus din 16 de cuvinte ( numele complet: Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien ).
Bolkiah trăieşte într-un palat cu 1788 de camere si 257 de bai, 18 lifturi, o sală de bal ce poate acomoda până la 5.000 de oameni şi o moschee şi se întinde pe 200.000 de metri pătraţi, ceea ce-l face mai mare decât Vaticanul. Potrivit Guiness World Records, Istana Nurul Iman, palatul sultanului, este considerat al cel mai mare palat din lume. Pentru a construi un asemenea palat, sultanul a cheltuit 350 de milioane de dolari. Construcţia are un garaj unde încap 110 maşini, un grajd prevăzut cu aparate de aer condiţionat pentru cei 200 de ponei şi cinci piscine.
Sultanul este faimos pentru colecţia de automobile impresionantă. Se crede că are cel puţin 7.000 de maşini şi că a cheltuit în jur de 800 de milioane de dolari doar pe automobile de lux. Potrivit Guiness World Records, Bolkiah are în colecţia sa 600 de Rolls-Royce-uri, peste 300 de automobile Ferrari şi 134 de maşini Koenigseggs.
Alături de mama sa, tânărul de 25 de ani culege scoici proaspete şi caută în ele perle. Streamingul întregului proces pe internet s-a transformat într-o afacere de succes pe o piaţă estimată la peste 3 miliarde de dolari – cea a transmisiunilor online.
Cei care urmăresc streamingul lui Zhan au posibilitatea de a cumpăra o scoică înainte ca aceasta să fie deschisă, devenind şi proprietarii perlei sau a perlelor găsite.
În doar jumătate de an de la lansare, businessul a generat deja 4,4 milioane de dolari; pentru o scoică, plătitorii plătesc 8,58 dolari.
“Cred că 90% din oameni nu au văzut niciodată cum se culeg scoicile”, povesteşte tânărul celor de la BBC. “Habar nu au că poţi să găseşti şi 12 perle într-o singură scoică.”
În China există sute de platforme de live streaming.
Sursa: BBC