BusinessMagazin

Tag: companie

  • Tur-operatorul internaţional Join UP! ajunge la venituri record de 40 milioane euro în România, bifând o creştere de 160% a businessului în ultimul an

    Tur operatorul Join UP! a înregistrat în România venituri record de 40 milioane euro în anul calendaristic 2024, ceea ce înseamnă o creştere de peste 160% faţă de perioada anterioară.

    Astfel, în 2024 a trimis în vacanţă peste 50.000 de turişti, înregistrând o creştere de aproape două ori a afacerilor, faţă de anul anterior. Şi valoarea unui pachet de vacanţă a crescut, ajungând la o medie de peste 700 euro/persoană.

    În prezent, compania lucrează cu peste 1100 de agenţii de turism partenere în România, ceea ce înseamnă 70% din piaţa agenţiilor revânzătoare active[1, respectiv 100% dintre cele mai mari agenţii de turism din România, după cifra de afaceri.

    Cu extinderea constantă a numărului de locuri, a destinaţiilor şi oraşelor din care operează zboruri directe, Join UP! România a ajuns în prezent unul dintre turoperatorii cu cea mai mare extindere geografică în ceea ce priveşte oraşele de plecare.

    Astfel, în acest sezon estival, compania operează zboruri charter cu plecări din 12 oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Suceava, Arad, Timişoara, Bacău, Baia Mare, Craiova, Sibiu şi Târgu Mureş.

    De asemenea, în acest sezon, compania oferă peste 150.000 de locuri, în destinaţii precum Turcia, Egipt (Sharm El Sheikh, Hurghada, Alamein), Cipru, Tunisia, Tenerife şi Grecia.

    Compania rămâne lider în ce priveşte pachetele turistice în Egipt, fiind operatorul de turism care oferă cel mai mare număr de locuri către această destinaţie. Join UP! a lansat în premieră în România zboruri către o nouă destinaţie exclusivă, El Alamein, Egipt, care vine în portofoliul solid al companiei alături de Sharm El Sheikh şi Hurghada.

    De asemenea, în ultimul an, compania şi-a extins expertiza în pachete turistice în Turcia, unde oferă peste 60.000 de locuri, ceea ce o plasează în top 3 tur-operatori din piaţă.

    „Pentru noi, 2024 a fost un test de rezilienţă — un an care ne-a evidenţiat principalele puncte vulnerabile şi ne-a determinat să evoluăm. Începând din toamnă, am înfiinţat un departament extins Help Desk şi Soluţionare a reclamaţiilor, am consolidat echipele de vânzări şi marketing şi, cel mai important, am lucrat intens la îmbunătăţirea produsului: selecţia destinaţiilor, a hotelurilor şi a preţurilor. Aceste schimbări au început deja să dea rezultate. Rezervările timpurii pentru vara 2025 arată un progres solid, iar în prezent avem cea mai largă listă de oraşe de plecare de până acum. Nu urmărim doar creşterea, ci un progres real — şi pentru asta construim în fiecare zi”, declară Kateryna Ushakova, Director Regional Europa, Join UP!.

    „Privim spre viitor cu încredere şi obiective clare: consolidarea poziţiei în piaţă, extinderea portofoliului şi menţinerea unei relaţii durabile cu agenţiile de turism. Ne dorim un 2025 în care vacanţele să fie mai uşor de accesat, mai rapide de rezervat şi mai aproape de toată lumea”, adaugă Kateryna Ushakova.

    În ultimul an, au fost lansate noi departamente, precum Helpdesk şi de soluţionare a reclamaţiilor, un serviciu extins de suport pentru clienţi în limba locală – iar recent, Departamentul de Transport Aerian (AVIA) – toate noutăţi care reflectă o îmbunătăţire clară a modului în care funcţionează operaţiunile.

    Zborurile către Egipt sunt operate prin flotă proprie, de SkyUp Airlines, partenerul strategic al touroperatorului.

    Join UP! România şi-a crescut garanţia bancară oferită în numerar de la 200.000 euro la 400.000 euro, sumă blocată în favoarea clienţilor, prin Ministerul Turismului.

    Compania Join UP! este în plină expansiune, fiind prezentă în 10 ţari, printre care Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, România, Slovacia şi Ungaria. Turoperatorul are un portofoliu de peste 1600 de hoteluri, din care peste 160 exclusive.

    Entităţile sub brandul Join UP! distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe toate pieţele pe care operează. Peste 5.5 milioane de turişti aleg să meargă în vacanţă cu Join UP!, în fiecare an. La nivel global, brandul are afaceri de peste 400 milioane de euro.

    Join UP! Romania este un tur operator în plină dezvoltare, fondat în 2022. Acesta oferă pachete turistice care includ de obicei bilete de avion, cazare la hotel şi transferuri. Join UP! Romania este reprezentată de o echipă de 35 profesionişti locali şi colaborează cu peste 1100 de agenţii de turism şi agenţi din întreaga ţară. Sediul companiei este situat în Bucureşti.a

     


     

     

  • Miliardar la doar 36 de ani. Bărbatul care a sfidat regulile industriei frumuseţii şi a devenit un jucător global cu o avere ameţitoare

    La doar 36 de ani, Kim Byung Hoon, un fost antreprenor tech devenit mogul al industriei frumuseţii, a reuşit să îşi croiască drumul spre clubul exclusivist al miliardarilor din Asia, transformând un start-up obscur din Seul într-un gigant al pieţei globale de cosmetice. Cu o avere estimată la 1,3 miliarde de dolari, bazată pe o participaţia de 31% pe car o deţine în cadrul companiei sale –  APR Corp. – Kim este acum una dintre cele mai vizibile figuri ale noii generaţii de antreprenori sud-coreeni, care redefinesc regulile în K-beauty — industria cosmetică devenită un adevărat fenomen global, scrie Bloomberg.

    Ascensiunea fulgerătoare a APR a fost alimentată de explozia virală a unui dispozitiv high-tech pentru îngrijirea tenului, denumit Booster Pro, promovat recent pe reţelele sociale de vedete printer care  şi Kylie Jenner. Un simplu videoclip de 15 secunde postat pe TikTok, în care starleta americană foloseşte aparatul, a declanşat un val de comenzi la nivel mondial, punând compania sud-coreeană în centrul boomului global al produselor cosmetice sud-coreene.

    Povestea lui Kim începe însă cu mult înainte de succesul din beauty-tech. După ce a studiat în California, unde a intrat în contact cu spiritul antreprenorial din Silicon Valley, Kim a lansat mai multe aplicaţii mobile, inclusiv una de dating. În 2014, a decis să mizeze pe cosmetice, fondând APR, care iniţial a produs exclusiv produse de skincare. Punctul de cotitură a venit în 2021, odată cu lansarea unei linii de dispozitive faciale de înaltă tehnologie, concepute să ofere tratamente similare celor din saloanele de înfrumuseţare, direct acasă.

    Compania a intrat pe bursă anul trecut şi este în prezent al doilea cel mai mare jucător listat din industria frumuseţii sud-coreene, cu o capitalizare de piaţă de peste 4 miliarde de dolari. Aproximativ 70% din venituri provin din pieţele internaţionale, în special din Statele Unite, unde APR se bucură de o creştere accelerată datorită vânzărilor din mediul online şi a campaniilor derulate alături de celebrităţi americane.

    Medicube, brandul-fanion al companiei, a fost remarcat iniţial de Hailey Bieber, iar ulterior APR a lansat campanii globale alături de nume sonore precum Kylie şi Kendall Jenner şi Khloe Kardashian. În august, compania va face un pas strategic major, prin listarea produselor sale în reţeaua Ulta Beauty, unul dintre cei mai mari retaileri de cosmetice din SUA, extinzându-şi astfel prezenţa dincolo de platformele digitale.

    Succesul rapid al APR se datorează în mare parte agilităţii companiei în marketingul digital. Spre deosebire de brandurile tradiţionale sud-coreene, care mizau pe vânzări în magazine duty-free şi pe piaţa chineză, APR s-a concentrat pe strategii agresive pe TikTok şi alte reţele sociale, oferind produse care îmbină tehnologia cu îngrijirea personală. Analistul Eun-Jung Park, de la Hana Securities, remarcă faptul că firmele K-beauty care excelează în mediul digital cresc rapid în e-commerce, iar APR se află în fruntea acestui val.

    Totuşi, compania nu este ferită de provocări. În prezent, APR plăteşte un tarif de 10% pentru importurile de cosmetice în SUA, însă riscurile geopolitice ar putea pune presiune pe business, în special în contextul anunţului preşedintelui american Donald Trump privind noi tarife de 25% pe importurile din Coreea de Sud, ce vor intra în vigoare la 1 august.

    În paralel cu ascensiunea companiei, şi viaţa personală a lui Kim atrage atenţia. Recent, acesta a achiziţionat un penthouse în cartierul de lux Seongsu-dong din Seul, pentru suma record de 29 de miliarde de woni (aproximativ 21 de milioane de dolari), devenind proprietarul celei mai scumpe locuinţe din Coreea de Sud.

    Cu toate acestea, Kim rămâne implicat direct în conducerea APR, fiind prezent zilnic la birou, participând la şedinţe strategice şi analizând personal reacţiile pieţei. Deşi în trecut obişnuia să-şi promoveze produsele pe reţelele sociale, inclusiv prin videoclipuri cu propriile rezultate, în ultimii ani a adoptat un profil mai discret, concentrându-se pe extinderea globală a companiei.

    Chiar dacă evită apariţiile publice, viziunea sa este clară. Într-un interviu acordat presei locale, Kim declara:

    „Dacă mă întreabă cineva care este obiectivul meu profesional, aş spune că vreau să construiesc o companie pe care să o ştie toată lumea. Asemenea Apple, vrem să lansăm produse care să ne facă cea mai inovatoare companie din industria frumuseţii.”

     

  • OpenAI se blindează împotriva spionajului industrial: Compania implementează măsuri dure pentru a contracara tentativele de furt tehnologic din partea rivalilor chinezi în domeniul AI

    OpenAI, compania din spatele celei mai avansate inteligenţe artificiale comerciale din lume, şi-a reorganizat complet sistemele de securitate internă, în încercarea de a proteja tehnologia de spionajul corporatist — în special din partea unor competitori chinezi, raportează Financial Times.

    Surse apropiate companiei din San Francisco, evaluată la peste 300 de miliarde de dolari, au confirmat că în ultimele luni s-au implementat politici mult mai stricte privind accesul la informaţii sensibile, alături de o verificare riguroasă a angajaţilor noi şi existenţi.

    Deşi OpenAI începuse să-şi consolideze securitatea încă de anul trecut, măsurile au fost accelerate după ce start-up-ul chinez DeepSeek a lansat în ianuarie un model rival. OpenAI a acuzat public compania chineză că ar fi copiat neautorizat modelele sale, folosind o metodă cunoscută sub numele de „distilare” — o tehnică ce permite recrearea unui sistem AI dintr-un model deja existent, fără a avea acces direct la codul sursă.

    DeepSeek nu a oferit niciun comentariu oficial privind acuzaţiile.

    Un membru al echipei de securitate OpenAI a declarat că incidentul a determinat compania să devină „mult mai riguroasă” în ceea ce priveşte protecţia informaţiilor. Sub conducerea lui Sam Altman, OpenAI a început o expansiune „agresivă” a echipelor de securitate cibernetică şi a protocoalelor interne.

    Intensificarea competiţiei globale în domeniul inteligenţei artificiale a amplificat temerile legate de furtul tehnologic, care ar putea avea implicaţii grave asupra economiei şi securităţii naţionale. Autorităţile americane au avertizat anul trecut că adversari externi, în special China, îşi intensifică eforturile de a obţine date sensibile de la companiile din sectorul tech.

    Potrivit unor angajaţi OpenAI, compania a început încă din vara trecută să aplice politici mai stricte la sediul din San Francisco, limitând accesul la informaţii esenţiale despre algoritmi şi produse în curs de dezvoltare.

    Aceste politici, cunoscute intern drept „tenting” informaţional, reduc drastic numărul persoanelor care pot avea acces la algoritmii avansaţi. De exemplu, în timpul dezvoltării modelului „o1”, cunoscut intern sub numele de cod „Strawberry”, angajaţii erau instruiţi să verifice dacă interlocutorii lor făceau parte din „cortul Strawberry” înainte de a discuta subiectul în spaţiile comune de birou.

    Această abordare strictă a creat dificultăţi în rândul echipelor. „Era totul sau nimic — ori aveai acces complet, ori nu ştiai nimic”, a spus un angajat. Totuşi, în timp, sistemul a devenit mai nuanţat: „Oamenii au început să primească acces doar la informaţiile strict necesare pentru rolul lor.”

    În prezent, OpenAI izolează o mare parte din tehnologia proprietară în medii securizate, offline, complet separate de reţelele standard. În plus, birourile companiei sunt dotate cu sisteme biometrice — accesul în unele camere este posibil doar pe baza amprentei digitale.

  • Cum au reuşit doi australieni să devină miliardari cu o simplă investiţie în care nimeni nu credea. Acţiunile companiei în care au investit au crescut cu 54.000%

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Evaluarea Bitdefender la 2,2 mld. dolari plasează compania sub giganţi precum CrowdStrike sau Fortinet. Cum arată multiplii? Listarea, pe Wall Street, posibil iunie 2026

    ZF a scris pe 7 iulie 2025 – prin semnătura editorului IT&C Adrian Seceleanu – că producătorul de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender, care are o nouă dată ţintă pentru listarea pe Wall Street, respectiv iunie 2026, are o evaluare de 2,2 miliarde de dolari, în creştere de la cea de 600 mil. dolari din 2017 prin tranzacţia de exit a fondului Axxess Capital către Vitruvian.

    Bitdefender a încheiat anul 2024 cu venituri de 435 milioane de dolari, ceea ce la evaluarea menţionată mai sus înseamnă un multiplu de aproximativ 5x venituri. Palo Alto Networks are venituri anuale de 8,87 miliarde de dolari şi o capitalizare bursieră de 134 miliarde, cu un multiplu P/S de 13x.

    CrowdStrike a raportat venituri de 4,13 miliarde de dolari şi este evaluată la 128 miliarde, la un multiplu P/S de 31x. Fortinet are venituri de 6,14 miliarde şi o capitalizare de aproape 81 miliarde de dolari, ceea ce corespunde unui P/S de 13x şi unui P/E de 44x.

    Cloudflare, cu venituri de 1,77 miliarde, este evaluată la 66 miliarde de dolari, adică un multiplu P/S de 37x. Zscaler are venituri de circa 2,54 miliarde de dolari şi o capitalizare bursieră de 49 miliarde, cu un multiplu de 19x, în pofida faptului că nu este încă profitabilă. Comparativ, evaluarea Bitdefender pare conservatoare faţă de aceşti jucători, mai ales având în vedere profitul său operaţional şi ritmul de creştere de două cifre.

    Bitdefender a avut un profit operaţional de 56 mil. dolari şi în mod surprinzător o pierdere netă de 91 mil. dolari şi un capital propriu negativ de 554,7 milioane de dolari. Explicaţia pentru această pierdere, care este doar una pe hârtie, este legată de evaluarea acţiunilor preferenţiale emise de companie, care sunt tratate ca o datorie în contabilitate, deşi stingerea obligaţiilor se face prin emiterea de noi acţiuni fără a genera ieşiri de numerar din companie.

    „Fără impactul acţiunilor preferenţiale, rezultatul net al Bitdefender ar fi fost un profit de 52,2 milioane de dolari“, arată grupul. Documentul consultat de ZF menţionează că pachetul de acţiuni preferenţiale emis de grup, cu o pondere de 28,3% din total, este evaluat la 666 mil. dolari.

    @ Cum se poziţionează Bitdefender în comparaţie cu marile companii listate deja în sectorul de securitate cibernetică

    Raportat la veniturile de 435 mil. dolari şi o evaluare de 2,2 mld. dolari, Bitdefender are acum un multiplu Price-to-Sales (P/S) de aproximativ 5x, semnificativ sub multiplii actuali ai companiilor de referinţă din sector:

    CrowdStrike (CRWD): P/S de 31x

    Cloudflare (NET): P/S de 37x

    Zscaler (ZS): P/S de 19x

    Palo Alto Networks (PANW): P/S de 13x

    Fortinet (FTNT): P/S de 13x

    Asta arată clar că Bitdefender are o evaluare mai conservatoare faţă de giganţii americani. O explicaţie posibilă ţine de geografie – Bitdefender este o companie fondată în România, cu o expunere globală semnificativă, dar nu la fel de integrată în ecosistemul enterprise american ca rivalii săi.

    De asemenea, modelul de business este diferit: Bitdefender are o componentă importantă de B2C (consumatori individuali), în timp ce CRWD, ZS, PANW sau NET sunt concentrate masiv pe segmentele enterprise şi guvernamental.

    Spre deosebire de mulţi jucători din tech-ul listat, Bitdefender este profitabil. Profitul operaţional de 56 milioane de dolari în 2024 implică o marjă de aproximativ 20%. În contrast, giganţi precum CrowdStrike, Cloudflare şi Zscaler nu sunt profitabili net, ceea ce face imposibilă calcularea unui multiplu Price-to-Earnings (P/E).

    Doar Palo Alto şi Fortinet au rezultate nete pozitive şi multipli relevanţi:

    PANW: P/E de 116x

    FTNT: P/E de 44x

    Dacă Bitdefender va reuşi, până în 2026, să accelereze ritmul de creştere dincolo de actualul 11%, să crească profitabilitatea şi să îşi consolideze poziţia în segmentul enterprise, atunci pariul românesc într-o ligă dominată de jucători americani va fi câştigător.

     

  • Compania care opera lanţul de librării Diverta a intrat în faliment. Avea afaceri de 32 mil. lei în 2023

    Blor Retail, compania care opera lanţul de librării Diverta, a intrat în faliment, conform datelor de pe Termene.ro şI Tribunalul Bucureşti, la patru ani de la intrarea în insolvenţă.

    „În temeiul art. 145. alin. (2) din Legea nr. 85/2014 ridică dreptul de administrare al debitorului şi dispune dizolvarea societăţii debitoare. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei, în sarcina lichidatorului judiciar”, se arată în decizia instanţei.

    Blor Retail este fosta companie Best Computers International şi are ca obiect de activitatea „Comerţ cu amănuntul al cărţilor, în magazine specializate”. Blor Retail este controlată indirect de antreprenorul Augustin Drăgan prin intermediul societăţii Diverta Activ Business. În 2023, lanţul Diverta avea 17 librării. Pentru acelaşi an, compania Blor Retail a raportat o cifră de afaceri de 32 de milioane de lei, în scădere faţă de anul precedent, şi o pierdere de 4,1 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat un număr mediu de 93 de salariaţi în 2023.

    Recent, librăria din Câmpina (jud. Prahova) a fost închisă, la fel ca cea din Plaza Mall din Bucureşti, care a fost înlocuită de un magazin dm-drogerie markt.

    Compania Diverta a intrat în insolvenţă în 2021, pentru a doua oară, după circa un deceniu, iar în ianuarie 2022 i-a fost aprobat planul de reorganizare. Tot anul trecut, Diverta a trecut de sub administrarea omului de afaceri Octavian Radu în proprietatea lui Augustin Drăgan.

    Tranzacţia a presupus atât reţeaua offline – operată pe o companie separată şi care se află în insolvenţă -, cât şi magazinul online – administrat diferit şi care nu se află în insolvenţă. Compania Diverta Online n-a mai raportat cifra de afaceri din 2021 când avea afaceri de 6,5 mil. lei. 

     

  • Începutul sfârşitului pentru Tesla pe cea mai importantă piaţă a sa? Vânzările scad, rivalii locali domină, iar autorităţile chineze nu mai văd compania ca o prioritate

    Pe măsură ce Elon Musk se confruntă cu presiuni tot mai mari pe plan politic şi de business în Statele Unite, o nouă provocare majoră ameninţă una dintre cele mai importante pieţe ale companiei sale: China. Considerată multă vreme o poveste de succes pe piaţa auto chineză, Tesla începe să piardă teren rapid, în contextul în care rivalii locali câştigă cotă de piaţă, iar sprijinul autorităţilor de la Beijing se diminuează vizibil, scrie The Wall Street Journal.

    După o perioadă de ascensiune accelerată, Tesla resimte acum efectele unui risc anticipat încă de la intrarea pe piaţa chineză: rivalitatea propriilor „învăţăcei”. Susţinută masiv de autorităţile chineze, industria locală de vehicule electrice s-a maturizat rapid, iar producători precum BYD şi CATL vin cu tehnologii avansate şi produse adaptate preferinţelor consumatorilor chinezi.

    În timp ce rivalii oferă modele dotate cu ecrane multiple pentru entertainment, frigidere integrate şi camere pentru selfie-uri, Tesla este percepută tot mai mult ca un brand „obosit” şi lipsit de inovaţie. Mai mult, BYD şi CATL au anunţat recent tehnologii care permit încărcarea completă a bateriilor în doar cinci minute, un avantaj competitiv semnificativ.

    În interiorul companiei, angajaţii Tesla din China au avertizat în repetate rânduri că produsele nu mai răspund cerinţelor pieţei locale, însă, potrivit surselor, răspunsurile din partea conducerii centrale au fost lente sau ineficiente. Aceste tensiuni interne sunt amplificate de presiunile tot mai mari pentru atingerea ţintelor de vânzări, în condiţiile în care rivalii locali au un cuvânt greu de spus asupra ofertei.

    În ciuda acestor dificultăţi, brandul Tesla rămâne respectat în China pentru statutul său de pionier în industria vehiculelor electrice, iar compania beneficiază încă de o anumită susţinere din partea autorităţilor, fiind considerată un exemplu de investiţie străină de succes. Totuşi, priorităţile Beijing-ului se schimbă.

    În contextul tensiunilor comerciale tot mai mari dintre SUA şi China, premierul chinez Li Qiang a transmis că operaţiunile locale ale Tesla nu vor fi vizate de măsuri de retorsiune. Cu toate acestea, compania nu a primit încă aprobarea pentru tehnologia sa de conducere asistată Full Self-Driving (Supervised), un domeniu în care firmele chineze investesc masiv pentru a câştiga supremaţia.

    Pe de altă parte, ruptura dintre Musk şi fostul preşedinte american Donald Trump i-a diminuat acestuia influenţa geopolitică, iar Beijing-ul nu-l mai percepe ca pe un partener strategic. În discuţiile recente cu oficialii chinezi, Musk s-a arătat puţin receptiv la propunerile acestora de a juca un rol de „punte” între cele două economii, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

    „Tesla rămâne importantă pentru China. Însă pentru autorităţi contează mai mult susţinerea campionilor naţionali.” au spus oficialii chinezi.

    Pentru Musk, succesul în China rămâne critic. Este a doua piaţă ca mărime pentru Tesla, după SUA, dar şi cel mai mare centru de producţie şi export al companiei, cu circa 50% din livrările globale provenind din uzina din Shanghai. În plus, China rămâne un teren de testare-cheie pentru tehnologiile de conducere autonomă pe care Tesla le consideră esenţiale pentru viitor.

    Compania a recurs la reduceri de preţuri pentru a-şi menţine competitivitatea şi pregăteşte lansarea unui nou model Model Y în 2026. Totuşi, Musk pare reticent în a adapta prea mult produsele la cerinţele locale, mizând în continuare pe reputaţia Tesla în materie de calitate şi tehnologie.

    Într-un răspuns anterior la aceste provocări, Tesla afirma că „deşi se consideră în mod tradiţional că o competiţie intensă este negativă pentru companie, noi credem că va accelera adopţia vehiculelor electrice şi va sprijini vânzările pe termen lung.”

    Însă analiştii avertizează că Tesla ar putea repeta soarta altor giganţi americani în China. În trecut, companii precum Motorola au fost înlăturate de rivalii locali, susţinuţi prin politici publice şi standarde tehnice favorabile jucătorilor interni. Apple, deşi liderul pieţei de smartphone-uri din China în 2023, a coborât deja pe locul trei, devansat de Huawei şi alţi producători locali, care oferă preţuri mai accesibile şi funcţii inovatoare.

    Pentru Tesla, provocarea este acum clară: să rămână relevantă într-o piaţă unde rivalii locali sunt tot mai bine poziţionaţi şi unde sprijinul politic extern devine tot mai incert.

     

  • Guvernanţa în era AI: între fascinaţie, etică şi control. Ce ar trebui să facă boardul unei companii?

    De la începutul anului trecut, aproape fiecare întâlnire de board în care sunt implicat include cel puţin o referire la AI. Uneori, aceasta vine sub forma unui entuziasm nedeclarat: „Ne gândim să introducem un chatbot intern, să generăm propuneri de contracte sau să scriem briefuri de marketing cu AI.” Alteori, sub forma unei nelinişti surde: „Dacă AI-ul greşeşte, cine răspunde? Cum ne asigurăm că nu luăm decizii bazate pe date toxice?”

    Dorim să implementăm cât mai multe soluţii tehnologice care încorporează AI, dar în acelaşi timp să nu uităm obligaţia de a verifica riguros, din timp, rezultatele şi modul de lucru, pentru a nu atrage riscuri asupra companiei.

    Să ne imaginăm, de exemplu, o companie de servicii financiare, care implementează un flux în care se foloseşte inteligenţa artificială pentru scoring comportamental în etapa de pre-aprobare a clienţilor. Să spunem că este un model învăţat din istoricul tranzacţiilor şi care oferă un rating de risc „intern”. Boardul ar fi complet fascinat de eficienţă: în loc de trei analize umane, algoritmul ar livra rezultatul în 15 secunde. Dar când întrebăm despre politica de explainability, adică dacă pot explica deciziile algoritmului, este esenţial să primim răspunsuri clare, documentate şi testate, nu explicaţii superficiale. Altfel, implementăm tehnologie şi importăm riscuri în companie fără un management adecvat al acestora.

    Am fost abordat recent de o companie care folosea AI pentru a analiza în timp real feed-uri video din magazine şi dorea să transfere această tehnologie în lanţurile de retail. Scopul nu era securitatea, ci şi recunoaşterea expresiilor faciale şi adaptarea automată a promoţiilor. Când am întrebat dacă a fost făcută o analiză de impact asupra vieţii private sau dacă există o decizie formală de asumare a riscurilor etice, răspunsul a fost: „furnizorul are toate certificările”. Dar dacă nu are toate certificările? Cine răspunde, de fapt – strategic, operaţional şi reputaţional? Furnizorul, retailerul? Sau amândoi?

    De fapt, aici este miezul problemei. AI-ul nu este doar un instrument tehnologic, ci un actor care influenţează, direct sau indirect, deciziile unei organizaţii. Cu cât este mai integrat în procesele interne, cu atât este mai necesară o guvernanţă reală şi articulată. Nu e suficient ca boardurile să aprobe bugete de transformare digitală sau să întrebe trimestrial dacă „funcţionează AI-ul”. Este esenţial să existe un cadru în care AI-ul este auditat, contextualizat şi supus aceloraşi rigori ca orice alt sistem critic.

    Uniunea Europeană a înţeles acest lucru şi a acţionat. “AI Act”, adoptat în 2024, este primul cadru legal comprehensiv pentru inteligenţa artificială, bazat pe o clasificare a riscurilor: de la cele minime, acceptate fără restricţii, la cele ridicate, care necesită audit, supraveghere umană, transparenţă, guvernanţă a datelor şi documentaţie completă. Sistemele care afectează viaţa oamenilor, în creditare, sănătate, educaţie, angajare sau justiţie, sunt considerate „high-risk”. Orice companie care le foloseşte trebuie să îndeplinească cerinţe clare, sub sancţiunea unor amenzi de până la 7% din cifra de afaceri. Pentru prima dată, membrii de board pot răspunde legal pentru un algoritm pe care nu l-au înţeles sau validat corespunzător.

    Şi in acest context, cine răspunde efectiv pentru AI într-o companie? În multe organizaţii, responsabilitatea este difuză: IT, HR, legal, marketing sau digital transformation. Însă realitatea este că, fără o funcţie clară care să coordoneze întregul ecosistem AI, guvernanţa rămâne fragilă. Unele companii din afara României au început să numească un Chief AI Officer. Altele integrează această responsabilitate în structura CIO-ului sau, mai nou, a Chief Data & Ethics Officer-ului, atunci când există. Dar în lipsa unei asumări formale, cu raportare directă către CEO, AI-ul risca sa rămâna un teritoriu gri neasumat decizional. În companiile în care sunt advisor, recomand ca responsabilitatea finală să revină unui „sponsor executiv” cu greutate, ideal CEO sau CFO, iar supravegherea să fie formalizată într-un comitet mixt: tehnic, juridic şi etic.

    În organizaţiile unde AI-ul este deja integrat, iar conducerea executivă şi/sau boardul primeşte lunar rapoarte generate de AI, aceste rapoarte au început ca instrumente de suport, dar treptat au devenit influenţatori decizionali. Nimeni nu mai întreabă „de ce spune asta AI ul?”, ci doar „cât de repede putem implementa ce spune?”. Riscul nu este generat de AI, dar in special de abandonarea discernământului uman.

    De aceea, boardurile trebuie să întrebe: Cine decide unde integrăm AI-ul şi de ce? Există o evaluare a riscurilor, nu doar a eficienţei? Cum documentăm deciziile luate cu suport AI şi cum gestionăm erorile algoritmului? Avem un cod etic pentru AI sau doar un contract cu vendorul?

    Discutăm în comunitatea de profesionişti în guvernanţă corporativă următoarea întrebare: „Putem avea un membru AI în board?” În Asia, există start-up-uri care au numit un AI ca observator permanent în board, cu acces la documente, la date financiare şi la procesele decizionale. AI-ul oferă recomandări, face previziuni şi chiar votează simbolic. Dar etic şi juridic, apar întrebări fundamentale. Poate AI-ul să aiba obligatii legale faţă de companie şi acţionari? Poate înţelege nuanţele culturale, riscurile reputaţionale sau contextul politic? Poate evalua un CEO, nu doar în baza KPI-urilor, ci şi în baza integrităţii şi a capacităţii de leadership în criză? Deocamdată, răspunsul este nu. Dar întrebarea merită pusă serios, pentru a înţelege cât de departe suntem dispuşi să împingem delegarea deciziei.

    Din fericire, boardurile au datoria să înţeleagă ceea ce aprobă. Să pună întrebări, să ceară audituri, să definească linii roşii, să ceară explicaţii şi să nu lase niciun algoritm să ia decizii ireversibile fără asumare umană. Pentru că AI-ul poate genera eficienţă, dar doar guvernanţa generează încredere.

     

    Ciprian Lăduncă ocupa pozitia de Managing Partner in cadrul LCL Advisory, este membru in consiliile de administratie ale unor companii din diverse sectoare şi detine functia de Preşedinte al Comitetului pentru Guvernanţă Corporativă al Camerei de Comert Americane, AmCham România.

     

     

  • Explozie totală pentru o companie obscură, care a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri din istorie: acţiunile au urcat cu 82.000%, transformându-l pe proprietar într-unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume

    Regencell Bioscience Holdings Ltd., o companie obscură de medicină tradiţională chineză, listată la bursa din New York, a devenit subiectul uneia dintre cele mai spectaculoase şi controversate raliuri bursiere din acest an, după ce acţiunile sale au crescut cu peste 82.000% de la minimele atinse în februarie, scrie Bloomberg.

    Valoarea acţiunilor a atins un vârf ameţitor la începutul lunii iunie, propulsându-l pe CEO-ul Yat-Gai Au, care deţine aproape întreaga companie, într-un clasament select: pentru scurt timp, el a ajuns să se numere printre cele mai bogate 100 de persoane din lume — cel puţin pe hârtie.

    În vârful raliului, atins pe 17 iunie, participaţia de 86% deţinută de Yat-Gai Au valora nu mai puţin de 33,3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index — mai mult decât averile fondatorului Nike, Phil Knight, sau ale magnatului tech Masayoshi Son. În prezent, averea sa estimată a scăzut la 6,8 miliarde.

    Compania spune că nimic nu s-a schimbat în modelul de business sau în performanţele financiare. Într-o raportare intermediară transmisă luni, Regencell a dat vina pe „short sellerii” pentru volatilitatea fără precedent.

    Realitatea financiară a companiei contrastează puternic cu euforia de pe bursă. Regencell are venituri modeste şi pierderi recurente, dezvoltând tratamente alternative pe bază de plante pentru ADHD şi autism, afecţiuni pentru care medicina tradiţională chineză nu are, în mod general acceptat, soluţii demonstrate ştiinţific.

    După vârful atins, acţiunile companiei s-au prăbuşit cu peste 80%, într-un declin care a stârnit semne de întrebare în rândul analiştilor şi al autorităţilor de reglementare.

    Securities and Exchange Commission (SEC), instituţia americană care reglementează pieţele financiare, a refuzat să comenteze situaţia, iar Regencell nu a răspuns la solicitările presei.

    Între timp, piaţa rămâne derutată: o companie necunoscută, cu pierderi continue şi venituri minime, ajunge pentru scurt timp la o capitalizare comparabilă cu cea a unor giganţi din S&P 500 — un episod care ridică semne de întrebare serioase despre eficienţa şi transparenţa bursei americane.

  • Miracol chinezesc: Cum a ajuns o companie pharma obscură să fie în centrul unui raliu spectaculos pe burse după ce acţiunile au crescut cu 82.000%. Explozia preţurilor l-a propulsat pe CEO în top 100 cei mai bogaţi oameni din lume, dar doar pe hârtie pentru că businessul are probleme financiare serioase şi nu poate plăti salariul

    Regencell Bioscience Holdings Ltd., o companie obscură de medicină tradiţională chineză, listată la bursa din New York, a devenit subiectul uneia dintre cele mai spectaculoase şi controversate raliuri bursiere din acest an, după ce acţiunile sale au crescut cu peste 82.000% de la minimele atinse în februarie, scrie Bloomberg.

    Valoarea acţiunilor a atins un vârf ameţitor la începutul lunii iunie, propulsându-l pe CEO-ul Yat-Gai Au, care deţine aproape întreaga companie, într-un clasament select: pentru scurt timp, el a ajuns să se numere printre cele mai bogate 100 de persoane din lume — cel puţin pe hârtie.

    În vârful raliului, atins pe 17 iunie, participaţia de 86% deţinută de Yat-Gai Au valora nu mai puţin de 33,3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index — mai mult decât averile fondatorului Nike, Phil Knight, sau ale magnatului tech Masayoshi Son. În prezent, averea sa estimată a scăzut la 6,8 miliarde.

    Compania spune că nimic nu s-a schimbat în modelul de business sau în performanţele financiare. Într-o raportare intermediară transmisă luni, Regencell a dat vina pe „short sellerii” pentru volatilitatea fără precedent.

    Realitatea financiară a companiei contrastează puternic cu euforia de pe bursă. Regencell are venituri modeste şi pierderi recurente, dezvoltând tratamente alternative pe bază de plante pentru ADHD şi autism, afecţiuni pentru care medicina tradiţională chineză nu are, în mod general acceptat, soluţii demonstrate ştiinţific.

    După vârful atins, acţiunile companiei s-au prăbuşit cu peste 80%, într-un declin care a stârnit semne de întrebare în rândul analiştilor şi al autorităţilor de reglementare.

    Securities and Exchange Commission (SEC), instituţia americană care reglementează pieţele financiare, a refuzat să comenteze situaţia, iar Regencell nu a răspuns la solicitările presei.

    Între timp, piaţa rămâne derutată: o companie necunoscută, cu pierderi continue şi venituri minime, ajunge pentru scurt timp la o capitalizare comparabilă cu cea a unor giganţi din S&P 500 — un episod care ridică semne de întrebare serioase despre eficienţa şi transparenţa bursei americane.