BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Isărescu: Generaţia mea se apropie de pensionare, trebuie să facem loc tinerilor, să-i formăm

     “Acţionăm într-un mediu românesc şi mediul ăsta îşi spune cuvântul. Delăsarea apare la noi, indolenţa, una din marile pacoste ale comportamentului în această ţară, lucrul neterminat îl vezi în România pe la toate colţurile. Perseverenţa insuficientă, ca să nu zic altfel. Sunt delicat, de fapt, iarăşi legat de delăsare şi lipsa de perseverenţă, nu este calitatea primordială pe malurile Dâmboviţei. Nu pot să spun că în această instituţie ele nu există. Simt şi eu, fiind conducător, îţi trebuie metode diverse, ba să-i zgudui, ba să-i mai stimulezi, ba să-i mai ironizezi câteodată. Nu există o metodă uşoară de a împinge lucrurile înainte”, a declarat joi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu la seminarul “Cultura instituţională – element cheie în susţinerea performanţei” organizat de BNR.

    Isărescu spune că la banca centrală se încearcă înlocuirea metodei după zicala “meseria se fură” cu metoda “dacă nu ştii, te învăţ, dacă nu poţi, te ajut, dacă nu vrei, te conving, dacă nu, te dau afară”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrogradată de Moody’s, Slovenia încă mai rezistă

    Anunţul a fost făcut exact în ziua lansării unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani care strânsese deja oferte de 6 mld. dolari la un randament de 5,84%. Slovenia îşi păstrează însă ratingul A- atât din partea Fitch, cât şi a S&P, care a şi explicat că îl menţine pentru că nu consideră iminentă perspectiva unui pachet de salvare de la UE şi FMI.

    Datoria publică a Sloveniei era de 54% din PIB la finele lui 2012, iar costurile recapitalizării băncilor, estimate la 8-11% din PIB, ar aduce datoria spre la 70-75% din PIB, încă mult sub 117,6%, cât are Irlanda, cotată tot cu Ba1 de Moody’s.

    Alenka Bratusek, noul prim-ministru sloven, s-a deplasat recent la Bruxelles ca să-i asigure pe liderii zonei euro că ţara ei nu va avea nevoie de un pachet financiar de salvare şi că guvernul “lucrează literalmente zi şi noapte” pentru însănătoşirea sistemului bancar şi a economiei. Alenka Bratusek a spus că până în iunie va fi creată “banca rea” care să preia activele cu probleme, vor fi iniţiate privatizări importante, inclusiv ale băncilor, va fi modificată legislaţia muncii şi va continua reforma pensiilor. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, are active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB.

    Conform şefului CE, Jose Barroso, Slovenia trebuie să prezinte în curând un program complet de reforme. Fostul guvern sloven a căzut în februarie, după un val de proteste contra măsurilor de austeritate deja adoptate şi în contextul acuzaţiilor de corupţie la adresa ex-premierului Janez Jansa.

  • Despre CDS, de data asta numai de bine

    La polul opus, costul CDS a scăzut cel mai mult pentru Abu Dhabi, Qatar, Noua Zeelandă, Irlanda şi Islanda. În Europa Emergentă, costul CDS a crescut pe ansamblu cu 16%, în special din cauza problemelor din sistemul bancar al Sloveniei şi din cauza situaţiei macro negative din Ucraina, Ungaria şi Croaţia.

    România a avut un trimestru remarcabil de stabil, încheiat cu un cost al CDS de 238,4 puncte de bază (faţă de 211 puncte la sfârşitul anului trecut, 316 la sfârşitul lui septembrie 2012 şi 411 la finele lui iunie 2012).

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    4,52 mld. lei
    bugetul general al Capitalei propus pentru anul în curs, comparativ cu 4,6 mld. lei în 2012, cea mai mare parte a banilor fiind alocaţi pentru RADER şi RATB (854 mld. lei)

    80,75 mld. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 28 februarie 2013 (80,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,6% faţă de 31 decembrie 2012

    36%
    ponderea europenilor cu vârsta între 30 şi 34 de ani care au urmat o formă de educaţie terţiară în 2012, faţă de 34% în 2010 şi 28% în 2005, raportat la ţinta strategiei Europa 2020, care prevede ca până în 2020 ponderea să ajungă la 40%

    340 dolari
    venitul brut pe cap de locuitor (PPP) în Congo în 2011, cel mai mic din lume, la polul opus faţă de cel din Qatar, unde venitul brut pe cap de locuitor a fost de 86.000 dolari, conform Băncii Mondiale

    0,4%
    scăderea producţiei sectorului de construcţii din UE în luna februarie comparativ cu ianuarie, după ce în ianuarie scăzuse cu 1,7%, în timp ce faţă de februarie 2012, scăderea a fost de numai 1,1% faţă de 8,9% în ianuarie


     

  • Vânzările de bere au crescut anul trecut

     Berarii cred că evoluţia se datorează verii lungi, cu temperaturi ridicate, şi evenimentelor sportive importante, precum Euro 2012 şi Jocurile Olimpice.

    Cea mai multă bere consumată a fost ambalată în PET, 52,5% din piaţă, urmată de cea la sticlă (28,2% din piaţă), cutie (15,8%) şi halbă (3,5%).

    Exporturile au atins un nivel istoric, de 230.000 de hectolitri, ceea ce reprezintă 1,23% din producţia locală de bere. Importurile au fost de 430.000 de hectolitri, acoperind 2% din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF şi CFR Marfă vor prelua datorii CFR SA de 120 milioane lei, respectiv 606 milioane lei

     Prevederile sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale, elaborat de Ministerul Transporturilor.

    “Având în vedere că reducerea arieratelor către bugetul general consolidat este una dintre ţintele convenite prin Scrisoarea de intenţie şi Memorandumul tehnic de înţelegere din Aranjamentul Stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, pentru asigurarea încadrării în acest obiectiv este necesară promovarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ. Neîncadrarea în ţinta de reducere a arieratelor convenită cu acesta ar avea drept consecinţă derularea cu dificultate a Aranjamentului Stand-by”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

    Caracterul de urgenţă este justificat de necesitatea adoptării acestei măsuri în vederea stingerii creanţelor către bugetul de stat, atenuând astfel şi impactul social al proceselor de restructurare şi reorganizare a societăţilor comerciale, arată autorii documentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoria Franţei a urcat anul trecut la un nou nivel record

     Franţa a avut anul trecut un deficit bugetar de 4,8%, comparativ cu 5,3% în anul precedent. Guvernul viza un deficit mai mic, de 4,5%.

    Îndatorarea publică a continuat să crească şi a ajuns la 90,2% din PIB, de la 85,8% în anul precedent.

    Franţa trebuie să reducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% în acest an, potriovit angajamentelor faţă de partenerii europeni, însă guvernul a admis în urmă cu o lună că nu va reuşi să realizeze acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile de asigurare a datoriei Ciprului au crescut de şapte ori

     Astfel, contractele credit default swap (CDS), folosite pentru a asigura datoria pentru riscul de neplată, au urcat pentru Cipru de la 1,13 puncte procentuale vineri la 7,68 puncte luni dimineaţa, potrivit cotidianului britanic The Guardian.

    Creşterea CDS înseamnă că asigurarea unei datorii de 10 milioane de euro costă acum 768.000 de euro, faţă de numai 113.000 vineri.

    Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung Galaxy S4. Analiza noului smartphone care vrea să îngroape iPhone

    Samsung Galaxy S4 nu pare, la o primă vedere, un produs mult diferit de predecesorul său, apărut în 2012. Putem spune că Samsung urmează principiul pe care cei de la Apple şi-au bazat lansările de noi modele în ultimii ani: îmbunătăţeşte, dar nu schimbă radical. Astfel, liniile de design ale S3-ului au fost păstrate în mare parte de S4. Partea din faţă este acum în şi mai mare proporţie ocupată de ecran, dedesubtul căruia întâlnim în continuare butonul fizic caracteristic telefoanelor Samsung. Partea din spate este în continuare construită din plastic, iar capacul poate fi desfăcut pentru a accesa bateria, acum mai mare, cu o capacitate de 2.600 mAh.

    E drept, analizând detaliile, vedem că noul S este ceva mai subţire ca modelul anului trecut, dar şi puţin mai uşor şi mai compact, iar asta în ciuda faptului că dimensiunea ecranului a crescut. El are acum o diagonală de 4.99″ şi rezoluţie Full HD, deja o constantă în rândul terminalelor Android de top lansate în 2013. S-a păstrat panelul AMOLED, astfel că ar trebui să ne aşteptăm la culori şi contrast de invidiat, dar şi luminozitate relativ scăzută.
    Camerele foto ce echipează S4-ul au primit la rândul lor un upgrade. Cea frontală înregistrează acum clipuri în format HD, iar cea de pe spate este echipată cu un senzor de 13 megapixeli.

    Rămâne de văzut cum se vor comporta ele atunci când vor fi puse efectiv la lucru. Până atunci, Samsung încearcă să ne ia ochii cu o serie de funcţii mai mult sau mai puţin interesante, precum Dual-Camera, ce permite folosirea simultană a camerelor în realizarea unei fotografii, sau Eraser, un progrămel ce vă va ajuta să scăpaţi uşor de elementele nedorite dintr-o poză.

    Noul Galaxy a primit, cum era de aşteptat, şi îmbunătăţiri “la interior”. Procesoare noi Samsung Exynos sau Snapdragon vor motoriza noul vârf de gamă, alături de 2 GB de RAM şi până la 64 GB spaţiu de stocare, plus încă 64 GB cu ajutorul unui card microSD. Mai mult, S4 va fi compatibil cu reţelele 4G la nivel global, aşadar, ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple şi în ţara noastră.

    UNA PESTE ALTA, SAMSUNG-UL GALAXY S4 NU SURPRINDE. Ecranul Full HD ceva mai mare, camera cu mai mulţi megapixeli sau hardware-ul mai rapid erau noutăţi aşteptate. Există totuşi şi o serie de mici detalii prin care cei de la Samsung încearcă să se diferenţieze de concurenţă.
    Telefonul este echipat acum cu doi noi senzori, unul infraroşu, ce permite utilizarea telefonului pe post de telecomandă universală, şi unul de temperatură şi umezeală, cu diverse aplicaţii practice, precum noua aplicaţie S Health.

    Pe lângă acestea, S4-ul aduce o pleiadă de funcţii software pe care nu le întâlneam pe S3, multe dintre ele complet noi. Nu intrăm acum în detalii, însă voi menţiona câteva dintre ele. “Air Gestures” şi “Air View” permit controlul telefonului fără a atinge practic ecranul, doar prin simpla levitare a degetului deasupra sa. S Translator permite traducerea automată de mesaje şi redarea lor vocală în câteva limbi de circulaţie internaţională. “Smart Pause” şi “Smart Scroll” abuzează de “eye tracking” pentru a pune automat un clip pe pauză atunci când nu ne uităm la el sau pentru a face automat scroll într-o pagină atunci când ajungem în partea sa de jos.

    IAR ACESTEA SUNT DOAR O PARTE DINTRE APLICAŢIILE ÎNTÂLNITE PE NOUL GALAXY. Nu mă pronunţ momentan asupra utilităţii practice a acestora. Cert este că sud-coreenii de la Samsung şi-au împachetat bine produsul şi l-au ornat cu astfel de mici detalii, menite să atragă şi mai mult, dacă era nevoie, atenţia potenţialilor cumpărători.

    În concluzie, chiar dacă la o primă vedere cu greu îţi vei da seama de diferenţele dintre Samsung-ul GS 4 şi modelul precedent, acestea există şi sunt numeroase. Trecând peste îmbunătăţirile aşteptate, precum noul ecran, hardware-ul mai performant, noile camere şi bateria mai mare, diferenţa ar trebui să o facă micile funcţii noi şi implementări software menite să vă îmbunătăţească experienţa utilizării de zi cu zi a acestui smartphone.
    Ce impact vor avea acestea, rămâne de văzut.

    La fel, rămâne de văzut cum se va descurca Samsung GS 4 în raport cu concurenţa momentului: HTC ONE, Sony Xperia Z şi poate chiar şi deja bătrânul iPhone 5. Însă pentru a trage concluzii, va trebui să petrec ceva mai mult timp “în compania” noului Galaxy S4. Aşadar, tragem linie acestui articol pentru moment, cu promisiunea de a reveni cu mai multe detalii despre SGS 4 şi celelalte terminale Android.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • Creditorii externi au plecat nemulţumiţi de la Atena

    Echipa de negociatori va reveni la Atena probabil la începutul lui aprilie, sperând ca până atunci guvernul grec să fie convins să accepte cerinţele lor. Principalele divergenţe vizează concedierea a 25.000 de angajaţi din sectorul public, pe care Atena vrea s-o evite, şi programul întârziat de privatizări, începând cu loteria naţională, de pe urma căruia guvernul grec spera să obţină rapid zeci de miliarde de euro pe care să le poată adăuga la sacul cu venituri bugetare.

    Între timp, şomajul a atins 26%, ceea ce înseamnă că aproape 1,3 mil. de greci nu au de lucru. Mii de studenţi au manifestat joi la Atena contra reducerilor de personal din universităţi, decise de guvern în cadrul programului de reforme structurale destinate reducerii cheltuielilor statului şi creşterii veniturilor bugetare astfel încât Grecia să-şi poată achita datoria către bănci şi creditorii externi.