BusinessMagazin

Tag: depozite

  • Isărescu: Nu este bine să depunem banii în străinătate,să avem încredere în sistemul bancar românesc. “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit”

    “Radu Mihnea a fost primul domn român care şi-a deschis un depozit la Veneţia, am putea spune că a plecat cu banii în străinătate, şi-a depus 20.000 de galbeni la Zecca, Veneţia”, a afirmat Isărescu, prezent la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţii “Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideoligie în cronistica moldovenească a secolului al XVII-lea” de Nadia Manea.

    El a citat din carte, în care se consemnează că Radu Mihnea apela la o manieră modernă şi sigură de a păstra banii, care erau garantaţi de Republica Veneţiană, arătându-se “puţin revoltat” că este o invitaţie la a depune banii în străinătate.

    “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu ştiu că şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit. Deci nu este bine să depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat şeful băncii centrale.

    El s-a referit şi la “obsesia” băncilor centrale şi a guvernatorilor de a ţine sub control inflaţia.

    “Despre băncile centrale şi guvernatorii acestora se spune că au o obsesie: inflaţia, să ţină inflaţia cât mai jos. Şi în mare măsură este adevărat, dar nu toţi guvernatorii recunosc acest lucru, că sunt obsedaţi, însă că au preocuparea să ţină preţurile scăzute este adevărat. Inflaţia este opusul stabilităţii monetare”, a mai spus Isărescu.

  • Millennium iese cu o promoţie la depozite

    Pentru cei care doresc să economisească pe termen mediu, Millennium Bank a lansat un depozit promoţional pe şase luni, disponibil până la sfârşitul anului atât pentru fonduri noi, cât şi pentru fonduri vechi. Dobânda anuală ajunge până la 5,5% la lei şi 3,5% la euro, în funcţie de suma economisită.

    Aceste depozite pot fi constituite în sucursale şi prin Call Center. Banca nu percepe comision pentru crearea şi administrarea depozitului, iar suma minimă pentru deschidere este de 2.000 de lei sau 500 de euro.

    Millennium Bank, subsidiara locală a grupului portughez cu acelaşi nume, a raportat anul trecut pierderi de 23,8 milioane de euro, cu o treime peste nivelul din 2011. Veniturile operaţionale au crescut însă cu echivalentul a un milion  de euro, 31 mil. euro, pe fondul majorării cu 10% a portofoliului de credite, până la 436 mil. euro.

  • Isărescu: Băncile nu vor avea încotro, vor trebui să reducă dobânzile la credite

     “După părerea mea, aşa mai neaoş, este că n-au încotro. Ce-o să facă cu atâţia bani? Vin la facilitatea de depozit a Băncii Naţionale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce şi mai mult în perioada următoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare dată şi sugerez şi acum, interesul băncilor comerciale este să ieftinească semnificativ costul creditării în lei”, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un briefing de presă după şedinţa CA pe probleme de politică monetară.

    El a afirmat că ieftinirea creditelor în lei este insuficientă şi că maniera în care politica monetară se răsfrânge asupra politicii de împrumut a băncilor s-a reflectat cu întârziere şi moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapidă către piaţa interbancară şi către dobânzile la titlurile de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    74%
    ponderea românilor între 25 şi 64 de ani care declară că ştiu o limbă străină, faţă de 99% din cetăţenii din Luxemburg (maximul din UE) şi 37% în Ungaria (minimul din UE), conform datelor Eurostat

    9,2 mld. lei
    stocul depozitelor cu scadenţa mai mare de un an atrase de bănci de la clienţii persoane fizice în luna iulie, în creştere cu 12% faţă de sfârşitul anului trecut

    8,9 mld. euro
    stocul de credite imobiliare ale băncilor la finele lunii iulie, cu 4 mld. euro mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2008

    1,1%
    scăderea producţiei în construcţii pe ansamblul UE în iulie 2013 faţă de iulie 2012, în timp ce scăderea în zona euro a fost de 1,2%

    1,3%
    inflaţia în zona euro în luna august, după ce ajunsese la 1,6% în precedentele două luni

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum văd băncile şansele de creştere a creditării în toamnă

    Pe termen scurt (trimestrul al treilea), băncile preconizează revenirea în teritoriu pozitiv a cererii de credite imobiliare şi stabilizarea cererii de credite de consum, în paralel cu “o reducere marginală” a cererii de credit din partea companiilor nefinanciare, cu excepţia creditelor pe termen scurt pentru companiile mari.

    În ceea ce priveşte dobânzile, ultimele date ale BNR arată că rata medie a dobânzii la creditele noi a coborât în luna iunie atât în segmentul populaţiei (-0,20%, până la 11,64%), cât şi în cel al societăţilor nefinanciare (-0,25%, până la 9,21%). La rândul său, randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a redus în cazul populaţiei (-0,22%, până la 4,92%), dar s-a majorat în cel al societăţilor nefinanciare (+0,18%, până la 4,04%).

  • Prima ieftinire a creditelor după reducerea dobânzii de către BNR

    La creditele de consum garantate cu ipotecă, reducerea ajunge până la 3,4%, noile dobânzi pornind de la 7% pe an, a informat banca. Pentru creditele de nevoi personale fără garanţii, reducerea este de până la 1%, astfel că noile dobânzi pornesc de la 12% pe an. La depozitele la termen în lei, dobânda va fi redusă cu valori între 0,25% şi 0,5%, astfel încât dobânzile oferite clienţilor vor fi cuprinse între 3% şi 4,25% pe an, în funcţie de maturităţi.

    “Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditării şi economia în ansamblu prin credite atât negarantate, cât şi garantate”, a declarat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR. “Având în vedere resursele masive de depozite în lei ale BCR şi oportunităţile de a plasa aceste lichidităţi, decizia noastră reflectă condiţiile actuale ale pieţei. Preconizăm că piaţa se va alinia la acest nivel”, a adăugat Gerber.

    La 5 august, BNR a redus dobânda de politică monetară de la 5% la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie. Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.

    BCR, cea mai mare bancă din România după active, a terminat prima jumătate a anului cu un profit de aproape 557 mil. lei, faţă de o pierdere de 125 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor (înainte de provizionare) a scăzut cu 4,3%, până la 50,9 mld. lei. Banca a anunţat că intenţionează să se concentreze asupra creditării în lei, astfel încât să inverseze combinaţia de monede în portofoliului de credite pe termen mediu şi lung si să-şi exploateze capacitatea de autofinanţare în lei.

  • BCR reduce dobânzile la creditele de nevoi personale şi la depozitele în lei

     “Vrem să acordam credite. Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditarii şi economia per ansamblu atât prin credite negarantate, cât şi garantate”, a declarat, într-un comunicat, Andrew Gerber, director produse retail în cadrul BCR.

    Pentru creditele de consum garantate cu ipotecă, dobânzile pornesc în prezent de la 8,9% pe an pentru clienţii care au salariul virat într-un cont BCR şi de la 9,1% pe an pentru clienţii standard, dobânzile fiind fixe pe primii cinci ani, iar nivelul poate fi mai mare cu până la un punct procentual, în funcţie de scoringul clientului. Noile dobânzi de la 1 septembrie vor porni de la 7% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.