BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Mercedes-Benz România deschide un nou centru de logistică în apropierea Capitalei. Ce divizii va deservi noua unitate

    Mercedes-Benz România anunţă deschiderea unui nou centru logistic din Dragomireşti-Vale, care va înlocui fostul centru din Oradea. Noua unitate are o suprafaţă totală de peste 7000 de metri pătraţi (din care suprafaţa utilă e de 5.500 mp) şi va deservi punctele de service autorizate de pe teritoriul ţării, pe diviziile Mercedes-Benz (Passenger Cars, Vans, Trucks & Buses) şi smart. În prezent, centrul depozitează circa 23.000 de piese. 

    Depozitul dispune de tehnologii şi sisteme avansate, iar comunicarea cu punctele de service din ţară este 100% digitală. Reţeaua formată din 46 de parteneri are acces la un sistem digital, conectat la procesele de depozitare, primind notificări instant cu privire la disponibilitatea şi timpul de livrare al comenzilor. În plus, centrul foloseşte un sistem digital de gestionare a inventarului, asigurând astfel un maxim de eficienţă din punct de vedere al operaţiunilor cotidiene.

    „Depozitul nostru din Oradea se afla în improbabilitatea de a acomoda cerinţele dinamice ale pieţei de After-Sales din România. Terenul din apropierea Bucureştiului este locaţia perfectă, întrucât ne oferă posibilitatea de a optimiza procedurile de distribuţie şi totodată de a amplifica nivelul serviciilor destinate clienţilor şi partenerilor noştri.”, a declarat Ionuţ Icsaru, manager al noului centru logistic.

    Depozitul oferă piese necesare proceselor obişnuite de reparaţii şi întreţinere, precum şi reparaţii mai complexe, precum tinichigerie şi caroserie, dar şi asamblări pentru propulsie – motor, transmisie, cutie de viteze. În funcţie de gradul de prioritate al comenzii, produsele şi serviciile ajung la partenerii autorizaţi      Mercedes-Benz într-un interval de timp între 18 şi 96 de ore. Sunt, de asemenea, implementate şi o serie de procese pentru colectarea şi reciclarea deşeurilor şi folosirea LED-urilor şi a energiei verzi pentru a minimiza impactul asupra mediului.

    Compania nu a furnizat informaţii legate de valoarea investiţiei în centrul logistic.

  • McDonald’s deschide în septembrie o unitate de tip drive în municipiul Zalău, judeţul Sălaj

    Premier Restaurants, compania care operează franciza McDonald’s în Româ­nia, va deschide în luna septembrie o unitate de tip drive în Zalău, judeţul Sălaj, potrivit unui comunicat de presă al municipalităţii Zalău. Documentele de urbansim necesare au fost depuse la primărie, urmând eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire. McDonald’s este liderul pieţei locale de restaurante din România, atât după cifra de afaceri, cât şi după numărul de restaurante, cu 87 de unităţi la finalul anului trecut, care acoperă principalele oraşe din ţară.

    ’’Am avut o întâlnire cu directorul general şi managerul imobiliar al lanţului de restaurante McDonald’s România, în cadrul căreia am discutat despre deschiderea unui McDonald’s de tip drive în municipiul Zalău. Primii paşi pentru obţinerea documentaţiilor de urbanim au fost făcuţi, iar până în luna septembrie a acestui an unitatea va fi funcţională’’, a declarat Ionel Ciunt, primarul municipiului Zalău, într-un comunicat de presă.

    În anul 2019, McDonald’s România a obţinut afaceri de 926 mil. lei, plus 21% comparativ cu 2018. Compania americană McDonald’s a venit direct pe piaţa locală în urmă cu 25 de ani, pentru ca în 2016 să fie cedate operaţiunile unui francizat, respectiv grupul maltez Premier Capital.

     

     

     

     

     

     

     

  • Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu: Şcolile vor rămâne deschise cel puţin până pe 1 aprilie

    Şcolile din România vor rămâne deschise cel puţin până pe 1 aprilie şi se vor vor închide doar dacă localitatea intră în carantină, spune ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    ”Ministerul Educaţiei va rămâne consecvent principiului potrivit căruia şcolile trebuie să se închidă ultimele, doar dacă e nevoie. Am semnat ordin de ministru prin care şcolile se închid când localităţile intră în carantină. Am fi într-o situaţie absurdă dacă am avea terase, malluri şi alte localuri deschise şi am închide şcolile. Da, dacă localitatea intră în carantină în interesul educaţie şi a profesorilor, şi a stării de sănătate generală, trebuie închise şcolile doar dacă localitatea intră în carantină”, a spus Cîmpeanu în cadrul unei conferinţe de presă organizată de World Vision România.

    Mai mult, examenul de bacalaureat va rămâne pe aceleaşi date care au fost deja stabilite, iar Evaluarea Naţională se va muta după examenul de bacalaureat, a adăugat ministrul.

    ”Pot să vă spun că nu vor fi perturbate simulările examenelor care se încheie pe data de 31 martie, deci şcolile vor rămâne deschise cel puţin până la data de 1 aprilie. De asemenea pot să vă spun că examenul de bacalaureat va rămâne pe aceleaşi date care au fost deja stabilite, comunicate şi sunt cunoscute. Evaluarea naţională se va muta după examenul de bacalaureat. Atâta vreme cât nu modificăm numărul de săptămâni de şcoală, cât am adaptat programa de examen şi elevii se pregătesc în acest fel, nu cred că sunt motive de modificare în plus a acestei tematici de examen”, explică Sorin Cîmpeanu.

  • Record absolut: Dacia a înregistrat peste 1.500 de comenzi pentru Spring Electric în patru ore

    Dacia a înregistrat în patru ore mai multe comenzi decât s-au vândut maşini electrice în 2019 pentru Spring, primul său automobil cu baterii în primele patru ore de la deschiderea comenzilor. Mai mult, la ora 13.00 astăzi, când a fost deschisă lista, peste 6.000 de oameni au încercat să se conecteze simultan.

    Livrările către persoane fizice vor demara în luna septembrie a acestui an.

    Spre comparaţie, în 2019 s-au livrat pe piaţa locală în întreg anul 1.500 de maşini electrice, iar în 2020 piaţa a urcat la aproape 2.900. În 2021, în primele două luni ale anului volumul a urcat cu 30% însă acum piaţa va fi decisă exclusiv de programul Rabla Plus, care oferă o susţinere de 50% sau 10.000 de euro din preţul automobilului.

    Spring este în momentul de faţă cel mai accesibil automobil electric de pe piaţa europeană şi singurul care în România poate fi cumpărat cu mai puţin de 10.000 de euro. Singurul care se apropie e VW e-Up!, care are un preţ de listă de 24.000 de euro şi care poate fi cumpărat prin Rabla Plus cu 14.000 de euro.

    Spring poate fi cumpărat cu 7.700 de euro sau 49 de euro pe lună utilizând bonusurile programelor Rabla (1.400 de euro) şi Rabla Plus (10.000 de euro), preţul său fiind de 18.100 de euro în versiunea de top, echiparea sa având dotări precum sistem de navigaţie şi aer condiţionat.

    Spring dispune de un motor de 45 CP şi are o autonomie de 230 km, care creşte la 305 km în oraş.

     

     

     

     

  • Veşti bune. Ţara pe care românii o preferă pentru concediu se va deschide încă de la mijlocul lunii aprilie

    Grecia se va deschide încă de la mijlocul lunii aprilie pentru turiştii veniţi din Uniunea Europeană, declară Charis Theocharis, ministrul grec al turismului.

    Iniţial, Grecia a anunţat că va deschide graniţele pentru turişti începând cu 14 mai, în cazul în care evoluţia pandemiei va permite acest lucru. Până la acea dată, Grecia intenţionează să ridice treptat restricţiile cu privire la limitarea răspândirii virusului.

    „Pentru turiştii din UE, inclusiv pentru români, Grecia se va deschide undeva la mijlocul lunii aprilie, înaintea sărbătorilor pascale. Ştim că ţara noastră este o destinaţie preferată pentru petrecerea acestor sărbători. Ca să poată veni cineva în ţara noastră trebuie să aibă un test negativ, fie să fie vaccinat, ori să fi trecut deja prin boală”, a spus Charis Theocharis într-o conferinţă de presă, vineri.

    Vizita ministrului elen al turismului a venit ca răspuns la invitaţia omologului român Claudiu Năsui.

    Intrarea în Grecia va fi permisă doar celor care înaintea călătoriei fie au fost vaccinaţi, fie au dobândit anticorpi în urma unei infecţii cu noul coronavirus sau vor prezenta un rezultat negativ al unui test pentru COVID-19 recent efectuat. Toţi turiştii pot fi supuşi unor teste aleatorii, în acelaşi mod ca anul trecut. Cu toate acestea, o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut sunt testele rapide, datorită cărora carantina, pentru cazurile pozitive, va fi instituită imediat, fără timpul de aşteptare de 24 de ore din 2020.

    „Este prima ţară pe care o vizitez în urma finalizării planului de deschidere a sezonului turistic. Avem un plan integrat de deschidere a turismului, un plan care anul trecut s-a dovedit un real succes, am demonstrat că se poate face turism şi în aceste condiţii”, a adăugat ministrul elen al turismului.

  • Probleme în prima zi de funcţionare a centrelor noi pentru vaccinul Pfizer. Pacienţi trimişi acasă din lipsa dozelor de vaccin

    Vaccinul nu a ajuns în toate centrele nou deschise pentru imunizarea cu dozele companiei Pfizer la ora 10, când pacienţii aveau programare, iar în trei centre nou deschise din judeţul Hunedoara pacienţii au fost trimişi acasă, deşi aveau programare validă pentru a fi imunizaţi astăzi. Şeful campaniei de vaccinare spune însă că este un caz izolat. Şeful DSP Hunedoara a precizat că vaccinul este pe drum şi pacienţii vor fi vaccinaţi cu o întârziere, la ora 13 fiind estimată începerea vaccinării.

    „Din ceea ce ştiu, toate dozele au fost distribuite către DSP şi implicit către centrele de vaccinare. Situaţiile menţionate de dumneavoastră probabil sunt punctuale”, a transmis Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

    În trei centre din Hunedoara – Haţeg, Petrila şi Lupeni, pacienţii, deşi aveau programare în platformă şi au primit inclusiv mesaj de confirmare a programării, au fost trimişi acasă şi îndrumaţi să aştepte să fie sunaţi.

    „Acum este pe drum (vaccinul – n.red.), la Haţeg, urmează Petrila, Petroşani, Lupeni. La ora 1 ar trebui să înceapă vaccinarea. Nu avem cum să distribuim, şoferul a plecat la 5 dimineaţa, vaccinul s-a ridicat la 7:30, vine de la Timişoara, e timpul de deplasare. El vine, trebuie repartizat, făcute procesele verbale, încărcat pe fiecare centru de vaccinare în parte. E doar astăzi, la pornirea centrelor, după aceea nu vor mai fi probleme pentru că ne aprovizionăm constant. Celelalte centre care sunt funcţionale nu au problema asta, ei deja funcţionează şi am adus completare. Problemele au fost la centrele Haţeg, Petrila, Lupeni, unde se vaccinează pentru prima dată”, a spus Sebastian Mezei, şeful DSP Hunedoara.

    Centrele din Timişoara, Braşov nu au această problemă pentru că fac 15 minute să ridice vaccinul, fiind totodată centre regionale, acolo unde este depozitat vaccinul, mai spune şeful DSP.

    „Absolut toţi pacienţi vor fi vaccinaţi astăzi, doar cu o întârziere care ţine de drum. Şoferul face în ziua de distribuţie 500 km. Pacienţii care nu pot astăzi putem să-i vaccinăm mâine, noi am adus dozele aferente tuturor programărilor, nu vor rămâne nevaccinaţi”, a mai precizat Sebastian Mezei.

    De astăzi, 130 de cabinete noi de vaccinare au devenit operaţionale pentru imunizarea cu vaccinul produs de compania Pfizer/BioNTech, aici urmând să fie vaccinate 156.000 de persoane în următoarele 20 de zile. Capacitatea de vaccinare a fiecărui cabinet este de 60 de persoane pe zi.

    Programarea pentru vaccinare în noile centre a început sâmbătă, 27 februarie, iar dozele se adresează persoanelor vulnerabile din etapa a doua de imunizare, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

    Astăzi urmează să ajungă în România o nouă tranşă de vaccin de la Pfizer, peste 214.000 de doze de vaccin urmând să ajungă în ţară, potrivit autorităţilor.

     

  • Afaceri de la zero. Mihaela Sari Drăgoiu a deschis Atelierul Ecrin în Bucureşti, unde face bijuterii unicat şi aşteaptă afaceri de 50.000 euro

    Antreprenoarea a renunţat la jobul său de manager în turism şi a deschis la sfârşitul anului 2016 atelierul de bijuterie, iar în 2019 a avut o cifră de afaceri de 60.000 euro.

    Mihaela Sari Drăgoiu a des­chis la sfârşitul anului 2016 Atelierul Ecrin, un atelier de bijuterii unicat din Bu­cu­reşti, iar pentru anul acesta speră să ajungă la o cifră de afaceri de 50.000 euro. Pandemia şi-a pus amprenta şi asupra micului business, dar Mihaela Sari Drăgoiu se aşteaptă ca anul acesta să crească cererea pentru bijuterii.

    „Pandemia ne-a afectat, ar fi fost frumos să nu o fi resimţit prea mult, dar 50-60% din biju­teriile pe care le facem sunt verighete, adică lucrăm pentru evenimente care au fost anulate, ne-a afectat destul de mult, anul tre­cut am ajuns undeva la jumătate cu cifra de afaceri pe care o aveam în 2019, când am avut o cifră de afaceri de 60.000 euro“, spune Mihaela Sari Drăgoiu.

    Antreprenoarea a renunţat la jobul său de manager din turism pentru a-şi deschide pri­­mul său business, dar experienţa sa ca an­gajat a ajutat-o să pornească prima sa afa­cere. La finalul anului 2016 a fost deschis Ate­lierul Ecrin, iar în ianuarie 2017 au înce­put să se promoveze în online, astfel că în câteva luni din ce în ce mai mulţi clienţi optau pentru bijuteriile făcute în Atelierul Ecrin.

    „Povestea noastră este simpatică, soţul meu lucrează în industria costumelor la co­man­dă de aproape nouă ani, colabora cu biju­tierul care acum este partener cu mine în business pentru bijuterii masculine, ace de cra­vată, butoni, tot felul de bijuterii mascu­line din argint şi aur. Ne-am gândit că ar fi o ide­e foarte bună, îmi plăcea arta, nu îmi era stră­ină deloc, bijutierul nostru este un artist biju­tier şi am zis să îmbinăm pasiunea noas­tră pentru artă şi pentru frumos şi să facem un busi­ness“, povesteşte Mihaela Sari Drăgoiu.

    Antreprenoarea îşi aminteşte că prima biju­terie făcută în Atelierul Ecrin a fost o pe­reche de verighete create după o creangă de co­pac. Bijuteriile lucrate în atelier sunt fie unicat, fie în serie mică.

    Investiţia iniţială în business a ajuns la 7.000 euro, dar pe parcurs antreprenoarea a mai investit pentru echipamente, astfel că în prezent investiţia a ajuns la 20.000 euro. „În urmă cu doi an am accesat şi o linie de credit pen­tru că simţeam nevoia de o îm­bu­nătăţire în atelier, să cumpărăm alte echipamente şi ne doream să li­vrăm bijuterii din ce în ce mai frumoase, suntem mulţumiţi la nivelul la care am ajuns“, adaugă Mihaela Sari Drăgoiu.

    Pe lângă clienţii din România, bijuteriile din Atelierul Ecrin au fost trimise şi în ţări precum Franţa, Belgia, Italia, Spania şi Marea Britanie. Antreprenoarea spune că pe lângă verighete, în atelier sunt create diverse bijuterii precum inele de logodnă, cercei şi coliere. În ceea ce priveşte capacitatea de pro­ducţie, aceasta depinde foarte mult de gradul de complexitate al bijuteriilor.

    „Depinde de complexitatea lor, pentru că avem poate un colier la care colegul meu poate să lucreze o săptămână, dacă e mai complex durează ceva timp, dar putem să livrăm cam 20-30 de perechi de verighete, dar pentru acest lucru se lucrează intens“, precizează Mihaela Sari Drăgoiu.

    Ea spune că cea mai scumpă bijuterie făcută în Atelierul Ecrin a fost un inel de logodnă de 8.000 euro.

    Momentan, antreprenoarea nu îşi doreşte să deschidă şi alte ateliere de bijuterie, în schimb, vrea să îl extindă pe cel de acum şi să mai angajeze încă doi bijutieri.

    „Simţim că domeniul acesta îşi va reveni, iar anul acesta sperăm să ajungem la nivelul din 2019, deci vrem să angajăm încă doi bijutieri şi să ne mutăm poate într-un spaţiu mai mare“, spune ea.

    Însă, pentru viitor, dacă va găsi bijuteri profesionişti în alte oraşe din ţară se gândeşte să meargă cu Atelierul Ecrin şi în alte oraşe din ţară.

    De la începutul businessului şi până în prezent, Mihaela Sari Drăgoiu spune că piaţa de bijuterie s-a schimbat, astfel, acum clienţii sunt mult mai informaţi cu privire la ceea ce îşi doresc, ceea ce înseamnă că atelierele de bijuterie trebuie să se dezvolte continuu.

    „Atelierele trebuie să se perfecţioneze non stop, să acumuleze cât mai multă informaţie pe care să o livreze câtre clientul final într-un format cât mai bine documentat, clientul cu care interacţionezi este destul de bine pregătit“, precizează Mihaela Sari Drăgoiu.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Brandul românesc creat în Pantelimon care a ajuns în inima Vienei. Compania vrea să deschidă magazine monobrand în mai multe ţări din Europa

    Heidi Chocolat, companie contro­lată de familia aus­triacă Meinl prin inter­mediul vehiculului de in­vestiţii Kex Confectionery, dezvoltă brandul ro-mânesc de ciocolată Heidi pe pieţele ex­terne prin magazine monobrand, primul pas fiind făcut în Viena, unde un astfel de spaţiu a fost deschis pe Mariahilfer Strasse, principala arteră de shopping din oraş.

    „Pe termen mediu avem ambiţia să deschidem magazine noi în România, Austria şi în alte oraşe din ţările din Europa Centrală şi de Est. Avem deja (pe lângă noul magazin din Viena – n.red.) primul nostru Heidi ChocoWorld în Pantelimon, o unitate lângă fabrică. Am deschis şi un shop in shop în Băneasa. Validăm diverse idei şi concepte (…).“

    Heidi Chocolat, companie contro­lată de familia aus­triacă Meinl prin inter­mediul vehiculului de in­vestiţii Kex Confectionery, dezvoltă brandul ro-mânesc de ciocolată Heidi pe pieţele ex­terne prin magazine monobrand, primul pas fiind făcut în Viena, unde un astfel de spaţiu a fost deschis pe Mariahilfer Strasse, principala arteră de shopping din oraş.

    „Heidi merge la nivel internaţional! Compania (mamă – n.red.) deja opera un lanţ de magazine de ciocolată în Austria, însă sub un brand secundar. Pe unul dintre acestea a decis să îl transforme în primul magazin Heidi, ce este amplasat pe Mariahilfer Strasse, cea mai lungă arteră de cumpărături din Europa, ce primeşte peste 17 milioane de vizitatori anual“, spune Peter Mueller, CEO al Heidi Chocolat.

    Heidi Chocolat a luat naştere în urmă cu aproximativ 25 de ani în oraşul Pantelimon de lângă Bucureşti, fiind fondată de investitori elveţieni. În 2012 a fost achiziţionată de Kex Confectionery. Brandul românesc era încă de atunci prezent la export, însă în ultimii ani a apăsat pedala de acceleraţie şi a „cucerit“ tot mai multe pieţe şi a făcut chiar achiziţii. În total, produsele companiei sunt prezente pe 50 de pieţe, dar nu cu magazine proprii.

    „Heidi Chocolat reprezintă divizia premium a Meinl Confectionery“, spun oficialii companiei care erau activi în producţie şi distribuţie iniţial, pentru ca acum să dezvolte şi retailul propriu.

    Producătorul este, conform celor mai recente date ale ZF, cel mai mare exportator de ciocolată de pe plan local, dar şi unul dintre cei mai mari jucători privind cota de piaţă din România. Heidi Chocolat este una dintre cele două companii din sectorul ciocolatei din România deţinute de familia austriacă Meinl prin intermediul vehiculului de investiţii Kex Confectionery. Dacă Heidi Chocolat s-a dezvoltat ca o companie internaţională, cealaltă societate – Kandia Dulce – s-a concentrat mai mult pe piaţa românească, având în portofoliu mărci cu o tradiţie de peste 35 de ani precum Rom sau Măgura.

    „Deschiderea buticului din Viena ar putea fi începutul unei călătorii minunate. Vrem să ducem peste 150 de tipuri de ciocolată – praline, trufe, specialităţi de sezon etc. – în noi magazine Heidi din toată lumea“, spune executivul.

    Magazinul a fost deschis chiar înainte de Valentine’s Day, acesta respectând toate regulile legate de siguranţă şi sănătate într-o perioadă marcată de pandemia de COVID-19. „Pe termen mediu avem ambiţia să deschidem noi magazine în România, Austria şi în alte oraşe din ţările din Europa Centrală şi de Est. Vrem să dezvoltăm oferta noastră de seminarii în domeniul ciocolatei şi vrem să organizăm workshop-uri pentru consumatori (…).“

    Dezvoltarea se va face direct de către companie, cel puţin iniţial, deoarece vrea să stabilească standardele de funcţionare.

    „Avem deja (pe lângă noul magazin din Viena – n.red.) primul nostru Heidi ChocoWorld în Pantelimon, o unitate lângă fabrică unde oferim produse proaspete, dar unde organizăm şi seminarii pentru ca clienţii să îşi poată produce propria ciocolată.“

    „Am deschis şi un shop in shop în Băneasa. Validăm diverse idei şi concepte pentru a ne extinde local, astfel încât produsele noastre să ajungă la cât mai mulţi români.“

    Decizia de a miza pe retail propriu, spune Peter Mueller, este justificată de faptul că ciocolata proaspătă este cea mai bună.

    „Vrem să oferim consumatorilor produse proaspete, deosebite, specialităţi handmade pentru o experienţă completă.“

    Produsele companiei sunt deja prezente în toate lanţurile de retail şi pe toate platformele online majore din România, precum şi în câteva mii de magazine din comerţul tradiţional, spune executivul. Compania a avut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de circa 103 mil. lei, în stagnare, şi aproape 400 de salariaţi.

    „Ca multe afaceri şi categorii de produse, şi noi am resimţit impactul pandemiei şi am încheiat anul cu o cifră de afaceri sub cea din 2019. În special din cauza lockdown-ului oamenii s-au întâlnit mai rar şi au avut mai puţine ocazii să sărbătorească, iar impactul s-a simţit şi în perioada sărbătorilor când se oferă cadouri“, spune CEO-ul Heidi Chocolat.

    El speră însă că românii vor susţine prin achiziţiile lor producătorul local. În România, cei mai mari producători de ciocolată sunt Heidi Chocolat şi Kandia Dulce, urmaţi de alţi jucători mai mici cum este compania Muller şi Prietenii din Satu Mare.

    „Am învăţat anul trecut că trebuie să planificăm dar făcând mai multe scenarii. În ceea ce priveşte 2021, noi am pornit la drum cu ambiţii mari şi cu planuri să revenim pe o creştere de peste 10%. Vom continua să investim în producţie şi în dezvoltarea de noi articole.“

  • Marile companii deschid uşa pentru bitcoin: Mastercard le va permite clienţilor să tranzacţioneze anumite criptomonede pe reţeaua gigantului de plăţi

    Gigantul de plăţi Mastercard le va permite posesorilor de carduri să tranzacţioneze anumite criptomonede pe reţeaua companiei, în contextul în care mai multe companii au început să se deschidă măcar parţial către această piaţă în creştere.

    Mai mult, compania este „implicată în mod activ” alături de mai multe bănci centrale din întreaga lume în proiecte de monede digitale naţionale, conform unui articol publicat pe blogul companiei, miercuri, citat de Bloomberg.

    Compania va prioritiza protecţia consumatorului şi conformarea la directivele reglementatorilor, a scris Raj Dhamodharan, vicepreşedinte executiv pentru active digitale şi produse blockchain în cadrul Mastercard.

    Mastercard are deja parteneriate încheiate cu mai multe companii din universul criptomonedelor, precum Wirex şi BitPay, însă compania a solicitat până acum ca monedele digitale să fie schimbate în bani fiat înainte ca sistemul operatorului de plăţi să gestioneze tranzacţia pe reţeaua proprie.

    „Schimbarea pe care o facem înspre acceptarea activelor digitale va permite unui număr mai mare de comercianţi să accepte criptomonede. (…) Această schimbare va reduce ineficienţele şi le va permite atât clienţilor cât şi comercianţilor să evite convertirile repetate din criptomonede în fiat şi invers în vederea plăţilor”, a adăugat Dhamodharan.

    Anunţul Mastercard vine după ce Tesla a anunţat că a investit 1,5 miliarde de dolari din numerarul companiei în bitcoin, ceea ce a împins bitcoin spre noi recorduri. Pe de altă parte, experţii sunt de părere că mutarea Tesla nu va genera o mişcare mai amplă în rândul corporaţiilor în ceea ce priveşte plasarea numerarului în criptomonede. 

    „Filozofia noastră legată de criptomonede este una destul de simplă: este o alegere. Mastercard nu este aici să recomande utilzarea criptomonedelor. Dar suntem aici să îi ajutăm pe clienţi, pe comercianţi şi pe businessuri să tranzacţioneze valoare în format digital”.

    Visa, competitorul Mastercard, a anunţat până acum că în cazul în care o monedă digitală devine recunoscută ca monedă de schimb nu există niciun motiv să nu o înscrie şi în reţeaua companiei, care cuprinde deja 160 de monede de schimb.

  • Se anunţă dezastrul din turism: 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante nu se vor mai deschide niciodată

    Patronii din industria de turism şi HoReCa spun că primesc doar promisiuni, dar acestea nu sunt puse şi în practică.

    Industria turismului şi HoReCa se află într-unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani, iar multe întreprinderi din acest sector economic riscă falimentul. Circa 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante îşi vor închide definitiv pentru turişti.

    „Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor, din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară, probabil aproape 15.000 nu se vor mai deschide niciodată, adică 13.000 de antreprenori nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi  şi care să livreze taxe şi impozite în această ţară”, spune Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat şi alte organizaţii patronale din turism pentru a face un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei.

    Cel mai afectat sector al businessului este cel de business, care se luptă cu greu să supravieţuiască având în vedere că în marile oraşe hotelurile au un grad mediu de ocupare de 20%, un nivel la care hotelierilor le este destul de dificil să menţină businessul în picioare.

    „Hotelurile din oraşe sunt cele mai afectate, acolo unde gradul mediu de ocupare nu a depăşit 20%, iar 20% deja înseamnă pierdere fără discuţie, nu are cum să ţină businessul în picioare mai departe, are nevoie de un grad de ocupare de minim 35-40%, altfel pierde mii şi zecii de mii de euro”, spune Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

    Reprezentanţii patronatelor din turismul românesc au spus în cadrul conferinţei de presă că au existat multe promisiuni din partea atuorităţilor cu privire la sprijinul pentru această industrie, dar lucrurile nu s-au concretizat încă.

    Guvernul a adoptat măsura pentru acordarea de sprijin financiar pentru companiile din domeniul turismului, adică structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de criza pandemică, vor primi sub forma unor granturi 20% din scăderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019. În ordonanţa de urgenţă care reglementează această măsură de sprijin, este prevăzut faptul că întreprinderile vor primii banii abia în vara acestui an, ceea ce înseamnă că ar fi prea târziu pentru multe întreprinderi din industrie.