Tag: conflict

  • Războaie, din ce în ce mai multe războaie

    Lumea este dominată de un spirit din ce în ce mai războinic, care se manifestă prin intervenţii militare deschise, dar şi prin terorism sau conflicte de natură economică sau cibernetică. Atacuri sângeroase, o Rusie din ce în ce mai activă şi mai prezentă, o Chină într-o expectativă care poate ascunde multe, o Europă frustrată, aflată în căutarea gloriei pierdute, dar lovită, în acelaşi timp, de atacuri teroriste masive, un nord al Africii şi un Orient Mijlociu răvăşite de război, plus exerciţii militare din ce în ce mai dese şi deplasări de trupe spre zonele deja sau care tind să devină fierbinţi. Totul în 2015.

    Unii spun că lumea este pe cale să cadă în ceea ce se numeşte capcana lui Tucidide, adică conflictul care izbucneşte, în cele mai multe cazuri, atunci când o mare putere este pe cale să îşi piardă influenţa şi o alta este în plină ascensiune. Tucidide a analizat conflictul dintre Atena, puterea în ascensiune, şi Sparta, aflată în declin. Dar studii ulterioare au dovedit că de-a lungul istoriei, în 12 cazuri din 16 analizate, rezolvarea a fost un conflict armat. La fel de adevărat este că de-a lungul celor 500 de ani analizaţi, cele patru rezolvări paşnice s-au petrecut în secolul XX, trei după cel de-al doilea război mondial, ceea ce reprezintă o dovadă că lumea se dovedeşte mai prudentă în manifestări.

    Pe de altă parte, este puţin neclar în acest moment care este puterea în declin – să fie Statele Unite?, să fie Europa? – şi care este naţia în ascensiune – poate China, poate Rusia?! Sau poate că este vorba de un tip nou de conflict, de natură religioasă, dar la scară planetară.
    Anul a început cu o Franţă ce reacţiona la şocul atacului de la publicaţia Charlie Hebdo, 3,7 milioane de oameni ieşind în stradă pe 11 ianuarie, în provincie, cât şi la Paris – cu François Hollande şi lideri străini în frunte: François Hollande înconjurat de malianul Ibrahim Boubacar Keita şi cancelarul Angela Merkel, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas la doar câţiva metri de premierul israelian Benjamin Netanyahu, britanicul David Cameron, regele Iordaniei, italianul Matteo Renzi sau preşedintele român Klaus Iohannis. Spre finele anului Franţa reacţiona din nou, de data aceasta la unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste, cel comis de militanţi ISIS şi soldat cu 130 de morţi.

    În aceeaşi perioadă Rusia cerea Franţei explicaţii în mod oficial, în scris, cu privire la refuzul de a-i livra cele două nave de război de tip Mistral, în baza unui contract de 1,2 miliarde de euro; refuzul era parte din complexul mecanism de sancţiuni economice la care era şi este supusă Rusia, din cauza conflictului din Ucraina.

    Punctul de vedere al Rusiei era prezentat de preşedintele Vladimir Putin în februarie: Moscova nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze, dar nu va accepta o ordine mondială în care prioritatea este împiedicarea dezvoltării Rusiei. „Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva ţării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace“, a afirmat Putin, la congresul federaţiei sindicatelor independente din Rusia. Putin a reiterat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei ţării. Sancţiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar şi energetic, precum şi persoane particulare.

    Şi Occidentul, şi Rusia au ţinut garda sus şi de-a lungul anului au abundat exerciţiile militare, de regulă însoţite de particula „cel mai“. În martie, bombardiere strategice ruse de tip Tu-95MC, cu rază lungă de acţiune, efectuau exerciţii militare în Arctica, în nord-vestul Rusiei, pentru a testa pregătirea pentru luptă a forţelor aeriene. Exerciţiile interveneau la n umai trei zile după ce Putin plasase Flota Nordică în alertă maximă, într‑un exerciţiu de pregătire pentru luptă la care participau peste 38.000 de militari, aproximativ 3.000 de sisteme mobile de armament terestru şi zeci de nave de război, submarine, avioane de luptă şi elicoptere.

    De cealaltă parte, distrugătoarele USS Donald Cook şi USS Ross intrau în luna mai în apele Mării Negre, iar în vară Statele Unite anunţau cel mai mare exerciţiu aerian din Europa după sfârşitul Războiului Rece, în Germania, Italia, România şi Bulgaria, cu participarea a 4.800 de militari din 11 ţări. „Swift Response 15 este cel mai mare eveniment de antrenament aerian al Aliaţilor de pe continent de la sfârşitul Războiului Rece“, comunica armata americană.

     

  • RĂZBOIUL din Siria, pe înţelesul tuturor: Conflictul militar, explicat într-un video de cinci minute – VIDEO

    Echipa Creative Monkeys a realizat un video pe tema conflictului global din Siria. Pe canalul oficial de youtube, unde a fost postat filmuleţul, realizatorii au postat şi un mesaj: “Pentru toţi cei care doreau mai multe informaţii referitor la conflictul din Siria, ne-am hotărât să realizăm o animaţie în care să vorbim, sumar, de cauzele şi părţile implicate în acesta. Rolul e pur informativ”.

    Video-ul a fost încărcat pe 5 decembrie şi a strâns 84.235 de vizualizări.

    Producătorii Creative Monkeyz au realizat un site web dedicat artei (atât digitale cât şi tradiţionale). Site-ul conţine tutoriale video în română pentru diverse programe ale Adobe Systems şi galerii inspiraţionale – elemente grafice gratuite folosibile în proiecte comerciale. Conţinutul este gratuit în întregime. Este site-ul originar al cunoscutului serial RObotzi.

  • Jumătate dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită

    Peste jumătate dintre români (52,3%) consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, starea de sănătate, posibilitatea unui conflict în zonă şi diminuarea veniturilor fiind principalele surse de îngrijorare, potrivit unui sondaj INSCOP transmis marţi AGERPRES.

    Potrivit cercetării, 34,3% din populaţia României consideră că ţara noastră se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce 52,3% sunt de părere că se îndreaptă într-o direcţie greşită, procentul non-răspunsurilor fiind de 13,4%.

    Sondajul relevă că în topul surselor de îngrijorare se află starea de sănătate (20% faţă de 23,3% în octombrie), posibilitatea unui conflict în zonă (18,6% faţă de 14,2% în octombrie) şi diminuarea veniturilor (17,5% faţă de 16% în octombrie), urmate de creşterea preţurilor (12,2% faţă de 13,1% în octombrie), pierderea locului de muncă (11,7% faţă de 12,5% în octombrie) şi instabilitatea politică (10,4% faţă de 8,7% în octombrie).

    “Clasamentul surselor de îngrijorare este încheiat de calamităţile naturale (4,4% faţă de 5,6% în octombrie) şi deteriorarea mediului înconjurător (1,2% faţă de 1,5% în octombrie). 2,8% dintre respondenţi se declară îngrijoraţi de alte probleme, în timp ce 1,2% nu ştiu sau nu răspund”, potrivit INSCOP.

    Rezultatele sondajului arată şi că 48,9% dintre români apreciază că traiul lor este la fel ca acum un an, 25,2% consideră că este mai prost, iar 24,4% mai bun. Procentul celor care nu ştiu sau nu răspund a fost de 1,5%.

    O treime dintre cei intervievaţi (33,4%) apreciază că anul viitor vor trăi la fel ca în 2015, 28,7% că vor trăi mai bine, în timp ce 23,8% consideră că nivelul de trai personal se va înrăutăţi. Procentul non-răspunsurilor a fost de 14,1%.

  • Cea mai mare bătălie aeriană din istorie: 100 de avioane israeliene s-au luptat pe viaţă şi pe moarte cu 100 de avioane siriene

    În 1982, 96 de avioane de vânătoare israeliene s-au luptat cu 100 de avioane de vânătoare siriene, susţinute şi de 19 lansatoare de rachete sol-aer, în ceea ce va deveni una dintre cele mai mari bătălii aeriene din toate timpurile.

    Israelul are o istorie bogată de conflicte cu vecinii, în special din anii 60 până la sfârşitul anilor ’80. O serie de bătălii mici cu Egiptul au rezultat într-o lecţie dură învăţată de Forţele Aeriene Israeliene (IAF), după ce au pierdut numeroase lupte împotriva rachetelor sol-aer, potrivit Business Insider.

    Totuşi, IAF şi-a învăţat lecţia, şi pe 8 iunie 1982, a atacat 19 baterii siriene sol-aer postate la graniţă. În primele două ore de luptă, IAF a distrus 17 dintre baterii fără pierderi. Apoi, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA: Rusia a ucis peste 1.300 de persoane în atacurile aeriene

    Acest bilanţ prezentat de către Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, o organizaţie nonguvernamentală (ONG) cu sediul în Marea Britanie, este de două ori şi ceva mai mare decât cel pe care aceasta l-a prezentat în ultimul raport cu privire la campania rusă, în urmă cu trei săptămâni.

    Observatorul precizează că a documentat moartea a 1.331 de persoane în urma atacurilor aeriene ruseşti, cele mai multe dintre ele din cadrul grupării jihadiste Statul Islamic (SI) sau alţi luptători.

    În total, 381 de luptători SI au fost ucişi în bombardamente, dar şi 547 de militanţi atât din cadrul Frontului al-Nusra, filiala Al-Qaida în Siria, cât şi altor forţe rebele.

    În atacurile aeriene ruseşti au fost ucişi 403 civili – inclusiv 97 de copii -, potrivit ONG-ului.

    Observatorul anunţa în bilanţul anterior, pe care l-a prezentat pe 29 octombrie, că numărul morţilor era de aproape 600.

    Rusia susţine că această campanie aeriană vizează SI şi alţi “terorişti”, însă forţe rebele şi susţinătorii lor acuză Moscova de faptul că se concentrează asupra forţelor moderaţe, ci nu a jihadiştilor.

    O serie de organizaţii medicale au acuzat de asemenea Rusia că a vizat, în atacurile sale aeriene în Siria, clinici şi spitale de campanie.

    Moscova a intervenit în războiul din Siria după ce o coaliţie condusă de către Washington a efectuat atacuri aeriene împotriva SI, în această ţară, începând din septembrie 2014.

    Coaliţia condusă de către Statele Unite nu se coordonează cu Damascul.

    Potrivit Observatorului, coaliţia condusă de americani a ucis cel puţin 3.649 de persoane de când şi-a început operaţiunile. Aproximativ 6% dintre aceste persoane ucise sunt civili.

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA. Oficiali americani: Numărul militarilor ruşi mobilizaţi s-a dublat, a ajuns la 4.000

    Moscova, care şi-a menţinut zeci de ani – ca aliată a familiei conducătoare al-Assad – o prezenţă militară în Siria, estima la 2.000 numărul militarilor săi prezenţi în Siria când îşi începea atacurile aeriene, pe 30 septembrie. De atunci forţele aeriene ruseşti s-au dublat, iar numărul bazelor pe care acestea le folosesc a crescut, afirmă oficiali americani din domeniul securităţii.

    Ruşii au înregistrat pierderi în lupte – inclusiv morţi -, afirmă trei oficiali americani la curent cu informaţii secrete americane. Însă ai recunosc că nu ştiu numărul exact.

    Statele Unite dispun de mijloace vaste în domeniul informaţiilor, alături de imagerie satelitară, interceptarea comunicaţiilor şi contacte cu sunniţi moderaţi şi rebeli kurzi aflaţi pe teren în Siria.

    Ministerul rus de Externe a refuzat să comenteze cu privire la mărimea contingentului rusesc din Siria sau pe tema pierderilor pe care le-a suferit. El a redirecţionat Reuters către Ministerul rus al Apărării, care nu a răspuns întrebărilor adresate în scris de agenţie.

    Kremlinul a anunţat că nu există trupe terestre ruse implicate în conflictul din Siria, însă a recunoscut că formatori şi consilieri cooperează cu armata siriană şi că bazele ruse din vestul ţării sunt păzite de trupe.

    Singura moarte pe care a raportat-o Guvernul rus a fost cea a unui militar, despre care armata a afirmat că s-a sinucis. Părinţii adolescentului au declarat însă că se îndoiesc de această versiune oficială.

    Statele Unite au criticat dur intervenţia militară a preşedintelui rus Vladimir Putin în războiul civil care devastează Siria de patru ani şi jumătate, iar preşedintele Barack Obama a avertizat că s-ar putea dovedi o “mlaştină” pentru Rusia.

    Însă Obama a înregistrat la rândul său puţine succese în acest conflict. Washingtonul atacă aerian de peste un an Statul Islamic (SI), iar săptămâna trecută Obama a ordonat să fie trimise primele trupe americane în această ţară – un mic contingent de până la 50 de oameni din cadrul trupelor pentru operaţiuni speciale, care să consilieze rebeli susţinuţi de Statele Unite.

     “Oameni dincolo de gard”

    Un oficial american din domeniul Apărării afirmă că aeronave ruseşti operează acum de la patru baze şi că în apropierea acestor instalaţii sunt dispuse lansatoare multiple de rachete şi baterii de artilerie cu rază lungă de acţiune, împreună cu echipajele lor.

    “Au o mulţime de oameni dincolo de gard”, a subliniat acest oficial.

    Victoria Nuland, diplomatul american pentru Europa cu cel mai înalt rang, le-a spus congresmenilor americani că Rusia a început să desfăşoare mijloace terestre – ca de exemplu artileria – în zone asupra cărora al-Assad a pierdut controlul, preluat de către opoziţia moderată, inclusiv în apropierea oraşelor Hama şi Homs.

    “Rusia îşi aliniază artileria şi alte mijloace terestre în jurul (oraşelor) Hama şi Homs, ceea ce sporeşte considerabil vulnerabilitatea ca militarii săi să contraatace”, a declarat Nuland, asistenta secretarului de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.

    Principala bază rusă se află la Aeroportul Internaţional Bassel al-Assad, în apropiere de oraşul portuar Latakia. Toate aeronavele Moscovei pleacă de acolo în misiuni de susţinere a ofensivei terestre a armatei siriene şi miliţiilor şiite străine, a precizat oficialul din domeniul Apărării citat.

    Alte trei baze – la Hama, Sharyat şi Tiyas – sunt folosite de către elicoptere de luptă, a adăugat el. Rusia a început să opereze de la Tiyas de săptămâna aceasta, a precizat oficialul.

    Flota aeriană rusă în Siria include 34 de aeronave şi 16 elicoptere, potrivit oficialilor americani citaţi.

    Actualele ofensive terestre guvernamentale prosiriene par să aibă obiectivul să-i asigure lui al-Assad un coridor de la Alep, în nord, prin Hama şi Homs, până la sud de Damasc şi către frontiera cu Libanul.

    În pofida atacurilor aeriene ruseşti, ofensivele nu au înregistrat progrese semnificative, afirmă oficialii americani şi experţii independenţi citaţi. Un factor-cheie pare să fie pierderi semnificative ale forţelor proguvernamentale a unor tancuri şi vehicule blindate, din cauza unor rachete antitanc de tip TOW, de fabricaţie americană, pe care Arabia Saudită le furnizează rebelilor care i se opun lui al-Assad.

    “Impactul a fost insuficient pentru a reuşi o înaintare semnificativă împotriva forţelor opoziţiei, cu excepţia sudului Alepului”, a declarat marţi, într-o conferinţă, la Washington, Yezid Sayigh, de la Carnegie Middle East Center, un institut cu sediul la Beirut.

    Rusia anunţa, atunci când şi-a lansat campania, că viza în principal SI, care deţine controlul asupra unor zone vaste în nordul Siriei. Însă guverne occidentale şi activişti din cadrul opoziţiei afirmă că Rusia a lovit mai ales forţe care luptă împotriva regimului al-Assad, inclusiv unele grupări susţinute de către Statele Unite. Diplomaţia americană a reiterat miercuri aceste acuzaţii.

    Potrivit unei analize Reuters de luna trecută, date de la Ministerul rus al Apărării arătau că aproape 80% dintre ţintele declarate ale Rusiei s-au aflat în zone care nu se aflau sub controlul SI.

    “Coadă logistică”

    Un oficial american din domeniul informaţiilor este de părere că ofensivele susţinute de ruşi încă mai pot realiza progrese, dar cu cât se prelungeşte mai mult impasul, cu atât va creşte presiunea asupra preşedintelui rus Vladimir Putin să ia în calcul alte opţiuni.

    “Aceste ofensive majore nu sunt la început”, a subliniat acest oficial, care a solicitat protecţia anonimatului.

    Christopher Harmer, un analist de la Institute for the Study of War, un institut de cercetare, apreciază că această creştere a numărului trupelor ruseşti pe teren reprezintă o susţinere şi personalul logistic necesare în cadrul operaţiunilor.

    “Ceea ce s-a întâmplat, cel mai probabil, este că, imediat ce ruşii au avut suficiente forţe în teatru pentru a începe operaţiuni, au făcut-o”, a declarat Harmer. “Creşterea la 4.000 este pur şi simplu coada logistică de susţinere a luptelor”, a adăugat el.

    Harmer a apreciat că numărul trupelor ruse în Siria poate ajunge la 8.000 sau mai mult.

    O sursă militară siriană proguvernamentală declara pentru Reuters, pe 20 octombrie, că cel puţin trei cetăţeni ruşi care luptau alături de forţele Guvernului sirian au fost ucişi de un obuz, în apropiere de Latakia. Autorităţile ruse au negat vehement, la vremea respectivă, că ar fi fost ucis vreun membru al peronalului militar rus.

     

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA. Oficiali americani: Numărul militarilor ruşi mobilizaţi s-a dublat, a ajuns la 4.000

    Moscova, care şi-a menţinut zeci de ani – ca aliată a familiei conducătoare al-Assad – o prezenţă militară în Siria, estima la 2.000 numărul militarilor săi prezenţi în Siria când îşi începea atacurile aeriene, pe 30 septembrie. De atunci forţele aeriene ruseşti s-au dublat, iar numărul bazelor pe care acestea le folosesc a crescut, afirmă oficiali americani din domeniul securităţii.

    Ruşii au înregistrat pierderi în lupte – inclusiv morţi -, afirmă trei oficiali americani la curent cu informaţii secrete americane. Însă ai recunosc că nu ştiu numărul exact.

    Statele Unite dispun de mijloace vaste în domeniul informaţiilor, alături de imagerie satelitară, interceptarea comunicaţiilor şi contacte cu sunniţi moderaţi şi rebeli kurzi aflaţi pe teren în Siria.

    Ministerul rus de Externe a refuzat să comenteze cu privire la mărimea contingentului rusesc din Siria sau pe tema pierderilor pe care le-a suferit. El a redirecţionat Reuters către Ministerul rus al Apărării, care nu a răspuns întrebărilor adresate în scris de agenţie.

    Kremlinul a anunţat că nu există trupe terestre ruse implicate în conflictul din Siria, însă a recunoscut că formatori şi consilieri cooperează cu armata siriană şi că bazele ruse din vestul ţării sunt păzite de trupe.

    Singura moarte pe care a raportat-o Guvernul rus a fost cea a unui militar, despre care armata a afirmat că s-a sinucis. Părinţii adolescentului au declarat însă că se îndoiesc de această versiune oficială.

    Statele Unite au criticat dur intervenţia militară a preşedintelui rus Vladimir Putin în războiul civil care devastează Siria de patru ani şi jumătate, iar preşedintele Barack Obama a avertizat că s-ar putea dovedi o “mlaştină” pentru Rusia.

    Însă Obama a înregistrat la rândul său puţine succese în acest conflict. Washingtonul atacă aerian de peste un an Statul Islamic (SI), iar săptămâna trecută Obama a ordonat să fie trimise primele trupe americane în această ţară – un mic contingent de până la 50 de oameni din cadrul trupelor pentru operaţiuni speciale, care să consilieze rebeli susţinuţi de Statele Unite.

     “Oameni dincolo de gard”

    Un oficial american din domeniul Apărării afirmă că aeronave ruseşti operează acum de la patru baze şi că în apropierea acestor instalaţii sunt dispuse lansatoare multiple de rachete şi baterii de artilerie cu rază lungă de acţiune, împreună cu echipajele lor.

    “Au o mulţime de oameni dincolo de gard”, a subliniat acest oficial.

    Victoria Nuland, diplomatul american pentru Europa cu cel mai înalt rang, le-a spus congresmenilor americani că Rusia a început să desfăşoare mijloace terestre – ca de exemplu artileria – în zone asupra cărora al-Assad a pierdut controlul, preluat de către opoziţia moderată, inclusiv în apropierea oraşelor Hama şi Homs.

    “Rusia îşi aliniază artileria şi alte mijloace terestre în jurul (oraşelor) Hama şi Homs, ceea ce sporeşte considerabil vulnerabilitatea ca militarii săi să contraatace”, a declarat Nuland, asistenta secretarului de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.

    Principala bază rusă se află la Aeroportul Internaţional Bassel al-Assad, în apropiere de oraşul portuar Latakia. Toate aeronavele Moscovei pleacă de acolo în misiuni de susţinere a ofensivei terestre a armatei siriene şi miliţiilor şiite străine, a precizat oficialul din domeniul Apărării citat.

    Alte trei baze – la Hama, Sharyat şi Tiyas – sunt folosite de către elicoptere de luptă, a adăugat el. Rusia a început să opereze de la Tiyas de săptămâna aceasta, a precizat oficialul.

    Flota aeriană rusă în Siria include 34 de aeronave şi 16 elicoptere, potrivit oficialilor americani citaţi.

    Actualele ofensive terestre guvernamentale prosiriene par să aibă obiectivul să-i asigure lui al-Assad un coridor de la Alep, în nord, prin Hama şi Homs, până la sud de Damasc şi către frontiera cu Libanul.

    În pofida atacurilor aeriene ruseşti, ofensivele nu au înregistrat progrese semnificative, afirmă oficialii americani şi experţii independenţi citaţi. Un factor-cheie pare să fie pierderi semnificative ale forţelor proguvernamentale a unor tancuri şi vehicule blindate, din cauza unor rachete antitanc de tip TOW, de fabricaţie americană, pe care Arabia Saudită le furnizează rebelilor care i se opun lui al-Assad.

    “Impactul a fost insuficient pentru a reuşi o înaintare semnificativă împotriva forţelor opoziţiei, cu excepţia sudului Alepului”, a declarat marţi, într-o conferinţă, la Washington, Yezid Sayigh, de la Carnegie Middle East Center, un institut cu sediul la Beirut.

    Rusia anunţa, atunci când şi-a lansat campania, că viza în principal SI, care deţine controlul asupra unor zone vaste în nordul Siriei. Însă guverne occidentale şi activişti din cadrul opoziţiei afirmă că Rusia a lovit mai ales forţe care luptă împotriva regimului al-Assad, inclusiv unele grupări susţinute de către Statele Unite. Diplomaţia americană a reiterat miercuri aceste acuzaţii.

    Potrivit unei analize Reuters de luna trecută, date de la Ministerul rus al Apărării arătau că aproape 80% dintre ţintele declarate ale Rusiei s-au aflat în zone care nu se aflau sub controlul SI.

    “Coadă logistică”

    Un oficial american din domeniul informaţiilor este de părere că ofensivele susţinute de ruşi încă mai pot realiza progrese, dar cu cât se prelungeşte mai mult impasul, cu atât va creşte presiunea asupra preşedintelui rus Vladimir Putin să ia în calcul alte opţiuni.

    “Aceste ofensive majore nu sunt la început”, a subliniat acest oficial, care a solicitat protecţia anonimatului.

    Christopher Harmer, un analist de la Institute for the Study of War, un institut de cercetare, apreciază că această creştere a numărului trupelor ruseşti pe teren reprezintă o susţinere şi personalul logistic necesare în cadrul operaţiunilor.

    “Ceea ce s-a întâmplat, cel mai probabil, este că, imediat ce ruşii au avut suficiente forţe în teatru pentru a începe operaţiuni, au făcut-o”, a declarat Harmer. “Creşterea la 4.000 este pur şi simplu coada logistică de susţinere a luptelor”, a adăugat el.

    Harmer a apreciat că numărul trupelor ruse în Siria poate ajunge la 8.000 sau mai mult.

    O sursă militară siriană proguvernamentală declara pentru Reuters, pe 20 octombrie, că cel puţin trei cetăţeni ruşi care luptau alături de forţele Guvernului sirian au fost ucişi de un obuz, în apropiere de Latakia. Autorităţile ruse au negat vehement, la vremea respectivă, că ar fi fost ucis vreun membru al peronalului militar rus.

     

  • Financial Times: Primul militar rus mort în operaţiunile din Siria – FOTO

    Moartea adolescentului reprezintă un test al modului în care Moscova explică pierderile publicului, comentează FT. În conflictul din Ucraina, militari ruşi ucişi au fost îngropaţi în secret, iar asupra rudelor lor s-au exercitat presiuni să păstreze tăcerea, în contextul în care Guvernul continuă să-şi nege implicarea.

    Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi, citat de Interfax, că militarul “şi-a luat singur viaţa, în timpul odihnei, după serviciu”. Potrivit Interfax, ministerul a anunţat o anchetă asupra incidentului, însă informaţii preliminare, provenind din mesaje scurte pe telefonul adolescentului, indică existenţa unor neînţelegeri cu o prietenă. Ministerul nu a răspuns unei solicitări FT de a comenta cu privire la caz, precizează publicaţia.

    Moscova şi-a gestionat campania din Siria foarte diferit faţă de conflictul din Ucraina, printr-o acoperire la televiziunea de stat şi prezentând-o drept o luptă eroică împotriva răului.

    Însă lideri ruşi au avut grijă să sublinieze că această campanie va dura doar câteva luni şi au respins posibilitatea implicării militarilor ruşi în lupte terestre.

    Kostenko s-a înrolat ca militar prin contract, după serviciul militar. El a fost trimis în Siria cu Regimentul de sprijin aerian 906 de la Primorsko-Ahtarsk, la Marea Azov, situat în apropiere de satul său natal, potrivit investigaţiei Echipei de informaţii despre conflict, organizaţia care monitorizează cele două conflicte, apropiată bloggerului rus Ruslan Leviev.

    Potrivit Echipei, Kostenko nu ar fi pilot, ci ar face parte din personalul care deserveşte aeronave.

    Mai multe persoane, identificate drept prieteni sau rude au deplâns moartea tânărului în postări pe VKontakte şi alte reţele de socializare. “Nu-l voi uita pe fratele meu… Vadik Kostenko… pe care ni-l amintim… îl plângem”, scria duminică, într-o postare, Grigori Donskih, un director de firmă care şi-a efectuat serviciul militar împreună cu Kostenko.

    Într-o conversaţie pe VKontakte, o femeie care s-a prezentat drept o prietenă a lui Kostenko i-a spus lui Leviev că reprezentanţi ai armatei şi-au schimbat de două versiunea despre ceea ce s-a întâmplat, atunci când i-au informaţi pe părinţii tânărului despre maortea acestuia.

    Ea i-a mai spus bloggerului că au murit, de asemenea, alţi nouă militari.

    O persoană de la Greceanaia Balka şi un prieten care a servit împreună cu Kostenko au declarat pentru FT că oficiali de la Primorsko-Ahtarsk i-au informat pe părinţii lui Kostenko despre moartea fiului lor.

    “Au venit acasă în weekend”, a declarat persoana din Greceanaia Balka. Prietenul a declarat că nu a fost de acord cu decizia acestuia de a se înrola, în vară.

    Ambele persoane au refuzat să ofere detalii şi au cerut să nu le fie publicate numele. Potrivit legislaţiei ruseşti, este o infracţiune să vorbeşti, scrii sau transmiţi informaţii despre victime militare ruse.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Reprezentanţii SUA, Rusiei, Turciei şi Arabiei Saudite discută despre soluţionarea crizei din Siria

    Statele Unite cer înlăturarea de la putere a preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad, în timp ce Rusia se opune schimbării în curând a Administraţiei de la Damasc.

    John Kerry s-a întâlnit iniţial cu Serghei Lavrov, după care au discutat cu miniştrii de Externe din Turcia şi Arabia Saudită.

    “Un singur lucru stă în calea aplicării unui acord rapid – Bashar al-Assad”, declara John Kerry joi seară, la Berlin, acuzându-l pe preşedintele Siriei că a declanşat actuala criză a celor aproximativ patru milioane de refugiaţi, fugiţi în Turcia, Liban, Iordania, Irak şi în Uniunea Europeană.

    În schimb, Moscova îl consideră pe Bashar al-Assad esenţial pentru procesul de pace, conform purtătorului de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.

  • Armata siriană, susţinută de Iran şi de Hezbollah, avansează la periferia oraşului Alep

    Armata siriană a lansat vineri operaţiunile în zona oraşului Alep, în contextul susţinerii oferite de aviaţia militară rusă.

    Operaţiunile armatei siriene se concentrează în partea de sud a oraşului Alep.

    Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, citat de Reuters, armata siriană şi aliaţii au cucerit trei sate de la periferia oraşului Alep. În confruntări au murit cel puţin 17 combatanţi islamişti şi opt militari sirieni.

    Trupele siriene avansează şi în partea de est a oraşului Alep, spre aeroportul militar Kweires, unde sunt militanţi ai reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.

    Postul tv Al-Manar, aparţinând mişcării şiite libaneze Hezbollah, a relatat că armata siriană a ocupat satul Huwaija, situat în apropierea aeroportului.

    Serviciile de securitate siriene au lansat operaţiuni şi în provinciile Hama, Idlib şi Latakia, precum şi la periferia oraşului Homs şi în provincia Deraa.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.