BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Care sunt cele mai mari probleme ale antreprenorilor din România

    Alături de acestea, ei au numit şi probleme care ţin de resursele umane, cum ar fi angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (26,37%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (25,54%), inflaţia (21,9%), concurenţa produselor din import (19,71%).

    Întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (19,62%), calitatea slabă a infrastructurii (18,16%), costurile ridicate ale creditelor (15,24%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (13,14%), accesul dificil la credite (12,5%), neplata facturilor de către instituţiile statului (11,41%), diminuarea cererii la export (10, 04%), obţinerea consultanţei şi training-ului necesare firmei (8,58%)şi cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (4,65%) – sunt celelalte probleme identificate după interogarea respondenţilor din studiu.

    Analiza a fost realizată prin investigarea pe bază de chestionar a unui număr de 1.096 de firme – micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare ale României.

  • Ce studii au antreprenorii din România

    Cei mai mulţi întreprinzători din România au pregătire superioară (63,96%), 5,93% au absolvit masteratul, 3,38% au urmat diferite studii postuniversitare şi 0,82% au doctoratul, potrivit ediţiei din 2016 a raportului de cercetare  Carta Albă a IMM-urilor, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe”, explică specialiştii citaţi în raport.

    Luând în considerare pregătirea profesională, rezultatele cercetării arată că persoanele instruite în domeniul economic deţin o pondere de 22,35% din totalul respondenţilor, devansând numărul inginerilor (17,24%), juriştilor (3,56%), tehnicienilor (3,1%), muncitorilor calificaţi (4,93%), profesorilor (1,37%), informaticienilor (0,91%), etc.

    Pe de altă parte, oamenii de afaceri români au o disponibilitate scăzută a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate: gruparea după programele de training urmate relevă că 2,10% dintre ei s-au pregătit în România şi 1,19% au participat la programe de instruire în străinătate.

    Analiza a fost realizată prin investigarea pe bază de chestionar a unui număr de 1.096 de firme – micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare ale României.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Andi Dumitrescu, director general la GfK România

    El a pus în anul 1997 bazele primului panel de consumatori din România şi a condus diviziile de consumer tracking şi de cercetare cantitativă ale companiei vreme de şapte ani.

    Andi Dumitrescu este absolvent al Institutului Politehnic din Iaşi şi al Programului ASEBUSS de Executive MBA coordonat de şcoala de Afaceri a Universităţii Washington în colaborare cu şcoala Postuniversitară de Afaceri Româno-Americană.

    Este, de asemenea, membru în consiliul Asociaţiei Romanian Business Leaders.

  • Care sunt oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România

    Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.

    La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

    Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.

    Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

    Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.

    În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.

    Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

    În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
    Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.

    În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.

    Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

    Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Marea Britanie va oferi în continuare împrumuturi de studii pentru studenţii din Uniunea Europeană

    Astfel, studenţii şi absolvenţii din cadrul UE vor avea acces la împrumuturi şi granturi pentru finanţarea studiilor de licenţă şi masterat şi în anul universitar 2018-2019, chiar dacă programul la care sunt înscrişi se va încheia după ieşirea Marii Britanii din cadrul uniunii. În acest sens, studenţii europeni vor plăti în continuare aceleaşi taxe de şcolarizare pe care le plătesc şi britanicii, spre deosebire de studenţii din afara spaţiului european.

    Ministrul Universităţilor, Ştiinţelor, Cercetării şi Inovării din Marea Britanie, Joseph Edmund Johnson, a declarat că această decizie este o dovadă a angajamentului ţării sale de a menţine învăţământul britanic superior la standarde internaţionale. Acesta a menţionat că 4,7 miliarde de lire sterline vor fi direcţionate de către Marea Britanie pentru programe de inovare şi cercetare în următorii 5 ani. De asemenea, el a declarat că o parte esenţială a succesului mediului academic britanic îl constituie capacitatea de atragere a tinerilor talentaţi din întreaga lume. 

    Decizia Guvernului Britanic a venit ca răspuns la o scrisoare deschisă a Asociaţiei Universităţilor Britanice publicată imediat după decizia de lansare a demersurilor de ieşire a ţării din cadrul Uniunii Europene. Prin aceasta, universităţile au cerut o soluţie urgentă prin care să fie definit statutul studenţilor din cadrul UE pentru anul academic 2018-2019 şi modalităţile de finanţare a studiilor.

    „Decizia comunicată de autorităţile britanice este de o mare importanţă pentru mulţi dintre actualii şi viitorii studenţi români care aleg să-şi continue studiile în afara ţării, având în vedere că Marea Britanie se află în continuare pe primul loc printre destinaţiile de studii preferate ale tinerilor români. Asta înseamnă că şi cei care vor aplica în acest an şi anul viitor pentru un program de licenţă sau masterat vor putea fi liniştiţi cu privire la statutul pe care-l vor avea în sistemul de învăţământ britanic până la finalizarea studiilor. Astfel, studenţii europeni vor putea să beneficieze în continuare de împrumuturi de până la 9.250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, de aceste scheme beneficiind în acest moment peste 90 % dintre studenţii români plecaţi acolo”, declară Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    Decizia vine după ce la începutul lunii februarie Marea Britanie anunţa că oferă studenţilor din UE posibilitatea de a opta pentru împrumuturi de 10 mii de lire sterline pentru programele de studii postuniversitare, împrumuturi ce pot fi luate concomitent cu împrumuturile ERASMUS.

     

     

  • America a construit prea multe mall-uri

    În America există astăzi aproximativ 1.200 de mall-uri. Într-un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mall-urilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil.  Între 1970 şi 2015, numărul de mall-uri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Într-o lungă şi detaliată lucrare cu privire la dispariţia magazinelor, analiştii Cowen Research au oferit mai multe motive pentru „dezintegrarea structurală“ din mall-uri, în urma crizei. În primul rând,  creşterea costurilor de îngrijire a sănătaţii restrânge cheltuielile de consum pe lucruri ce suportă aşteptare, cum ar fi hainele. În al doilea rând, criza a lovit în brandurile care au mizat pe sigla iconică, cum ar fi Hollister şi Abercrombie, care au prosperat între anii 1990 şi 2000, atunci când popularitatea în liceu era definită de dimensiunea logo-ului inscripţionat pe tricou. În al treilea rând, consumatorii au devenit vânători de chilipiruri, discounturi, pieţe de desfacere fast-fashion şi outleturi, luând astfel din cota de piaţă a marilor magazine precum Macy şi Sears.

    În cele din urmă, mall-urile reprezintă „pachete de vânzare cu amănuntul”, iar atunci când  pachetele sunt „dezlegate”, daunele colaterale sunt masive. Mai exact, unele magazine au clauze de „co-închiriere“ cu mall-ul, care le dă dreptul de a rupe contractul şi de a pleca în cazul în care un chiriaş ancoră, cum ar fi Macy, îşi  închide porţile. Aşadar, eşecul unuia sau mai multor magazine principale poate trage în jos un mall întreg. 

  • Oraşele din România cu cel mai mare risc de a te imbolnăvi

    Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.

    La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

    Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.

    Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

    Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.

    În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.

    Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

    În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
    Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.

    În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.

    Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

    Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul

    Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.

    Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”

    Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

    Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.

    Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.

    „Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”

    Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”

    Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”

  • Degradarea societăţii atinge un nou prag: fotografiile din telefon, mai valoroase decât viaţa în cuplu

    Sondajul a arătat că, pentru 49% dintre oameni, fotografiile cu ei înşişi, într-o ipostază “delicată”, sunt cele mai valoroase informaţii pe care le au pe dispozitivele lor, urmate de fotografiile care îi reprezintă pe copiii lor şi partenerul de viaţă. Gândul că ar putea să-şi piardă toate aceste amintiri preţioase este considerat mai neplăcut decât perspectiva unui accident de maşină, despărţirea de partener sau o dispută cu un prieten sau cu un membru al familiei. Însă, atunci când au fost puşi faţă în faţă cu decizia de a şterge aceste informaţii pentru bani, utilizatorii şi-au dat informaţiile digitale, precum fotografiile, pe mai puţin de 10,37 euro.

    Când sunt întrebaţi, oamenii spun că amintirile digitale ocupă un loc special în inimile lor, poate pentru că aceste amintiri sunt considerate de neînlocuit. Peste două cincimi, de exemplu, spun că nu ar putea să inlocuiască fotografiile şi video-urile din călătorii (45%), pe cele cu copiii lor (44%) sau cu ei înşişi (40%). Studiul arată că gândul pierderii acestor amintiri preţioase este considerat foarte stresant de majoritatea oamenilor. Mai mult, acest studiu indică faptul că oamenii ţin la dispozitivele şi fotografiile lor chiar mai mult decât la parteneri, prieteni sau animale de companie.

    Kaspersky Lab a întrebat participanţii cât de afectaţi ar fi dacă ar trece prin diverse scenarii, printre care boala unui membru al familiei, despărţirea de partener, un accident de maşină, pierderea fotografiilor digitale, a contactelor şi altele. La nivel global, boala unui membru al familiei s-a clasat pe primul loc, fiind considerată de respondenţi cel mai neplăcut incident pe care l-ar putea trăi. Pierderea sau furtul unui dispozitiv şi pierderea fotografiilor personale s-au clasat pe locul al doilea şi al treilea, în topul situaţiilor neplăcute, în numeroase regiuni ale globului, depăşind situaţii ca accidentele de maşină, despărţirea de partener, o zi proastă la serviciu, certuri cu membrii familiei şi prietenii şi, în unele cazuri, chiar o boală a animalului de companie.

    Totuşi, un experiment efectuat pentru Kaspersky Lab de psihologii media de la Universitatea Wuerzburg le-a arătat cercetătorilor un rezultat contradictoriu: în ciuda faptului că pretind că ţin la informaţiile lor, oamenii sunt, în acelaşi timp, dispuşi să le vândă pentru o sumă suprinzător de mică.  

    Participanţii la experiment au fost rugaţi să aprecieze cât ar valora, în bani, informaţiile stocate pe smartphone-urile lor, inclusiv fotografii cu familia şi prietenii, informaţiile de contact şi documentele personale. În mod suprinzător, valoarea pe care utilizatorii au dat-o informaţiilor lor a fost semnificativ mai mică decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere disconfortul prin care au spus că ar trece dacă ar pierde acele date. Oamenii au avut tendinţa de a pune preţ mai mare pe detaliile lor financiare şi de plată (în medie 13,33 euro) decât pe alte tipuri de date. Informaţiile de contact au fost apreciate ca valorând, în medie, 11,89 euro, iar fotografiile au fost evaluate la o medie de doar 10,37 euro.

    În plus, experimentul a arătat că este foarte probabil ca tocmai amintirile cele mai preţioase ale oamenilor să fie schimbate pe bani. Atunci când participanţilor li s-au oferit bani (pe baza sumelor amintite) în schimbul ştergerii informaţiilor respective (nicio informaţie nu a fost ştearsă cu adevărat), fotografiile cu familia şi prietenii, documentele personale şi fotografiile cu participanţii au primit cel mai frecvent aprobarea de a fi şterse.

  • Ariston Therme Group a avut anul trecut afaceri de 1,43 miliarde de euro

    Compania de echipamente de încălzire şi producere a apei calde menajere Ariston Thermo Group a anunţat rezultatele financiare raportate anul trecut şi, de asemenea, inaugurarea centrului de cercetare şi dezvoltare Ariston Thermo Innovative Technologies. Astfel, în anul financiar încheiat, grupul a raportat venituri egale cu cele înregistrate în 2015, de 1,43 milioane de euro, în ciuda unui impact negativ raportat de ratele de schimb valutar, de 2%, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. De asemenea, EBITDA ajustat a ajuns la 178 milioane de euro, în avans cu 2,6%  faţă de anul anterior. Pe de altă parte, EBIT s-a situat la 128 milioane de euro, în creştere cu 8,8%. Şi profitul s-a îmbunătăţit cu 3,8%, faţă de 2015, ajungând astfel la 83 milioane de euro.

    De asemenea, la finalul anului, poziţia financiară netă pozitivă a fost de 30 de milioane de euro, în creştere cu 23 de milioane de euro, faţă de 7 milioane de euro, cât a fost raportată în 2015. În plus, cash flow-ul operaţional a fost unul pozitiv.

    În 2016, valoarea investiţiilor Ariston Thermo în dezvoltare şi cercetare a ajuns la 69 milioane de euro în 2016 (201 milioane de euro în 3 ani, perioada 2014 – 2016). Potrivit reprezentanţilor companiei, o atenţie deosebită a fost acordată inovării în produse şi servicii, prin investiţii în soluţii cu un grad ridicat de eficienţă, ce folosesc energii regenerabile, şi prin dezvoltarea de aplicaţii şi servicii interconectate.

    Tot anul trecut, Ariston Thermo a finalizat achiziţia a 79% din cadrul companiei NY Thermal Inc., ce deţine brandul NTI, lider în America de Nord pe piaţa de centrale termice murale în condensare şi de pardoseală, atât cu funcţionare pe gaz, cât şi pe combustibil lichid, domestice sau comerciale. Compania, cu sediul central în Saint John, Canada, are 120 de angajaţi şi două unităţi de producţie, cât şi o cifră de afaceri de 32 milioane de euro în 2016. Achiziţia reprezintă o importantă oportunitate pentru Ariston Thermo de a intra pe piaţa nord-americană şi de a-şi întări prezenţa la nivel internaţional.  

    Pentru 2017, Ariston Thermo şi-a setat obiectivul de a continua creşterea la nivel global, atât pe pieţele unde grupul este deja prezent, cât şi prin explorarea de noi pieţe.

    Începutul acestui an a fost marcat şi de preluarea de către Laurent Jacquemin a poziţiei de CEO al Grupului, începând cu finalul lunii martie. Cu o experienţă de 25 de ani în cadrul companiei, acesta s-a făcut remarcat ca lider cu valori solide, capabil să realizeze schimbări importante şi să contribuie la dezvoltarea Grupului, fiind un adevărat suport pentru creşterea companiei atât la nivel de rezultate, cât şi raportat la calitate.

    În ceea ce îl priveşte pe Leonardo Senni, cel care a deţinut funcţia de CEO în ultimii trei ani, asigurând consolidarea poziţiei de lider a Ariston Thermo Group, cât şi creşterile raportate de companie, acesta va ocupa poziţia de Managing Director în cadrul Merloni Holding.

    „2016 a creat premise solide pentru continuarea trendului de creştere. Anul s-a încheiat cu rezultate pozitive, cu o îmbunătăţire continuă a produselor noastre, a serviciilor şi a proceselor, dar şi a prezenţei Ariston Thermo la nivel internaţional”, a declarat Paolo Merloni, Preşedinte Ariston Thermo. El a subliniat, de asemenea, că oamenii, inovaţia şi eficienţa sunt pilonii strategiei Grupului şi principalele aspecte în care trebuie investit. În mod particular,  Ariston Thermo Innovative Technologies va juca un rol cheie în poziţia competitivă a companiei în ceea ce priveşte dezvoltarea de tehnologii avansate, consolidând poziţia Grupului în piaţa globală de profil.

    „Numirea lui Laurent Jacquemin ca CEO al Ariston Thermo confirmă angajamentul privind valorificarea talentelor şi garantează creşterea Grupului, asigurând oportunităţile viitoare privind plus valoarea adusă acţionarilor”, a încheiat Paolo Merloni. Ariston Thermo România este filiala locală a companiei italiene Ariston Thermo Group, unul dintre liderii internaţional în producţia şi furnizarea unei game complete de echipamente şi servicii destinate încălzirii şi producerii de apă caldă menajeră. Angajamentul Ariston Thermo privind eficienţa energetică este exprimat prin lansarea constantă de noi soluţii bazate pe surse regenerabile de energie, cum ar fi sistemele solare şi pompele de căldură, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei produselor tradiţionale (boilere sau centrale termice), dar şi prin investiţiile în noi proiecte.Portofoliul de produse Ariston Thermo România este compus din centrale termice murale şi de pardoseală, convenţionale şi în condensare sub brandurile Ariston, Chaffoteaux şi Rendamax, boilere electrice şi indirecte, instanturi pe gaz, aparate de aer condiţionat şi panouri solare.