BusinessMagazin

Tag: Bruxelles

  • Fostul comisar Gunter Verheugen nu mai are voie sa calce in institutiile de la Bruxelles

    Executivul european nu i-a interzis insa noua activitate, asa
    cum cereau organizatiile neguvernamentale si cum a facut in 2010
    pentru un alt fost comisar, irlandezul Charlie McCreevy.
    Bruxellesul l-a autorizat pe Gunter Verheugen sa isi continue
    activitatea la conducerea unei companii de consiliere privind
    institutiile europene, pe care a fondat-o anul trecut in Germania,
    “The European Experience Company”, impreuna cu partenera sa si
    fosta sefa de cabinet de la Bruxelles.

    Verheugen a fost comisar european responsabil cu extinderea
    Uniunii (1999-2004), iar ulterior, pana anul trecut, comisar pentru
    industrie.

    In octombrie, fostul comisar european responsabil cu piata
    interna, Charlie McCreevy, a fost constrans de Comisie sa
    demisioneze dintr-o banca, din cauza unui posibil conflict de
    interese, o premiera in acest tip de caz.

  • Cat vor rezista tarile bolnave ale zonei euro

    Portugalia a scapat pentru moment din ghearele pietelor care-i
    cereau dobanzi tot mai mari ca sa-i rostogoleasca datoriile: un
    vant de schimbare venit dinspre Berlin si Bruxelles a ajutat
    Lisabona sa obtina saptamana trecuta dobanzi putin sub 7% la doua
    emisiuni de obligatiuni cu scadenta la patru ani (dobanda de 5,39%)
    si la zece ani (dobanda de 6,71%), in valoare de 1,25 miliarde de
    euro. Salvarea in extremis a Portugaliei a venit de la zvonurile ca
    guvernul german va sustine propunerile Comisiei Europene de
    revigorare a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF),
    fondul de 440 de miliarde de euro din care Grecia si Irlanda au
    tras pana acum aproape jumatate pentru a se pune la adapost de
    randamentele pantagruelice pe care investitorii le cereau ca sa le
    cumpere obligatiunile suverane. Propunerile inseamna de fapt
    garantii financiare extinse, adica mai multi bani din portofelul
    Berlinului pentru salvarea statelor cu probleme de creditare din
    zona euro.

    Ca Portugalia a scapat saptamana trecuta nu inseamna in mod
    automat ca si miercurea aceasta, cand vrea sa stranga alte 750 de
    milioane de euro de pe pietele financiare, va beneficia de acelasi
    tratament; si mai greu de crezut e ca va avea acelasi noroc la
    fiecare din multele licitatii pe care le mai pregateste pentru
    acest an, cand trebuie sa onoreze datorii scadente de 27,7 miliarde
    de euro. Iar dobanzile la care se imprumuta Lisabona, aproape de
    pragul psihologic de 7% de la care Grecia si Irlanda au ajuns
    direct in salonul de reanimare financiara al FMI si UE, sunt
    nesustenabile pentru intreaga cantitate de datorie ce ajunge la
    scadenta in urmatoarele luni.

    In aceste conditii, guvernul condus de José Socrates se lauda in
    fata unei audiente surde ca a reusit anul trecut sa coboare
    deficitul bugetar la 7,3% din PIB (cu aproape un procent mai jos
    decat estimarile initiale): dupa ce masurile de austeritate care
    trebuie sa duca in 2011 deficitul la 4,6% vor fi puse in practica,
    economia va scadea cu 1,3% (oricum stagnarea a fost cuvantul de
    ordine in ultimul deceniu), iar credibilitatea financiara a
    Lisabonei va fi pusa la indoiala si mai mult in lipsa unei plase de
    siguranta din partea EFSF.

    In noiembrie, de altfel, Lisabona a trecut milimetric pe langa
    soarta Irlandei, dobanzile la obligatiunile sale fiind pentru o
    vreme tot peste pragul de 7%, ca sa scada apoi usor pentru cateva
    saptamani, cat timp pietele au digerat anuntul ca Irlanda va fi
    sprijinita cu 85 de miliarde de euro de Uniunea Europeana si de
    Fondul Monetar International. Politicienii portughezi continua insa
    sa nege cu vehementa vazuta anterior si la cabinetul grec si la cel
    irlandez ca li s-ar fi cerut sa apeleze la fondul de urgenta
    european sau ca ar avea nevoie de sprijin pentru a-si onora
    datoriile.

    Informatiile de culise privind telefoane date pe firul scurt de
    la Berlin si Paris pentru ca Portugalia sa ceara oficial sprijin
    financiar international au inceput sa se inmulteasca dupa primele
    zile ale anului, accelerate si de anuntul surprinzator al
    guvernului condus de José Socrates ca devanseaza pentru aceasta
    luna – si asa aglomerata in licitatii de finantare – mai multe
    etape de rostogolire a unor credite scadente in acest an.

    De ce ar fi plauzibile aceste telefoane pe firul scurt? La fel
    cum nici salvarea Irlandei nu era strict limitata la granitele
    nationale, expunerile bancilor germane si britanice in sectorul
    irlandez fiind consistente, si salvarea Portugaliei ar insemna de
    fapt o gura de oxigen pentru Spania, la randul ei prinsa cu un grad
    mare de expunere pe sectorul bancar portughez, ale carui bilanturi
    din acest an vor fi serios afectate de austeritatea bugetara. Iar
    despre Madrid s-a spus ca ar fi de fapt vanatul pe care-l asteapta
    pietele financiare in acest an, unul suficient de mare ca sa
    zdruncine serios stabilitatea EFSF.

    Potrivit protocolului de functionare al fondului de garantare
    european, EFSF isi poate pastra ratingul maxim AAA cu conditia sa
    pastreze o rezerva de cel putin 100 de miliarde de euro, or, dupa
    probabila salvare a Portugaliei si posibila cerere de ajutor venita
    din partea Spaniei, fondul si-ar inchide practic portile pentru
    orice alta tara cu probleme, fie ea Belgia sau dolofana Italie, ale
    carei datorii de 321 de miliarde de euro ce trebuie rostogolite in
    acest an trezesc instinctele carnivore ale investitorilor
    financiari.

  • Cum a facut Elena Basescu o mica economie de 23.000 de euro

    Europarlamentarul PSD Adrian Severin se afla in fruntea celor
    mai instariti social-democrati, reusind intr-un an si jumatate sa
    stranga in conturile bancare aproape jumatate de milion de euro.
    Conform declaratiei de avere din 2009, cand a candidat la alegerile
    europarlamentare, social-democratul a precizat ca detine in conturi
    386.170 de lei, 140.013 euro si 2.665 de dolari.

    Dupa scrutin, Severin a depus o noua declaratie de avere,
    potrivit careia in conturile bancare se aflau 314.777 de lei,
    368.081 euro si 35.936 de dolari. Dupa ultima declaratie, de la
    sfarsitul anului 2010, acesta a strans, pe numele sau si al sotiei,
    234.497 de lei, 843.282 de euro si 35.936 de dolari, ceea ce
    inseamna un surplus de 475.201 euro fata de 2009.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Reportaj: Daca nu Belgia, atunci unde?

    Franta a fost intotdeauna tara pasionatilor de moda, Olanda
    patria bicicletelor si Elvetia mama ciocolatei. Belgia insa este
    tara tuturor. In Bruges, ciocolateriile te imbie la tot pasul. Zeci
    de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata
    este fie produsa, fie ornata manual. Nimic nu este lasat la voia
    intamplarii, de la forma si culoarea bomboanelor si a tabletelor de
    ciocolata si pana la ambalaj. Ciocolata este in sine o atractie
    turistica in Bruges, care atrage deopotriva localnici, dar mai ales
    turisti, placut surprinsi de inventivitatea ciocolatierilor. {i cum
    cele mai multe ciocolaterii sunt pe stradutele pietonale, care trec
    peste canale si prin parcuri, precum si prin zonele de shopping,
    orasul este in sine o invitatie la plimbare.

    Parcurile din Bruges sunt largi si cochete, cladirile frumos
    conservate, iar preferata turistilor este o zi de relaxare in acest
    orasel care este supranumit Venetia Nordului. Asadar, nu doar
    ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se
    lasa mai prejos. Desi vanzatorii nu te asteapta in usa ca in Turcia
    si desi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte “Orice la 10 lei”,
    cumparatorii intra si nu ies cu mana goala. De fapt, asta m-a mirat
    cel mai mult in Bruges: aproape toti oamenii care se plimbau prin
    oras duceau in mana una sau mai multe sacose cu insemnele unui
    brand de haine. Nici urma de priviri lungi la vitrine sau de
    restrictii in bugetele de cumparaturi – toata lumea cumpara
    ceva.

    In capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comerciala nu mai ai
    loc sa pasesti. Cumparatorii se inghesuie in magazine, desi
    perioada reducerilor inca nu a inceput.

    Pe o distanta de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupa altul,
    cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fara o
    punga inscriptionata cu logo-ul retailerului suedez, iar in fiecare
    magazin coada numara cel putin 5 persoane. La doar cativa pasi
    gasesti toate numele momentului in ceea ce priveste moda
    mass-market, cele mai multe detinute de spaniolii de la Inditex:
    Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar cateva dintre
    ele.

    Care este insa motivatia unui retailer sa isi deschida mai multe
    unitati pe aceeasi ruta comerciala? Este evident vorba de imagine
    si de vizibilitate, insa “in principiu pot exista mai multe motive.
    Printre acestea se numara asumarea unei eventuale canibalizari de
    vanzari proprii pentru a evita aparitia sau dezvoltarea unui
    concurent intr-o zona apropiata cu potentialul de a afecta
    afacerile”, crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager in cadrul
    Roland Berger Strategy Consultants Romania.

    Poate fi vorba insa si de un concept de magazin diferit din punctul
    de vedere al clientilor tinta, al gamei de produse oferite sau al
    dimensiunii punctului de vanzare. “Astfel de complementaritate
    poate exista, de exemplu, in cazul unui retailer de imbracaminte
    care are un magazin distinct pentru articolele pentru barbati,
    femei si copii. Acestea sunt plasate in apropiere unul de celalalt.
    H&M, de exemplu, deseori practica astfel de diferentieri”,
    explica Nemes. “Acelasi lucru este valabil si in cazul unui
    retailer cu magazin de imbracaminte, dar si cu outlet de accesorii
    sau obiecte pentru casa.” In pofida crizei financiare care si-a
    lasat amprenta asupra economiilor europene si care a golit
    buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe
    plus. Astfel, in luna iulie a acestui an vanzarile au crescut cu
    1,4% comparativ cu luna precedenta si cu 0,8% fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. Romania nu a simtit aceleasi cresteri
    la acest capitol, ci dimpotriva, in conditiile in care declinul
    lunar este de 10,5%, iar scaderea fata de 2008 se ridica la
    8%.

    Cine sunt insa cei care cumpara? Turistii sau belgienii? Belgia nu
    a fost niciodata o destinatie turistica de top. Nici in 2009 micul
    stat nu a reusit sa intre in topul celor mai importante zece
    destinatii turistice din lume dupa numarul de turisti
    internationali primiti, unde se regasesc sase state europene, in
    frunte cu Franta si Spania.

    Mai mult, anul trecut numarul de turisti straini a scazut cu 5,9%,
    potrivit Eurostat. Evolutia turismului in Belgia a fost in ton cu
    evolutia turismului mondial. {i numarul de belgieni care au ales sa
    isi faca vacantele in strainatate a scazut, pentru prima data dupa
    2004. Turismul intern a avut o evolutie mai buna, numarul
    belgienilor care au preferat sa viziteze “frumusetile patriei”
    crescand cu 1,6%. Printre turisti se gasesc si cativa romani
    rataciti, care nu ocolesc Belgia, desi prefera sa isi petreaca
    vacantele in alte tari europene, printre cele mai populare in anii
    trecuti au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia,
    Spania, Austria, Franta, Italia.

    “Sa stiti ca sunteti singura persoana din Romania care a decis sa
    ne viziteze”, imi spune “gondolierul” unei barci din Bruges, care
    stia sase limbi straine si cateva cuvinte in romana. In Bruges,
    bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apa
    pentru turistii care vor sa cutreiere canalele si sa vada orasul
    intr-o ora, pentru aproape 8 euro. {i bicicletele sunt la ele acasa
    aici. Sute de biciclisti decoreaza strazile. In gara din Bruges te
    simti ca in Amsterdam intr-o parcare de vehicule pe doua roti. Sute
    de biciclete de toate culorile stau cuminti una langa alta in
    asteptarea proprietarului. Nu doar localnicii opteaza pentru
    biciclete, ci si turistii grabiti. Ciclistii sunt chiar
    privilegiati, pentru ca exista peste 50 de strazi cu sens unic,
    unde ei pot pedala in ambele directii. Bicicletele pot fi
    inchiriate cu 3-4 euro per ora sau cu 6-12 euro pentru o zi
    intreaga.

    Daca in orasele mici, precum Bruges sau Gent, oportunitatile de
    transport sunt variate, in capitala europeana Bruxelles cele mai
    bune optiuni raman transportul in comun sau masina. Din pozitia de
    oras care gazduieste institutiile europene, Bruxelles se bucura de
    un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economisti care
    vin in interes de serviciu.

    In fiecare zi, pragul institutiilor europene este trecut si de
    zeci, chiar sute de romani, veniti fie pe cont propriu, in interes
    personal sau de afaceri, fie adusi de europarlamentarii romani.
    Fiecare europarlamentar roman dintre cei 33 primeste fonduri de la
    Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la
    Bruxelles. In zona office a orasului, oamenii, intotdeauna grabiti,
    merg la pas alert spre o destinatie comuna: institutiile europene.
    Cartierul european din Bruxelles, care gazduieste institutiile
    europene, face nota discordanta cu restul capitalei Belgiei, unde
    arhitectura pariziana se imbina cu aerul boem al Amsterdamului.
    Cladirile de sticla si oamenii in costum dau tonul in acest cartier
    aflat ceva mai departe de centrul orasului, unde arhitectura gotica
    domina piata centrala, Grand Place, sau asa numita “inima a
    orasului”.

    Bruxelles nu este insa unul dintre cele mai frumoase orase ale
    Belgiei sau cel putin asta sustin atat localnicii, cat si turistii.
    La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele
    atractii.

    “Bruges este mult mai frumos decat Bruxelles, este mai turistic,
    mai mic si mai romantic”, spune reprezentanta biroului de turism
    din oras. Arhitectura bine conservata din Bruges il propulseaza in
    topul celor mai frumoase orase din Belgia, potrivit celor mai multe
    topuri. Andreea, un turist roman care a vizitat Belgia, spune ca
    arhitectura e punctul forte al micutului oras de pe ape.

  • Basescu l-a chemat la Bruxelles pe Baconschi pentru a conduce delegatia Romaniei la Summit-ul UE-Asia

    Potrivit purtatorului de cuvant al lui Traian Basescu,
    presedintele l-a chemat la Bruxelles pe ministrul de Externe,
    Teodor Baconschi, pentru a asigura conducerea delegatiei nationale
    a Romaniei la Summit-ul UE-Asia in lipsa sefului statului.
    Presedintele si-a scurtat vizita de doua zile la Bruxelles si va
    reveni luni seara in tara, urmare a decesului mamei sale, Elena
    Basescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parisul, pasibil de amenda

    Uniunea Europeana a cerut Parisului sa-si puna legislatia in
    acord cu prevederile europene referitoare la libera circulatie, in
    caz contrar riscand sa fie penalizata financiar.

    Franta a deportat sute de imigranti romi in ultimele saptamani si
    le-a demolat taberele, dar administratia lui Nicolas Sarkozy
    sustine ca i-a tratat corect, trimitandu-i in Romania si Bulgaria
    “voluntar”, platindu-le transportul si acordandu-le ajutoare in
    valoare de 300 de euro.

  • Forumul Roman de Sanatate de la Bruxelles: “Pacientii nu mai pot fi tratati ca acum 50 de ani”

    Initiativa care asociaza reprezentanti ai tuturor grupurilor
    socio-profesionale active in domeniul sanatatii, s-a intrunit la
    Bruxelles, la mijlocul lunii aprilie, sub auspiciile Presedintiei
    Romaniei. Reprezentanti ai breslei medicale, ai autoritatii
    nationale din domeniul sanatatii, institutiilor europene,
    reprezentanti ai pacientilor, ai farmacistilor si ai industriei au
    discutat despre situatia sistemului de sanatate din Romania, grevat
    si de dificultatile crizei economice, in contextul obiectivelor
    politicilor de sanatate europene.

    In pofida faptului ca participantii proveneau din zone
    socio-economice si profesionale diferite si sustineau agende si
    prioritati conexe chestiunilor de asistenta medicale, din nou,
    diverse, au agreat asupra catorva aspecte comune:

    – Nivelul curent de finantare a sistemului de sanantate din tara
    (mai putin de 4% din PIB) nu favorizeaza o dezvoltare
    sustenabila;
    – Este imperios necesara o abordare globala, in scopul dezvoltarii
    unei politici de sanatate consistente si cu efecte pozitive pe
    termen lung, politica indreptata, in mod autentic, spre nevoile
    reale ale sistemului si pacientilor pe care ii deserveste;
    – S-a afirmat disponibilitatea tuturor participantilor la Forum de
    a contribui la dialogul initiat, cu scopul de a identifica
    posibilele solutii, si de a continua discutia la Bucuresti,
    impreuna cu decidentii din domeniul sanatatii publice.

    Accesul la asistenta medicala reprezinta unul dintre drepturile
    fundamentale, iar costurile cu sanatate trebuiesc intelese ca o
    investitie care contribuie in mod real la dezvoltarea economica si
    sociala. S-a observat ca statelecare, in periode de criza economica
    si nu numai, au mentinut sau chiar au crescut investitiile sociale,
    dezvolta tendinte de recuperare economica mai rapida si mai
    suportabila decat alte state.

    Cu toate ca finantarea sanatatii si serviciile de sanatate sunt
    o chestiune de subsidiaritate, aflata in intregime la latitudinea
    Statelor Membre ale UE, politicile nationale/locale de sanatate
    trebuie privite intr-un context mai larg:
    – Modificarile demografice (imbatranirea populatiei) precum si
    preocuparea pentru asigurarea eficientei si echitatii, necesita o
    mai mare concentrare pe preventie si asistenta primara.
    – Imbatranirea populatiei si dezvoltarea tehnologica indica
    necesitatea unei abordari medicale mai personalizate.

    In acest context, s-a observat faptul ca bugetul de sanatate in
    Romania este setat mult sub nivelul nevoilor reale, iar nealocarea
    realista a fondurilor necesare asigurarii accesului la ingrijirea
    sanatatii echivaleaza cu compromiterea acestui drept fundamental.
    “Pacientii nu mai pot fi tratati ca acum 50 de ani”, a fost
    observatia unuia dintre participanti.

    Participantii la Forumul Sanatatii au subliniat necesitatea si
    responsabilitatea elaborarii si aplicarii unei politici de sanatate
    consistente, dincolo de asperitatile politicianiste,urmarind
    consecinte pozitive pe termen lung si care sa includa si optiunea
    de crestere constanta a resurselor publice alocate, deodata cu
    eficientizarea si optimizarea sistemului. Obiectivul ar fi de
    echilibrare si a normelor de eficienta, calitate, siguranta si
    accesibilitate.

  • Ponta: Masurile in Justitie sunt luate de Basescu, care este de sase ani la putere

    El a aratat ca Justitia are acelasi ministru, respectiv Catalin
    Predoiu, ca si in timpul guvernarii liberale si a celei de coalitie
    PSD-PDL. “E foarte clar: avem acelasi ministru, si in guvernul
    liberal, si in Guvernul de coalitie, si in Guvernul actual. Avem
    acelasi procuror general. Avem aceeasi oameni, aceleasi decizii
    luate de presedinte si Justitia, in afara de stiri si de procese la
    televizor nu ofera romanilor accesul cu adevarat la dreptate”, a
    apreciat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pilda bulgarilor

    Explicatia performantei bulgaresti la capitolul inflatie sta, pe
    de o parte, in criza care a domolit consumul si activitatea
    economica, deci si cresterea preturilor, iar pe de alta parte in
    felul cum a evoluat plafonul maxim de inflatie acceptat pentru
    tarile candidate la adoptarea euro. Mai exact, plafonul respectiv e
    actualizat lunar pe baza mediei din acele tari ale UE care au avut
    cea mai scazuta inflatie, la care se adauga invariabil 1,5%. In
    februarie, media a fost data de Germania (0,2%), Luxemburg (0,4%)
    si Cehia/Austria (0,4%), astfel incat rata inflatiei din Bulgaria,
    de 1,8%, a fost usor sub plafonul de 1,83%.

    Unii economisti sunt insa sceptici, scrie Dnevnik, cu argumentul ca
    incadrarea in plafon nu inseamna neaparat si ca Bulgaria
    indeplineste criteriul general de stabilitate a preturilor cerut de
    Banca Centrala Europeana, atat pentru ca victoria din februarie e
    fragila (in ianuarie, tinta a fost ratata la limita), cat si pentru
    ca nu se stie daca, in conditiile crizei, autoritatea monetara
    europeana va mentine acelasi mod de calcul si pe viitor. Inainte de
    declansarea crizei, Bulgaria a avut probleme cu stapanirea
    inflatiei; cu numai un an in urma, inflatia medie anuala a depasit
    11%, si numai regresul economiei a schimbat situatia. Bulgaria
    intentiona sa intre inca de anul acesta in ERM II – mecanismul
    european al ratelor de schimb, pregatitor pentru accesul in zona
    euro – dar recesiunea a schimbat planurile: ministrul de finante
    Simeon Djankov crede posibila trecerea la euro in 2013, an in care
    se incheie mandatul actualei guvernari. In afara de inflatie,
    celelalte doua criterii principale sunt deja indeplinite –
    deficitul bugetar sub 3% din PIB si datoria publica sub 60% din PIB
    (sub 20%, cel mai mic nivel pe ansamblul UE).

    Saptamana trecuta, Comisia Europeana a facut cunoscuta evaluarea
    planului fiscal pe trei ani al guvernului bulgar, evaluare pozitiva
    in ansamblu, ceea ce sporeste optimismul Sofiei in privinta
    sanselor tarii de intrare in zona euro. “Data fiind necesitatea de
    a asigura o convergenta sustenabila, Bulgaria este chemata sa
    continue aplicarea unor politici fiscale stricte si a reformelor
    structurale planificate”, suna textul raportului Comisiei.
    “Perspectiva fiscala apare ca restrictiva in 2010, in general
    neutra in 2011 si cu o marja pentru o anumita relaxare in 2012”,
    sustine raportul, care tine cont de intentia guvernului bulgar de a
    realiza un buget aproape echilibrat anul acesta, urmat de doi ani
    cu un excedent in jur de 0,1% din PIB. Pentru a-si sustine planul,
    autoritatile intentioneaza sa reduca veniturile angajatilor din
    sectorul public si ale pensionarilor si sa vanda prin bursa de la
    Sofia participatiile minoritare ale statului la 55 de
    societati.

    Pe scurt:

    • ENERGIE
      Polonia redescopera energia atomica. Prima centrala nucleara din
      Polonia va fi construita in orasul Zarnowiec din nordul tarii, care
      a fost ales din 28 de posibile amplasamente de pe teritoriul tarii,
      a anuntat Hanna Trojanowska, ministrul adjunct al economiei, citata
      de site-ul TheNews.pl. Alegerea s-a facut in functie de 17
      criterii, intre care accesul la apa pentru racirea reactoarelor
      (gratie apropierii de Marea Baltica si de lacul Zarnowieckie),
      riscul seismic redus al zonei si gradul de informare a populatiei
      in privinta productiei de energie nucleara. Autoritatile ar dori ca
      viitoarea centrala sa fie construita si functionala pana in 2021.
      Orasul a fost ales in anii ’80 pentru un prim proiect nuclear, al
      unei centrale cu patru reactoare de conceptie sovietica, dar
      reactiile negative ale populatiei din zona dupa accidentul de la
      Cernobil din 1986 si schimbarea de regim politic au dus in cele din
      urma la oprirea proiectului in 1990.
    • UNGARIA
      Cu ochii pe bani. Daca va castiga alegerile din aprilie, asa cum
      arata sondajele, partidul Fidesz din Ungaria, de centru-dreapta,
      intentioneaza sa schimbe statutul de functionare al Bancii
      Nationale si sa fuzioneze institutia cu Autoritatea de Stat pentru
      Supraveghere Financiara, sustine publicatia Figyelo, preluata de
      Portfolio.hu. Figyelo comenteaza ca in spatele deciziei s-ar afla
      de fapt dorinta liderului Fidesz, Viktor Orban, de a scapa de
      guvernatorul Bancii Nationale, Andras Simor, pe care Orban l-a
      criticat virulent in repetate randuri, pe motiv ca a gestionat
      complet gresit criza financiara si in general finantele tarii,
      majorand dobanda cand de fapt ar fi fost necesare reduceri masive
      ale acesteia. Mandatul lui Simor expira in 2013, asa incat
      guvernatorul nu poate fi dat jos din functie decat daca Banca
      Nationala isi schimba statutul de functionare.
    • CEHIA
      Nu-i de vina criza. Numai 1% din deficitul bugetar de 7% consemnat
      anul trecut de Cehia poate fi atribuit efectelor crizei, pentru ca
      restul este deficit structural, care ar fi aparut chiar daca n-ar
      fi survenit recesiunea, sustine David Marek, economistul-sef al
      bancii de investitii Patria Finance, citat de Prague Monitor. Modul
      cum sunt conduse finantele publice in Cehia este “iresponsabil pe
      termen lung”, considera Marek, desi “din fericire intr-o masura mai
      mica decat se intampla in Ungaria”. Economistul are in vedere
      costurile mari, de la an la an, ale serviciului datoriei externe,
      lipsa de preocupare a guvernantilor de a aborda problema sistemului
      de pensii si faptul ca impozitele si taxele au fost mentinute la un
      nivel scazut (circa o treime din PIB), in loc ca statul sa se
      ingrijeasca de finantarea unor investitii mai consistente in
      educatie si cercetare, necesare pentru transformarea structurala a
      economiei.

  • Francmasonii vor sa-si deschida un birou la Bruxelles

    “Ordinele masonice ar trebui sa practice politici in sensul bun
    al cuvantului . Asa ca, in pofida propriilor diviziuni partizane,
    ele sustin laicitatea si isi exprima dezaprobarea fata de o decizie
    sau alta, guvernamentala sau europeana”, a declarat Jean-Michel
    Quillardet, fost Mare Maestru al organizatiei masonice Grand Orient
    de France, citat de cotidianul belgian Le Soir, intr-un interviu
    publicat miercuri.

    El a precizat ca lojele masonice raman divizate pe aceasta tema,
    unele fiind mai “timide” decat altele in atragerea atentiei
    publice, prin deschiderea unui birou in capitala UE. Dar el a
    adaugat ca problemele practice sunt mai importante decat
    diviziunile si a prezentat un proiect de agenda pentru viitorul
    centru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro