BusinessMagazin

Tag: credit

  • Tineri manageri de top 2016: Korhan Maldar, Legal entities credit management director Garanti Bank România

    35 DE ANI / LEGAL ENTITIES CREDIT MANAGEMENT DIRECTOR / GARANTI BANK ROMÂNIA

    Korhan Maldar s-a alăturat echipei Garanti Bank România în 2012. A absolvit în 2004 Universitatea Marmara (Istanbul, Turcia), cu o diplomă de licenţă în economie, şi a activat de la bun început în industria financiară. În 2008, Korhan Maldar s-a alăturat Turkiye Garanti Bankasi A.S., cea mai mare bancă din Turcia din punctul de vedere al capitalizării bursiere. Până în 2012 a lucrat ca loan evaluation supervisor, la Turkiye Garanti Bankasi.

    În această funcţie, el a gestionat un portofoliu constând într-un volum total de active de 8 miliarde de dolari, reprezentând credite în valoare de 2,5 miliarde de dolari şi 500 de clienţi. În acelaşi timp, el a coordonat activitatea TGB în cinci regiuni din Turcia şi peste 200 de sucursale. În ultimii patru ani, de când s-a alăturat echipei Garanti Bank România, a coordonat activitatea a trei divizii diferite: Corporate Credit Management, SME Credit Management, Legal Entities Monitoring & Reporting. În prezent, conduce o echipă de 25 de persoane. „Lucrând într-o industrie atât de dinamică, este esenţial să îţi aminteşti constant că unul dintre cele mai importante elemente ale activităţii noastre este relaţia pe care o construim cu clienţii. Există o metaforă binecunoscută care poate rezuma această relaţie: clienţii sunt precum o grădină.

    Rolul nostru în calitate de bancheri este de a îngriji grădina, de a o ajuta să crească şi apoi, în timp, să se dezvolte pe cont propriu. În domeniul nostru de activitate, acesta este un proces în derulare care a dat formă carierei mele de la bun început. Am învăţat, de asemenea, şi că investind dedicaţie, integritate, pasiune şi ambiţie, poţi să ajuţi grădina să crească frumoasă şi puternică.“

  • România primeşte 500 milioane euro de la Banca Mondială pentru creştere economică şi reducerea sărăciei/ Creditul va fi rambursat în anul 2036

    Creditul de 500 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială pentru eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică, în valoare de 500 milioane de euro, va fi rambursat într-o singură tranşă, în anul 2036.

    Împrumutul este acordat pe o perioadă de 20 ani, la o dobândă egală cu rata dobânzii EURIBOR la 6 luni plus o marjă fixă (marja indicativă actuală este de 1,5%).

    ”Aprobarea acestui împrumut este o dovadă a recunoaşterii de către Banca Mondială a stabilităţii cadrului macroeconomic înregistrate în prezent de România şi, totodată, a progreselor recente în implementarea reformelor structurale, a măsurilor de atenuare a sărăciei şi de prevenire a excluziunii sociale”, precizează Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca l-a împrumutat cu 2 milioane de dolari, apoi a cheltuit toţi banii pe femei, alcool şi droguri. Vezi ce a păţit

    Luke Brett Moore, un tânăr australian, tocmai îşi pierduse jobul când a descoperit că banca la care avea deschis un cont îi putea oferi credit nelimitat din cauza unei erori. La acel moment s-a gândit că nu e o oportunitate pe care ar putea să o piardă şi, după cum povesteşte el însuşi publicaţiei online bbc.com, a întrecut limita cheltuielilor şi nu s-a oprit până când s-a trezit cu poliţia la uşă:

    „Iniţial, în 2010, am avut doar un cont bancar normal, pentru  împrumutul de casă, asigurarea de sănătate şi facturi.  Dar am  avut un accident de maşină destul de urât, iar contul meu a fost mutat la altă bancă; legat de asta, nu prea cunosc circumstanţele. Prima săptămână am fost îngrijorat, deoarece nu aveam nici bani să îmi plătesc ipoteca. Aşa m-am gândit să-mi accesez contul.

    Iniţial, am accesat 500 de dolari, pentru ipotecă. Dar apoi am tot continuat, fără ca banca să se sesizeze. Până într-o zi când am sunat şi am întrebat dacă pot retrage 5.000 de dolari şi au fost aprobaţi. Am fost şocat – m-am trezit cu acces la o linie de credit extraordinară. A fost o perioadă nebună pentru mine. Eram un tânăr de 22 de ani, fără minte. Abia mă recuperasem după accident şi m-am trezit pentru prima dată fără serviciu. M-am hotărât să mă despart de iubita mea din liceu, cu care aveam o relaţie de patru ani, şi m-am trezit în căutarea unei vieţi proaspete, cu alţi oameni, în alt loc. Recunosc că a fost minunat – am făcut ceea ce ar face majoritatea tinerilor aflaţi la o vârstă fragedă, care se află în posesia unei sume frumuşele – distracţie şi petreceri. M-am dus în cluburi de striptease, am cheltuit mii de dolari pe femei, alcool şi  cocaină.

    De fiecare dată când le ceream împrumut celor de la bancă, nu mă aşteptam să îmi ofere, dar îi primeam. Apoi, în 2012, într-o zi normală, m-am trezit cu poliţia în casă, care m-a arestat. Câţiva ani mai târziu am fost găsit vinovat de obţinere de avantaje financiare prin înşelăciune cu bună ştiinţă şi am fost condamnat pentru o perioadă de maximum patru ani şi jumătate de închisoare. Însă am stat după gratii doar şase luni îngrozitoare deoarece, din punct de vedere legal, am dovedit că nu eram obligat să informez banca despre ceea ce fac eu cu banii. Judecătorul mi-a reproşat că nu am fost onest,  dar, totuşi, trăim într-o societate în care nedreptăţile aduc oameni după gratii; iar la mine a fost vorba de ghinion.  

    Oricum, această experienţă aproape mi-a distrus viaţa şi lunile de distracţie nu au meritat. Abia acum încep să transform experienţa în ceva pozitiv –studiez dreptul şi în doi ani voi fi un avocat specializat în drept penal.”

     

  • BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut

    „La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.

    În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.

    Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.

    Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.

  • Ce ai putea cumpăra cu 241 de mii de miliarde de dolari?

    Să presupunem pentru un moment că toată populaţia globului ar vinde tot ce ar deţine şi toţi oamenii ar pune banii într-un singur loc. Cât s-ar strânge? 241 de mii de miliarde de dolari, potrivit raportului Global Wealth Report 2013 realizat de Credit Suisse. Ce am putea face cu ei?

    Redactorii de la site-ul waitbutwhy.com s-au gândit la câteva variante. Dacă am transforma banii în bancnote de 100 de dolari şi le-am pune una peste alta am parcurge 68% din distanţa până la Lună. 10.000 de dolari au 1.09 cm grosime, ceea ce înseamnă că 1 milion de dolari are puţin peste 1 metru, un miliard puţin peste 1 kilometru, iar 241 de mii de miliarde de dolari se traduc în 262,000 km.

    Dacă am transforma suma în bancnote de 1 dolar, 241 de mii de miliarde de dolari ar putea acoperi întreaga suprafaţă a Algeriei (2 381 741 km² – locul 10 în lume). Dacă aceşti bani ar fi împărţiti în mod egal populaţiei globului fiecare persoană ar avea 51,600 de dolari sau un cub de aur cu o latura de 3,8 cm (aproape cât o minge de golf). Totuşi, în 2013, averea medie a unei persoane de pe glob era de 4,000 de dolari sau un cub de aur cu latura de 1,6 cm.

    Ok, ce am putea cumpăra cu bani ăştia? O pizza de la Dominos de 35,5 cm, la vremea respectivă, costa în New York 19 dolari, care s-ar traduce în 52,3 cm pătraţi per dolar. Astfel am putea converti averea omenirii într-o pizza de 1,26 milioane de km pătraţi, adică o pizza Nigerul. Dacă o sticlă de apă Poland Sprins de 0,5 litri se vindea cu 1 dolar, cei 241 de mii de miliarde de dolari ar însemna o sticlă uriaşă de aproape 121 de mii de miliarde de litri cu o înălţime de 11,6 km, adică cam pe unde zboară avioane. 

    Bill Gates este în continuarea cel mai bogat om de pe pâmânt cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortega (67 mld. dolari), Warren Buffett (60,8 mld), Carlos Slim (50 mld.) şi Jeff Bezos (45,2 mld).

     

  • Marea Britanie e pierdut 15% din milionari din cauza Brexit

    Numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit raportului Credit Suisse Group AG, citat de Bloomberg.

    Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat marţi de banca elveţiană.

    „Marea Britanie a avut o perioadă agitată în 2015-2016, cu scăderi agresive ale ratei de schimb şi a pieţei de acţiuni care au urmat votul părăsirii Uniunii Europene. Perspectiva este foarte neclară, atât pentru economie, cât şi pentru averile oamenilor”, susţine Credit Suisse într-un raport.

    Aproape 14.000 de miliarde de dolari, cât reprezintă averile private în Marea Britanie, se împart la 49 de milioane de adulţi, dintre care 5% au cel puţin un milion de dolari. Rezultatul referendumului din 23 iunie a dus la scăderea lirei sterline cu 15% şi la cea mai mare scădere într-o singură zi a pieţei de acţiuni globale de la criza financiară din 2008. În timp ce dividendele şi-au revenit, ţara se confruntă cu incertitudini la nivel politic şi economic în legătură cu Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţ Black Friday: Creştere de 67% a sumelor tranzacţionate online comparativ cu 2015

    Românii au cumpărat în rate, utilizând cardul de credit, produse IT&C, mobilier, cărţi, jucării, produse alimentare şi cosmetice în valoare de 113,3 milioane de lei. România ocupă a patra poziţie din totalul de 87 de ţări în care PayU a procesat plăţile online, raportat la valoarea comenzilor.

    Ediţia Black Friday de anul acesta, desfăşurată în zilele 18-20 noiembrie, a generat 188.000 de tranzacţii online în valoare totală de 113,3 milioane de lei, cu 67% mai mult decât ediţia de anul trecut, conform datelor PayU România, liderul pieţei de plăţi online.

    „Evenimentul Black Friday de anul acesta a depăşit aşteptările noastre. Pentru o parte dintre comercianţi, Black Friday a început la miezul nopţii de joi spre vineri, însă la ora 7.00 dimineaţa am înregistrat o creştere spectaculoasă în platforma PayU, ajungând în scurt timp la 500 de tranzacţii pe minut – de două ori mai multe faţă de nivelul maxim de anul trecut. Minutul de aur a fost la ora 8.10. Faţă de anii trecuţi, am înregistrat o evoluţie constantă a plăţilor online, de-a lungul întregii zile de vineri, dar şi peste weekend, ceea ce ne arată o maturitate la nivelul comercianţilor – o strategie de comunicare foarte bună şi o etapizare a ofertelo”, a declarat Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Cum a scăpat un român de executarea silită pentru un credit

    În urma unui proces de contestare a executării silite, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea de anulare a contractului, principalul motiv al măsurii fiind acela că împrumutul a fost acordat exclusiv online, deci nu poate produce efecte juridice.

    „Creditul a fost acordat strict online, fără alte formalităţi cum ar fi semnătura electronică, astfel că instanţa a
    catalogat această procedură ca fiind insuficientă pentru a i se acorda contractului puterea de titlu executoriu. A fost o speţă simplă şi le recomand tuturor celor care au credite obţinute online în situaţia de a fi executate silit să urmărească acest exemplu”, a declarat pentru MEDIAFAX avocatul Adrian Călin Cuculis, care l-a asistat pe contestator în cadrul procesului.

    „Împrejurarea că întreaga procedură de semnare a contractului de credit se desfăşoară pe site-ul creditorului nu este de natură ca fiind asumată de debitor şi nu poate produce efecte juridice”, a argumentat avocatul.

    El consideră că acesta „poate fi considerat ca precedent juridic pentru speţele de acelaşi fel care ar urma să se judece de acum încolo”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro