BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Ce salarii plătesc marile reţele de super şi hipermarketuri: Discounterul german Lidl plăteşte cele mai mari salarii, cu 50% peste piaţă şi cu o treime peste media pe economie

    Cu excepţia dis­coun­terului ger­man Lidl, sa­lariile se si­tu­ează în ju­rul va­lorii de 2.100 de lei net lunar, în con­textul în care în in­dustrie – în co­mer­ţul cu ri­di­ca­ta şi cu amă­nuntul – media este apro­pia­tă de acest nivel. Totuşi, în industrie media este posibil să fie trasă în sus de jucătorii din distribuţia far­ma sau de traderii agricoli care sunt incluşi în do­meniul comerţul cu ridicata. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017.

    „Lidl are o politică salarială deliberată şi comunicată. Compania plăteşte pentru toate categoriile de personal peste piaţă din dorinţa de a stabiliza fluctuaţia foarte mare de personal din domeniu“, spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Comerţul alimentar este domeniul cu cea mai mare fluctuaţie de personal, anual 4 din 10 oameni părăsindu-şi angajatorul. Această situaţie este accentuată de criza de personal care se resimte în toate domeniile. În acest context, şi ceilalţi retaileri au crescut constant sa­la­riile, dar mai accelerat în ultimii doi ani. Astfel, în 2008 salariul mediu net plătit de Mega Image era de 850 de lei, faţă de circa 2.100 de lei în pre­zent. Situaţia este similară şi în cazul Kaufland, arată calculele ZF pe baza datelor existente.

    „Există creşteri salariale în retail, însă acestea trebuie ponderate cu creşterile sala­riilor medii şi minime pe economie. Retailerii s-au adaptat, dar mulţi şi-au menţi­nut pla­ta în me­dia in­dus­triei“, mai spu­ne Raluca Pârvu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.

     

  • MedLife anunţă o cifră de afaceri 606,16 mil. lei pentru primele 9 luni ale anului

    Clinicile şi spitalele au avut cea mai mare dinamică, aceste segmente de business au înregistrat în primele nouă luni o creştere de 49%, respectiv 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, urmate de laboratoare şi divizia corporate, cu procente de 21% şi 19%.

    În perioada următoare, grupul MedLife continuă proiectele de tip green field, proiectează dezvoltarea a noi linii de business şi continuă strategia de achiziţii. Compania vizează dezvoltarea celui de al doilea brand – Sfânta Maria, dar şi extinderea altor companii achiziţionate.

    Adiţional dezvoltării brandului Sfanta Maria, MedLife vizează şi dezvoltarea prin extindere a companiilor achiziţionate. Astfel, Dentestet, companie achiziţionată în 2016, se pregăteşte să se extindă cu două unităţi noi, iar Sama, operator medical din Oltenia, companie achiziţionată în 2015, vizeaza deschiderea unei noi unitati de mari dimensiuni ce include si servicii de spitalizare.

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar MedLife – premiat la GALA CEO AWARD 2018 – VIDEO

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”
    ¶ A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie
    ¶ În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată
    de 623 milioane de lei şi
    3.400 de angajaţi
    ¶ MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016
    ¶ Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi

  • TeraPlast Group şi-a dublat cifra de afaceri în primele nouă luni din 2018

    Totodată, în aceeaşi perioadă de referinţă, EBITDA consolidată a grupului a crescut cu 60%, de la 32,9 milioane de lei la 52,8 milioane de lei.
    Grupul s-a axat pe dezvoltarea reţelei de distribuţie, creşterea prezenţei pe pieţele europene, precum şi pe dezvoltarea de noi produse şi a portofoliului de clienţi pentru acestea. În plus, rata EBITDA a ajuns la 9% faţă de 8,4% în primele 6 luni.

    Totodată, în primele nouă luni din 2018, divizia Steel, formată din TeraSteel Serbia, TeraSteel România şi Depaco a înregistrat o cifră de afaceri de peste 350 milioane de lei, mai mult decât triplul valorii din perioada de referinţă a anului trecut. Totodată, EBITDA diviziei a depăşit dublul valorii din perioada ianuarie-septembrie 2017, ajungând la 31,7 milioane de lei (+120%).

  • Grupul Hornbach, creştere de 4,4% în trimestrul 2

    La nivel de semestru, cifra de afaceri a concernului a crescut cu 3,5%, atingând 2.391 mil. euro. Rezultatul operaţional (EBIT) ajustat cu efectele rezultatelor nonoperative a atins astfel în T2 nivelul anului precedent, respectiv 82 mil. euro. Cumulat pe 6 luni, rezultatul EBIT ajustat al Grupului Hornbach a fost de 161 mil. euro, respectiv cu 7,7% mai puţin decât nivelul record al anului precedent, din cauza rezultatului slab al primului trimestru. Cu toate acestea, în a doua jumătate a exerciţiului financiar, Consiliul de Administraţie a prevăzut o revenire reuşită, lăsând nemodificate prognoza pentru cifra de afaceri şi pentru veniturile estimate pentru întregul an 2018/19.

    „În mare, putem spune că în primul semestru am avut o evoluţie solidă – în ciuda faptului că în vara extremă a anului 2018 consumatorii s-au gândit mai degrabă la răcoare şi mai puţin la proiecte de construcţii şi de renovări care să îi facă să transpire. În acest context, creşterea cifrei de afaceri cu 3,4%, înregistrată de magazinele noastre de materiale de construcţii şi grădinărit în semestrul al II-lea reprezintă o realizare deosebită“, a declarat directorul financiar Roland Pelka, membru în Consiliul de Administraţie.

    Cel mai mare subgrup operaţional, respectiv Hornbach Baumarkt AG (comerţ cu amănuntul DIY), a cunoscut în semestrul al II-lea 2018/19 o creştere de 4,3% a cifrei nete de afaceri, care a ajuns astfel la nivelul de 1.088 mil. euro. În primul semestru, cifra de afaceri a crescut cu 3,5%, ajungând la 2.250 mil. euro (faţă de 2.173 mil. euro în anul precedent). Cea mai mare creştere, respectiv un plus de 6,8 %, până la nivelul de 1.076 mil. euro (faţă de nivelul de anul trecut, de 1.007 mil. euro), a fost înregistrată din nou pe segmentul retail, în regiunea „Restul Europei“, care cuprinde activităţile comerciale DIY ale celor opt ţări în afara Germaniei. Cota din străinătate la cifra de afaceri a subgrupului HORNBACH Baumarkt AG s-a majorat în semestrul I de la 46,3% la 47,8%. La această dinamică a contribuit şi expansiunea continuă înregistrată în străinătate. În primul semestru au fost deschise două noi magazine de materiale de construcţii şi de grădinărit, în Olanda şi Elveţia. În primele 6 luni, magazinele din Germania au înregistrat o creştere de 0,7%, ajungând la nivelul de 1.174 mil. euro (anul precedent s-au înregistrat 1.166 milioane euro).

     

     

  • Ambiţia lui Daniel Cîrstea, CEO Profi: În cinci ani vom ajunge lider pe piaţă şi ne vom dubla cifra de afaceri

    Lanţul de magazine Profi, contro­lat de fondul de investiţii Mid Eu­ro­pa Partners, şi-a setat să ajungă li­der de piaţă în următorii cinci ani.

    Astăzi, cel mai mare jucător din comerţ este Kaufland, cu afaceri de 2,2 mld. euro anul trecut. După rezultatele din 2017 Profi se află pe locul şase în comerţul ali­men­tar, însă pos­tea­ză un ritm de creştere de pes­te medie. În ul­ti­mii ani compania a crescut cu circa 30%, iar ofi­cialii companiei spun că rit­mul se menţine şi în 2018.
     
    „În cinci ani piaţa va fi altfel, Profi va fi lider de piaţă, bineînţeles doar dacă menţinem rit­mul şi nu se întâmplă nimic major în piaţa locală (în zona de fuziuni şi achiziţii – n.red.) şi în pieţele externe“, spune Daniel Cîrstea, executivul român care conduce de circa patru ani operaţiunile loca­le ale Profi.
     
    El adaugă faptul că avantajul major al companiei în piaţă a fost faptul că a mizat pe proximitate, un format care e pe val.
     

  • Câţi bani câştigă într-o SECUNDĂ marile companii din România, precum Petrom sau Dacia

    Şi profiturile şi cifrele de afaceri pe secundă au crescut, în anul precedent companiile înregistrând câştiguri care se situau între 2 lei şi 29 de lei şi o cifră de afaceri de între 132 de lei şi 658 de lei.

    Cea mai mare cifră de afaceri pe secundă o are Automobile Dacia, de 733,8 lei în 2017, faţă de 658 de lei în 2016. Profitul pe secundă al Automobile Dacia este, la fel ca anul precedent, de 14 lei.

    OMV Petrom Marketing, care se ocupă cu comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, a avut, anul trecut, o cifră de afaceri pe secundă de 477 lei, în creştere de la 457 de lei. Profitul pe secundă a fost de 12 lei şi în 2017 şi în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată economia judeţului Timiş, al doilea cel mai puternic pol de business din ţară

    Ziarul Financiar a început o serie de articole despre businessurile din cele mai importante judeţe, businessuri pe care le va analiza şi în cadrul seriei de conferinţe „România 100 de ani de business“.

    Pe 11 octombrie, la Timişoara, ZF va organiza a patra conferinţă din şirul de evenimente organizate cu spri­jinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu Valoria: Managerii ajustează perspectiva de creştere a afacerilor în 2018

    „La fiecare ediţie a cercetării Evoluţia afacerilor din România întrebăm decidenţii despre creşterea prognozată a cifrei de afaceri, profitului, investiţiilor, nivelului salariilor în primul semestru şi validăm consecvenţa perspectivei lor în semestrul al doilea. Ediţia semestrului doi 2018 arată că alterarea sentimentului de business continuă. Pentru majoritatea respondenţilor evoluţia cifrei de afaceri şi profitului se ajustează negativ. Apetitul pentru investiţii a continuat, de asemenea, să se erodeze. Oportunităţile anului 2018 – creşterea economică, a consumului şi exportului – sunt contrabalansate de provocările deficitului forţei de muncă, productivităţii scăzute şi creşterii costurilor”, spune Constantin Măgdălina, expert tendinţe şi tehnologii emergente, coautor al cercetării.

    Evoluţia cifrei de afaceri

    Faţă ediţia de la începutul anului 2018, perspectiva de creştere a companiilor continuă să fie conservatoare. În semestrul al doilea vedem o scădere de 9pp (puncte procentuale) a companiilor care se aşteaptă la cifre de afaceri mai mari cu 5%-10%, dar şi o creştere de 5pp a celor care prognozează o cifră de afaceri mai mică cu -10%-20%, urmată de o creştere de 6pp a celor care se aşteaptă la o cifră de afaceri mai mică cu 5%-10% în acest an. La nivel de industrii, cea mai mare creştere a cifrei de afaceri de 20%-30% este previzionată de 20% dintre firmele de IT, 18% dintre firmele din producţia industrială şi de 14% dintre firmele din comerţ.

    Evoluţia profitului

    Previziunile privind evoluţia profitului din a doua jumătate al anului 2018 sunt mai pesimiste decât cele de la începutul anului. Deşi 16% dintre companii (faţă de 14% anterior) se aşteaptă ca profitul lor să crească cu 10%-20% în acest an, vedem scăderi de 9pp şi 5pp pe palierele 1%-5% şi respectiv 5%-10%. De asemenea creşte de la 12% la 30% procentul companiior care spun că profitul lor va fi mai mic în 2018. Cea mai importantă creştere a profitului, de peste 30%, o preconizează 30% dintre firmele din IT, urmate de 15% din producţia industrială şi 13% construcţi şi imobiliare care preconizează creşteri de 20-30%. 

    Evoluţia investiţiilor

    Conform rezultatelor cercetării, în al doilea semestru din 2018, 27% dintre companii spun că nu vor creşte investiţiile, faţă de numai 18% în primul semestru. Observăm, de asemenea, că 49% dintre firme vor să îşi crească investiţiile cu 1%-10% faţă de 46% anterior, în timp ce doar 10% dintre companii spun că vor creşte investiţiile cu 20% până la peste 30% în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 15% la începutul anului. Cele mai multe firme din agricultură şi alimentaţie (33%) spun că vor creşte investiţiile cu 5%-10% în acest an, urmate de 31% din producţie industrială şi 30% dintre firnele de IT.


    Evoluţia numărului de angajaţi

    La cercetarea din a doua jumătate a anului 2018, 40% dintre companiile din România spun că nu se aşteaptă la nici o creştere a numărului de angajaţi în acest an, faţă de 24% la începutul anului. În acelaşi timp, doar 43% dintre companii faţă de 63% anterior spun că se aşteaptă ca personalul lor să crească în acest an. Mai mult, 17% dintre companii se aşteaptă ca numărul lor de angajaţi să scadă în in semestrul a doilea din 2018, faţă de 13% în primul semestrul.

    La nivel de industrii, 31% dintre firmele de producţie industrială, 29% servicii profesionale, 28% comerţ retail şi en-gross, 17% din industria de agricultură şi alimentaţie spun că vor creşte numărul de angajaţi între 1-5% în 2018.

    Evoluţia nivelului salariilor

    Dacă la începutul anului 2018, 17% dintre companii spuneau că nu vor face creşteri salariale, în semestrul al doilea procentul creşte la 29%. Scade cu 4pp procentul companiior care spun că măresc salariile cu 1%-5% în 2018, faţă de cercetarea din semestrul anterior. Ajustările se regăsesc şi la companiile care se aşteaptă ca salariile să crească cu 5%-10% (-6pp) şi la cele care se aşteaptă la creşteri salariale de 10%-20% (-4pp). Industriile care estimează creşteri ale salariilor sunt următoarele: 23% dintre firmele din producţie industrială vizează creşteri de 10-20%, 22% dintre firmele de IT vizează creşteri de 10-20% şi 20% dintre firmele din industria de agricultură şi alimentaţie vizează creşteri de 10-20%.