BusinessMagazin

Tag: cultura

  • Nicuşor Dan deschide lista USR Bucureşti, la Camera Deputaţilor, urmat de Ghinea

    Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a declarat, miercuri, că va deschide lista pentru Camera Deputaţilor, la Bucureşti, fiind urmat de ministrul demisionar al fondurilor europene Cristian Ghinea, iar la Senat, lista ar urma să fie deschisă de fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu.

    “Da (voi deschide lista la Camera Deputaţilor, la Bucureşti-n.r.)”, a răspuns Nicuşor Dan întrebat de ziarişti. Nicuşor Dan a afirmat că ministrul demisionar al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, se va regăsi pe locul doi pe lista pe care partidul o va depune la Camera Deputaţilor, în Capitală.

    “Avem o alegere, între o teleormenizare a României şi o României modernă, între sărăcie şi un drum către prosperitate şi normalitate în România. (…) Sper că românii vor face alegerea corectă”, a conchis Nicuşor Dan.

    La rândul său, Cristian Ghinea a spus că deja şi-a depus demisia la cancelaria premierului şi că ar dori să ducă mai departe proiectele începute la Guvern. “Acum o oră şi jumătate mi-am anunţat colegii de Guvern că mi-am depus demisia la Cancelaria primului ministru pentru a putea să vin alături de USR în această luptă şi pentru a putea să continui proiectele pe care le-am început atât la Cancelaria Primului Ministru, cât şi la Ministerul Fondurilor Europene: pachetul antisărăcie, (…) comisia de tăiat hârtii, proiecte pe care USR le preia în programul de guvernare şi pe care un viitor guvern susţinut de USR le va pune în implementare”, a spus Cristian Ghinea.

    Cristian Ghinea a petrecut 181 de zile la conducerea MFE.

    Şi fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, ar urma să deschidă lista USR pentru Senat, în Bucureşti.

  • La ce filme merg românii şi care este cel mai nou trend pentru sălile de cinema

    Un milion de clienţi este pragul pe care îl ţinteşte anul acesta Grand Cinema & More din Băneasa pentru cele 13 săli. Ce rol au conţinutul alternativ şi spectacolele culturale în această ecuaţie?

    Sala de cinema, un spaţiu neconvenţional pentru balet, teatru sau operă, câştigă clienţi din rândul celor care preferă un astfel de spectacole. Ideea de a pune în scenă diverse spectacole culturale în sala de cinema a apărut chiar înainte de construcţia propriu-zisă a clădirii, povesteşte John Younis, entertainment business unit general manager al Băneasa Developments. „Era un trend internaţional – complexurile cinema foloseau locaţiile pentru a face ceva diferit. Iniţial a avut rolul de a aduce clienţi când nu erau filme prea populare şi pentru a maximiza recuperarea investiţiei“, declară John Younis. Însă cu timpul această tendinţă a devenit mai proeminentă, atât la nivel internaţional, cât şi la noi în ţară, iar în ultimii cinci ani, de la deschiderea cinemaului, s-au pus în scenă peste 400 de astfel de spectacole.

    Unul dintre cele mai populare show-uri de conţinut alternativ din istoria Grand Cinema este „My Fair Lady“, piesă pusă în scenă anul acesta  în mai, la 60 de ani de la premiera spectacolului, denumit de mulţi artişti „musicalul perfect“. Producţia de anul trecut a fost realizată sub îndrumarea regizorului Răzvan Ioan Dinca şi au participat la casting peste 250 de solişti, actori şi dansatori. „Pentru My Fair Lady suntem responsabili de întreaga producţie – de la conceptul scenei, sunet, actori – şi suntem încrezători că anul acesta vom avea sold-out la acest spectacol pentru toate show-urile“, declară Younis.

    În 2016, spectacolul vedetă al Grand Cinema & More va avea loc în octombrie şi decembrie şi fiecare set va avea câte şase show-uri. „Vom continua anul viitor cu câte patru – cinci seturi, a câte şase showuri fiecare, cifre variabile şi în funcţie de programul cinema-ului“, adaugă reprezentantul Grand Cinema & More. Conform lui, spectacolele alterative sunt foarte apreciate acum de clienţi, însă lucrurile nu au fost atât de simple de la început, publicul român fiind destul de rezervat faţă de ideea spectacolelor la mall. „A durat mult, ne-a trebuit răbdare şi totul depinde foarte mult de conţinut“, spune Younis. Concret, abia în al doilea an de de la punerea în scenă a spectacolelor publicul a început să manifeste interes.

    „Cinemaul este cel mai important element, ce cântăreşte circa 80% din profitabilitatea segmentului de distracţii“, spune John Younis. Pe lângă cinema, el se ocupă şi de managementul sălilor de bowling şi biliard, dar şi de locul de joacă pentru copii. „Aşteptăm anul acesta aproximativ un milion de clienţi în sălile de cinema, pe baza calculelor de până acum, dar depinde mult de filmele care vor rula până la sfârşitul anului“. Ţine să precizeze că din 2011, de la deschiderea complexului, traficul crescut de la 650.00 la 940.000 de bilete vândute anul trecut, iar „o mare parte din acestă creştere s-a datorat evenimentelor alternative“.

    Dacă cinemaul reprezintă aproximativ 80% din întreg segmentul de distracţii al mallului, cea mai profitabilă perioadă se leagă direct de interesul suscitat de filmele rulate. „În general, cele mai bune luni au fost noiembrie, ianuarie şi iulie, dar în ultimii doi ani am văzut un nou trend la studiourile de la Hollywood“, spune el, explicând raţionamentul pentru care a menţionat aceste luni: noiembrie are legătură cu Ziua Recunoştinţei la americani, ianuare are legătură cu Crăciunul, iar în iulie este Ziua Naţională. „În ultimii doi ani americanii au început să lanseze filme în perioade neaşteptate pentru public, dar care au mers foarte bine, după cum se pare“, explică el, iar unul dintre exemple ar fi „Hangover“, ce a avut o audienţă neaşteptată.

    Pentru anul acesta managerul se aşteaptă la vânzări de 22,5 milioane de lei, explicând acest rezultat prin înmulţirea numărului estimativ de clienţi aşteptaţi până la sfârşitul lui 2016 cu preţul mediu al unui bilet la Grand Cinema & More, în valoare de
    22,5 lei. De asemenea, Younis spune că „în fiecare an vrem să aducem câte ceva nou. Anul acesta avem câteva planuri, dar care nu sunt 100% sigure, de aceea nu aş vrea să le divulg“; bugetul de investiţii pentru cele două proiecte aflate în plan este de peste jumătate de milion de euro. Grand Cinema & More, situat în Băneasa Shopping City, acoperă o suprafaţă totală de 14.000 mp şi are o capacitate de 2.600 de locuri, dispunând de 13 săli, conform siteului propriu. 

    „Investiţia pentru Grand Cinema & More a fost între 18-19 milioane de euro, dar trebuie să luăm în considerare faptul că aici nu era nimic, am făcut totul de la zero“, ţine el să menţioneze. Aşadar, clădirea reprezintă cea mai mare investiţie a complexului, iar „recuperarea investiţiei pentru acest complex ar putea fi realizată după o perioadă de 10-11 ani de la deschidere“, adaugă Younis.

    Ceea ce îi lipseşte consumatorului român de filme este, după părerea managerului Grand Cinema & More, apetenţa pentru producţiile locale. „Faţă de alte teritorii nevorbitoare de engleză, conţinutul local nu este prea popular printre români. De exemplu, Turcia vinde mult conţinut local; Italia, Franţa, Germania au producţii de film locale foarte puternice“, mai spune reprezentantul Grand Cinema & More.

    22,5 MILIOANE DE LEI, cifra de vânzări estimată pentru 2016
     
    2.600 DE LOCURI este capacitatea cinemaului din Băneasa
     
    14.000 DE METRI PĂTRAŢI este suprafaţa totală a Grand Cinema
     
    1 MILION DE CLIENŢI estimaţi pentru anul acesta
     
    19 MILIOANE DE EURO este investiţia în Grand Cinema, complex deschis în 2011

  • Prin ce experienţe a trecut şi cum s-a descurcat o româncă în China fără să ştie un cuvânt în chineză

    Întâmplarea a făcut ca exact la hotelul unde eram cazat în Shenzhen, China, să o întâlnesc pe moldoveanca Anca Vizitiu, care lucrează de doi ani pe tărâmul îndepărtat de ţara natală. Povesteşte de ce a ales un loc de muncă într-o ţară aflată în cealaltă parte a globului, cât de uşor s-a adaptat la o cultură total diferită, cum sunt văzuţi expaţii, cât de deosebiţi sunt chinezii şi cum plănuieşte să se întoarcă în Vest.

    S-a aventurat în China fără să cunoască un cuvânt în chineză, iar acum Anca Vizitiu este guest relation manager la hotelul de cinci stele Grand Skylight International Hotel. Barul hotelului de la parter era aproape pustiu când am discutat cu ea; era abia 22.00 şi în afară de noi doi se mai aflau doar alte patru persoane la o masă. A venit îmbrăcată într-o rochie de vară, colorată şi părul cârlionţat îi era liber. O imagine diferită faţă de cea din timpul serviciului, când poartă o uniformă formată dintr-o fustă şi o bluză neagră; trebuie să poarte părul prins, buzele date cu ruj roşu, iar unghiile curate şi necolorate.

    China nu a fost o alegere deliberată, ci mai degrabă o întâmplare, o consecinţă. Anca Vizitiu s-a născut la Bacău şi a urmat cursurile Facultăţii de geografie a turismului din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi; cu toate acestea, a lucrat în vânzări şi în marketing la Iaşi şi la Bucureşti. În Capitală a lucrat mai întâi pentru o editură, apoi a trecut la Altex, dar poziţia sa din cadrul retailerului a fost restructurată şi „am decis să fac un pas mai mare. Am fost membră a AISEC în timpul facultăţii şi m-am hotărât să aplic pentru un internship în cadrul organizaţiei. Am început interviurile pentru poziţii în Europa, dar n-a fost să fie şi am mers mai departe. Am ales un oraş la întâmplare şi am ajuns în Shantou, China“, povesteşte ea.

    La hotelul Grand Skylight din Shantou a fost angajată timp de şapte luni, timp în care niciun client nu a trecut pragul hotelului. Nu pentru că ar fi dus lipsă de clienţi, ci pentru că hotelul se afla într-o perioadă de „pre-opening“. „Toate hotelurile din China au o perioadă de pre-opening. Mi-am învăţat colegii engleză şi simulan diferite scenarii posibile la hotel, de pildă interacţiunea cu un client mofturos, o altă persoană care se plânge de cameră, de mâncare etc.“ Plictisită de inactivitate, a decis să plece de la hotel şi să aplice la alte joburi din ţară cu toate că încă nu ştia chineză. Mărturiseşte că la început folosea bileţele pe care erau scrise mesaje precum „unde e metroul?“, scrise de colegi, pentru a se putea deplasa prin oraş. „Am avut interviuri peste tot în zona asta şi când mă rătăceam căutam o staţie de autobuz şi mă uitam după prima staţie de metrou. E foarte dificil, pentru că nu poţi să citeşti nimic, nu merge Google, totul e în chineză“, spune ea. Odată depăşite aceste obstacole au o savoare aparte: „Cele mai mici lucruri devin o victorie când te poţi descurca singur. După ce ai scăpat de stresul acesta te poţi relaxa, bucura de cultura lor. China nu mai este atât de mare, devine mai mică“, adaugă românca zâmbind.

    A ajuns în Shenzhen şi s-a angajat la o companie americană, „unde am lucrat în departamentul de social media timp de opt luni. Însă a fost foarte greu deoarece angajaţii chinezi nu vorbeau engleză, iar lucrul cu echipa de grafic design era un coşmar. În plus, diferenţa de fus orar era un calvar“, povesteşte ea a doua experienţă ca angajată în China. După asta a hotărât să se întoarcă în domeniul ospitalităţii şi s-a angajat din nou în cadrul reţelei de hoteluri Grand Skylight, dar de data aceasta în Shenzhen. Acolo se ocupă de activităţile de comunicare, interacţiunea cu clienţii străini, cumpără şi aranjează florile din hotel şi face traininguri cu asistenţii manageri din front-office. „Am avantaje pe care nu le-aş avea în altă ţară. Aici mi se oferă cazare, pot mânca la restaurantul hotelului, lucrez 8 ore în ture şi mă lasă să-mi organizez programul singură. Nu mai am stresul financiar, la fel ca acasă, unde toţi banii se duceau pe chirie şi pe mâncare“, evaluează Anca Vizitiu. De fapt, spune că latura financiară constituie motivul principal pentru care a părăsit ţara, „unde toată lumea se plânge fie de politică, fie de fotbal, fie de mai ştiu eu ce“;  completează că „aici lumea nu se plânge pentru că nu are timp de asta. Toată lumea munceşte“. În plus, faţă de munca de la hotel românca are şi un job part time la o grădiniţă unde predă engleza copiilor de 3-4 ani, câteva ore pe săptămână.

  • Darius Stănescu, elevul care foloseşte Facebook în limba latină: “Prin ştiinţa latinei, îţi poţi da seama cât de mare este incultura”

    Premiu la limba latină, la Certamen Ovidianum Ponticum-Constanţa. Olimpiada Naţională de Limbi Clasice – limba latină, desfăşurată la Piteşti. Profesor îndrumător: Luminiţa Gheorghiu.

    „Pentru mine, limba latină nu este o limba moartă”, a declarat elevul Darius Stănescu care foloseşte Facebook în limba latină (o funcţie introdusă recent) şi care ne-a explicat legătura dintre limba latină şi cultura generală, de la gramatică, trecând prin istorie, geografie şi ajungând la disciplină spirituală, logică şi chiar socializare.

     “Eu iubesc cuvintele” 

    “Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu), ”Amor vincit omnia” (Dragostea învinge totul; Dragostea triumfală), „versus” (împotriva), „post-scriptum” (PS), „ad litteram”, „idem”, „etc”, celebrul „Carpe diem”, dar…

    Reporter: De ce latina?

    Darius Stănescu: Fiindcă face parte din limbile clasice şi este ştiut faptul că bazele unei culturi solide se pun însuşindu-ţi aceste limbi datorită cărora ai acces la marea cultură. Filosofii europeni precum Immanuel Kant şi Arthur Schopenhaur, ca să numesc doar doi dintre ei, studiaseră latina şi greaca, necesare pentru un om de cultură.

    În primul rând, îmi place sa învăţ limba latină fiindcă e sonoră, expresivă, eufonică, grea de sensuri, frumoasă. Doar ascultaţi puţin: “Nihil sine Deo”; “nulla dies sine linea”; “labor omnia vincit”, dar şi…”Amor vincit omnia”. Sau…”Cras do, non hodie, sic nego cotidie” – spune zgârcitul, ignorând „vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Dacă par subiectiv, chem în sprijin pe poetul Nichita Stănescu, iubitorul cuvintelor şi al „necuvintelor”, care spunea: „Limba latină este cea mai frumoasă limbă din lume. Limba română este copilul ei. Scriu poezie, ca să-mi explodeze creionul de frumuseţe lingvistică”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Darius Stănescu, elevul care foloseşte Facebook în limba latină: “Prin ştiinţa latinei, îţi poţi da seama cât de mare este incultura”

    Premiu la limba latină, la Certamen Ovidianum Ponticum-Constanţa. Olimpiada Naţională de Limbi Clasice – limba latină, desfăşurată la Piteşti. Profesor îndrumător: Luminiţa Gheorghiu.

    „Pentru mine, limba latină nu este o limba moartă”, a declarat elevul Darius Stănescu care foloseşte Facebook în limba latină (o funcţie introdusă recent) şi care ne-a explicat legătura dintre limba latină şi cultura generală, de la gramatică, trecând prin istorie, geografie şi ajungând la disciplină spirituală, logică şi chiar socializare.

     “Eu iubesc cuvintele” 

    “Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu), ”Amor vincit omnia” (Dragostea învinge totul; Dragostea triumfală), „versus” (împotriva), „post-scriptum” (PS), „ad litteram”, „idem”, „etc”, celebrul „Carpe diem”, dar…

    Reporter: De ce latina?

    Darius Stănescu: Fiindcă face parte din limbile clasice şi este ştiut faptul că bazele unei culturi solide se pun însuşindu-ţi aceste limbi datorită cărora ai acces la marea cultură. Filosofii europeni precum Immanuel Kant şi Arthur Schopenhaur, ca să numesc doar doi dintre ei, studiaseră latina şi greaca, necesare pentru un om de cultură.

    În primul rând, îmi place sa învăţ limba latină fiindcă e sonoră, expresivă, eufonică, grea de sensuri, frumoasă. Doar ascultaţi puţin: “Nihil sine Deo”; “nulla dies sine linea”; “labor omnia vincit”, dar şi…”Amor vincit omnia”. Sau…”Cras do, non hodie, sic nego cotidie” – spune zgârcitul, ignorând „vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Dacă par subiectiv, chem în sprijin pe poetul Nichita Stănescu, iubitorul cuvintelor şi al „necuvintelor”, care spunea: „Limba latină este cea mai frumoasă limbă din lume. Limba română este copilul ei. Scriu poezie, ca să-mi explodeze creionul de frumuseţe lingvistică”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşele unde statul te plăteşte să vii să locuieşti

    Puţini ştiu că există numeroase locuri în lume unde, dintr-un motiv sau altul, oamenii sunt încurajaţi să locuiască acolo şi să lucreze în timp ce le este oferită o sumă de bani.

    Pentru a evita orice îndoială, iată o listă cu câteva dintre locurile în care ţi se poate oferi fantastica oportunitate de a experimenta noi lucruri în viaţă într-o cultură diferită.

    Detroit, Michigan, SUA. Cunoscut şi sub numele de “Parisul din Vest”, deţine un program numit Challenge Detroit prin care se oferă suma de 2.500 de dolari pentru a locui şi lucra în acest oraş.

    Alaska, SUA. Dacă iubeşti iarna, peisajele pline de zăpadă şi liniştea care te vor putea înconjura atunci este locul ideal care te va face să te simţi ca acasă, chiar şi la temperature scăzute. Singura condiţie pentru a primi o sumă specială de la guvern este de a locui în Alaska minim un an.

     

    Cititi continuarea pe www.one.ro

  • Timisoara e CAPITALA EUROPEANA A CULTURII in 2021!

    E oficial! Timisoara a castigat marea competitie pentru Capitala Europeana a Culturii in 2021. Aceasta a fost decizia juriului international delegat de Uniunea Europeana, care a venit la Bucuresti sa stabileasca ce oras din Romania va fi investit cu ravnitul titlu pentru care s-au mai batut Baia Mare, Bucuresti si Cluj-Napoca, toate ramase in batalia finala.

    Anuntul a fost facut in cadrul unei conferinte la sediul Bibliotecii Nationale, la care au fost prezenti si Steve Green, presedintele juriului de experti si reprezentantii Comisiei Europene.

    Astazi fiecare dintre orasele finaliste si-au sustinut in fata juriului dosarele de candidatura pentru prestigiosul titlu. Al Timisoarei a fost declarat invingator.

    „Sunt extrem de emotionat si fericit, la fel ca toti concitadinii mei. Vreau sa multumesc comunitatii timisorene pentru efortul depus, pentru priceperea in a elabora acest proiect si a-l sustine, pentru ca este o victorie de echipa, echipa fiind comunitatea timisoreana in ansamblul ei. Multumesc in mod special doamnei Simona Neumann, pentru ca a muncit enorm si competent. Ei s-au dovedit cei mai buni cetateni ai timisoarei in aceasta perioada, cu daruirea cu care s-au implicat in acest proiect. Multumesc celor din aparatul administratiei locale, consilierilor locali, liderilor comunitatilor etnice din acest oras. Vrea sa multumesc liderilor tuturor bisericilor din Timisoara, au fost alaturi de noi, universitatilor. Noi suntem constienti ca greul de acum incepe. Pe parcursul urmatorilor 5 ani vom face tot ce putem pentru a exercita cu onoare aceasta calitate de Capitala Europeana a Culturii. Noi am prevazut un buget de 48,5 mil euro, din care 20 de la bugetul local, 5 de la cj, 1,5 de la comisia europeana si contam pe diferenta de la bugetul central al Romaniei. Multumesc tuturor„, a declarat primarul Nicolae Robu, imediat dupa ce Timisoara a fost anuntata drept capitala culturala a Europei.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Mocăniţa – Ultima cale ferată forestieră din lume – GALERIE FOTO

    Toti am auzit de ea cel putin o data in viata si multi dintre noi ne dorim inca de mici sa mergem cu o locomotiva cu abur. Aceasta bogatie culturala si in acelasi timp turistica a Romaniei a iesit parca din mintea romanilor dar s-a impamantenit in mintea internationalilor, asta daca judecam dupa numarul de turisti straini care se aseaza comozi si nerabdatori in vagoanele-i vechi si pline de farmec.

    Ultima cale ferata forestiera din lume trebuie promovata, fapt pentru care am redactat un mic articol despre Caile Ferate Forestiere Viseu, pentru a va aduce aminte de Mocanita, aceasta frumoasa atractie turistica a Romaniei. Desprinsa parca din desenul animat al lui Wilbert Awdry “Thomas and Friends”, calea ferata forestiera ce strabate Valea Vaserului te introduce intr-o capsula a timpului din care vezi o vale spectaculoasa, ca un canion, in care prapastii stancoase alterneaza cu paduri dese, cu poiene minunate si izvoare de apa mineral cristalina.

    Numita adesea „Mocanita de pe Valea Vaserului“, Calea Ferata Forestiera din Viseu de Sus se afla chiar in nordul Romaniei, la granita cu Ucraina si reprezinta o bogatie atat din punct de vedere tehnic, cat si cultural. Pe o ruta de aproape 60 kilometri distanta circula – pe langa locomotive Diesel – pana astazi locomotive cu abur infocate cu lemn, lucru prin care CFF Viseu de Sus (prescurtare de la Calea Ferata Forestiera) devine cunoscuta in intreaga lume ca fiind ultima cale ferata forestiera adevarata, care funcţioneaza cu abur.

    Linia care a fost construita dupa ecartamentul austro-ungar de 760 mm, duce intr-o vale de o salbaticie unica, de-a lungul raului Vaser, peste poduri si prin tunele. Calea ferata traverseaza o zona impadurita enorma, unde nu exista drumuri sau sate, ci este locuita doar de lupi si ursi.

    Cititi mai multe pe www.i-tour.ro

  • Mocăniţa – Ultima cale ferată forestieră din lume – GALERIE FOTO

    Toti am auzit de ea cel putin o data in viata si multi dintre noi ne dorim inca de mici sa mergem cu o locomotiva cu abur. Aceasta bogatie culturala si in acelasi timp turistica a Romaniei a iesit parca din mintea romanilor dar s-a impamantenit in mintea internationalilor, asta daca judecam dupa numarul de turisti straini care se aseaza comozi si nerabdatori in vagoanele-i vechi si pline de farmec.

    Ultima cale ferata forestiera din lume trebuie promovata, fapt pentru care am redactat un mic articol despre Caile Ferate Forestiere Viseu, pentru a va aduce aminte de Mocanita, aceasta frumoasa atractie turistica a Romaniei. Desprinsa parca din desenul animat al lui Wilbert Awdry “Thomas and Friends”, calea ferata forestiera ce strabate Valea Vaserului te introduce intr-o capsula a timpului din care vezi o vale spectaculoasa, ca un canion, in care prapastii stancoase alterneaza cu paduri dese, cu poiene minunate si izvoare de apa mineral cristalina.

    Numita adesea „Mocanita de pe Valea Vaserului“, Calea Ferata Forestiera din Viseu de Sus se afla chiar in nordul Romaniei, la granita cu Ucraina si reprezinta o bogatie atat din punct de vedere tehnic, cat si cultural. Pe o ruta de aproape 60 kilometri distanta circula – pe langa locomotive Diesel – pana astazi locomotive cu abur infocate cu lemn, lucru prin care CFF Viseu de Sus (prescurtare de la Calea Ferata Forestiera) devine cunoscuta in intreaga lume ca fiind ultima cale ferata forestiera adevarata, care funcţioneaza cu abur.

    Linia care a fost construita dupa ecartamentul austro-ungar de 760 mm, duce intr-o vale de o salbaticie unica, de-a lungul raului Vaser, peste poduri si prin tunele. Calea ferata traverseaza o zona impadurita enorma, unde nu exista drumuri sau sate, ci este locuita doar de lupi si ursi.

    Cititi mai multe pe www.i-tour.ro

  • Proiecte comune România-Franţa, adoptate de Guvern

    Guvernul a adoptat, în perspectiva vizitei în România a preşedintelui Franţei, François Hollande, trei documente care stabilesc măsuri pentru organizarea Sezonului Cultural România-Franţa 2018, dar şi colaborarea în domeniul educaţiei şi mediului.

    Sezonul cultural România-Franţa, desfăşurat în perioada 1 decembrie 2018-30 iunie 2019, va marca Centenarul creării României moderne. Acest program va include evenimente culturale, ştiinţifice şi educaţionale, organizate în colaborare cu autorităţi şi instituţii din Franţa.

    ”Pentru pregătirea participării României la acest Program cultural comun, printr-o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern, se aprobă înfiinţarea Comitetului de organizare format la nivel de secretar de stat şi experţi desemnaţi de către Administraţia Prezidenţială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Apărării Naţionale şi Cancelaria Prim-ministrului. Acest comitet de organizare va fi condus de comisarul Sezonului Cultural, numit prin ordin comun în urma consultării între MAE, Ministerul Culturii şi ICR. Comisarul Sezonului va fi sprijinit în activitatea sa de un Consiliu Consultativ format din trei membri, personalităţi ale lumii culturale şi societăţii civile, numiţi prin Ordin al ministrului Culturii”, se arată într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro