Liderul Misa Gregorian Bivolaru a fost prins de poliţiştii francezi în urmă cu puţin timp. Acesta fusese condamnat de ÎCCJ la 6 ani de închisoare pentru sex cu minori, potrivit Digi24.
Gabriel Bivolaru şi-a schimbat identitatea, noul său nume fiind Magnus Aurolsson.
Potrivit informaţiilor Europol între 2002 şi 2004, Gregorian Bivolaru, în calitate de profesor de yoga şi mentor spiritual, a recrutat un minor pe care l-a exploatat sexual.
Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.
Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.
Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.
Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.
Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.
Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.
Preşedintele CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde (PNL), a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, în dosarul vizând alegerile prezidenţiale din 2014, decizia Tribunalului Caraş-Severin nefiind definitivă.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, Tribunalul Caraş-Severin l-a condamnat pe Sorin Frunzăverde pentru folosirea influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr.78/2000, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de patru ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.
De asemenea, acestuia i-au fost interzise mai multe drepturi, iar pe perioada termenului de încercare el trebuie să se supună unor măsuri de supraveghere.
În acelaşi dosar, a fost condamnat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni, pentru folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, faptă prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000, influenţarea declaraţiilor, faptă prevăzută de art.272 al.1 Cod penal, şi fals intelectual. În final, el va avea de executat trei ani şi patru luni de închisoare, fiind totodată obligat la plata unei amenzi penale de 27.000 de lei, pentru uz de fals.
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.
Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat. Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, se arată în comunicatul DNA.
Condamnat la opt ani de închisoare pentru evaziune, delapidare şi spălare de bani, libanezul – american Hassan Awdi primeşte de la Guvernul României despăgubiri în valoare de 48,7 milioane lei.
Premierul Dacian Julien Cioloş a dat o Hotărâre de Guvern prin care a suplimentat cu suma de 48,703 milioane lei bugetul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, instituţie care îi datorează întreaga sumă lui Hassan Awdi, în urma controversatei afaceri ’’Rodipet’’. Despăgubirile au fost stabilite de către Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID).
“Prin hotărârea arbitrală a ICSID, comunicată părţilor în 2 martie 2015 în dosarul ARB 10/13 în cauza Awdi şi alţii vs. România, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. şi Alfa El Corporation vs România. Această hotărâre finalizează un litigiu început în 2010, în baza Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin care Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. şi Alfa El Corporation au chemat în judecată România”, se menţionează în Hotărârea de Guvern.
Citiţi mai multe pe www.nasul.tv.
Mircea Băsescu a fost condamnat, vineri, la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, iar Marian Căpăţână a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.
Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, vineri dimineaţă, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă.
Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.
Din pedepsele celor doi urmează să se scadă perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.
Tribunalul Constanţa a amânat de mai multe ori pronunţarea în dosarul în care Mircea Băsescu a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar Marian Căpăţână pentru complicitate la trafic de influenţă.
Subiectul cărţilor scrise de deţinuţi în România a ajuns în cotidianul britanic The Guardian, care menţionează că publicarea unei cărţi cu valoare ştiinţifică poate reduce cu 30 de zile pedeapsa cu închisoarea, dar această “portiţă” subminează campania anticorupţie dusă de autorităţi.
Această “portiţă” subminează campania anticorupţie din România, comentează The Guardian în ediţia online, subliniind că nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deţinuţi ce exploatează această lege.
Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România şi proprietarul unor posturi de televiziune, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în august 2014, pentru corupţie. De atunci, a scris opt lucrări ştiinţifice, o realizare uimitoare după toate standardele, notează cotidianul britanic. Oricât de impresionant ar fi, există totuşi suspiciuni că productivitatea sa nu este motivată doar de zelul academic.
Conform legislaţiei române, pedepsele deţinuţilor pot fi reduse cu 30 de zile pentru fiecare carte cu valoare ştiinţifică pe care o publică, iar aceasta este o oportunitate de care profită mulţi condamnaţi într-o ţară implicată într-o campanie anticorupţie fără precedent, comentează The Guardian.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe deputatul Florin Popescu la doi ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Prin aceeaşi decizie, judecătorul a dispus confiscarea sumei de 485.500 lei de la Florin Popescu.
Instanţa a constatat că Rami Ghaziri, care controlează firma Avicola Crevedia, nu are calitate de persoană vătămată în cauză şi i-a respins acestuia cererea de restituire a sumei de 485.500 de lei.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în 27 iunie 2014, pe deputatul Florin Popescu, pe care l-au acuzat că, în 2012, folosindu-se de funcţia de preşedinte al PDL Dâmboviţa şi vicepreşedinte al partidului, l-a determinat pe Rami Ghaziri, denunţător în cauză, să-i dea 60.992,2 kilograme de pui grill, în valoare de 485.500 lei. Ulterior, Florin Popescu a distribuit puii alegătorilor din judeţul Dâmboviţa, în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. În acea perioadă, Popescu a candidat şi el pentru obţinerea unui nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.
Anchetatorii au arătat, în rechizitoriu, că în martie 2012, un intermediar i-a transmis denunţătorului că se aproprie alegerile locale şi trebuie să dea filialelor locale ale partidelor politice importante câte 250.000 dce euro. Denunţătorul, susţine DNA, i-ar fi răspuns că suma este prea mare, el fiind dispus să dea cel mult câte 100.000 euro, pentru fiecare partid politic important.
“La sfârşitul aceleiaşi luni, inculpatul Popescu Florin Aurelian care, la alegerile locale desfăşurate în luna iunie 2012, a candidat pentru un nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, a organizat mai multe şedinţe la sediul partidului, la care au participat atât persoane desemnate să coordoneze campania electorală în colegiile stabilite la nivelul judeţului, cât şi candidaţii acestei formaţiuni politice la funcţiile de primar. Cu acele ocazii, inculpatul le-a comunicat că, în perioada următoare, le va trimite alimente pentru a le distribui în scop electoral cetăţenilor din localităţile, unde îşi depuseseră candidaturile”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
În martie 2012, Florin Popescu s-ar fi dus la sediul firmei denunţătorului şi i-ar fi cerut acestuia circa 50.000 – 60.000 de pui grill (60 – 80 de tone), precizându-i că o va distribui cetăţenilor în scop electoral, lucru cu care acesta a fost de acord.
“S-a stabilit, în continuare, ca acea cantitate de pui să fie depozitată în camerele frigorifice ale unei alte societăţi comerciale. În ziua de 5.04.2012, mai multe persoane, trimise de inculpatul Popescu Florin Aurelian, au încărcat în microbuze şi transportat la diferite locaţii, întreaga cantitate de pui grill. Ulterior, toate produsele primite au fost ambalate în pachete şi distribuite, în scop electoral, simpatizanţilor din localităţile în care membrii aceluiaşi partid candidau la funcţia de primar”, se mai arată în rechizitoriu.
Într-un alt dosar, în 29 octombrie, instanţa supremă a dispus achitarea deputatului Florin Popescu pentru conflict de interese şi fals în declaraţiile de avere. Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au acuzat pe Florin Popescu de faptul că, în perioada în care a fost preşedintele CJ Dâmboviţa, a semnat contracte de lucrări cu firma Procor, la care fusese acţionar.
Florin Popescu a fost lider al filialei PDL Dâmboviţa şi preşedinte al CJ Dâmboviţa în mandatul 2008-2012. În decembrie 2012, Florin Popescu a obţinut un mandat de deputat în Dâmboviţa. Acesta fusese deputat şi în mandatul 2004-2008. La începutul lunii februarie 2014, Florin Popescu a demisionat din PDL, iar ulterior s-a înscris în PMP, de unde s-a autosuspendat după ce a fost declanşată acţiunea judiciară împotriva lui.
Raif Badawi, din Arabia Saudită, a primit o pedeapsă de 10 ani în închisoare şi 1.000 de lovituri de bici pentru “insulte aduse islamului”.
Badawi, autorul site-ului “Free saudi liberals”, a fost condamnat în 2012 şi a primit primele 50 de lovituri de bici în luna ianuarie a acestui an. Deşi opinia publică internaţională a criticat în termeni extrem de duri sentinţa, considerând-o un atac adresat libertăţii de exprimare, curtea supremă din Arabia Saudită a reconfirmat pedeapsa în luna iunie.
Badawi a primit astăzi premiul Saharov pentru drepturile omului acordat de către Parlamentul European. Martin Schulz, preşedintele PE, a cerut regelui saudit Salman să îl elibereze pe Badawi, pentru ca acesta să poată accepta premiul.
“Acesta este un om exemplar, şi a primit una dintre cele mai groaznice pedepse”, a spus Schulz în faţa plenului parlamentar. “Cer eliberarea sa imediată, pentru că relaţiile dintre noi depind de respectul acordat drepturilor omului”.
Badawi a fost unul dintre cei trei candidaţi la premiul Saharov de anul acesta, alături de liderul opoziţiei ruse Boris Nemţov (asasinat în martie 2015) şi mişcarea de opoziţie din Venezuela Mesa de la Unidad Democratica.