BusinessMagazin

Tag: branduri

  • A renunţat la o carieră în televiziune pentru o afacere. Totul a început cu o cutie cu aţe, iar anul acesta se apropie de afaceri de 1 mil. euro

    Cu o investiţie iniţială într-o cutie cu aţe şi accesorii, Malvina Cservenschi a lansat cu cinci ani în urmă Malvensky. Anul trecut, afacerea a ajuns la 722.000 de euro, în creştere cu 85% faţă de 2015, iar pentru 2017 antreprenoarea se aşteaptă la un plus de 25%.

    „Afacerea a pornit tipic pentru cei care au o pasiune şi încep să se joace cu ea, iar treptat joaca devine un adevărat proiect“, povesteşte Malvina Cservenschi despre începuturile Malvensky. Practic, a început cu o brăţară pe şnur, făcută pentru o prietenă, cu altă brăţară pentru o cunoştinţă, iar apoi vorba s-a împrăştiat şi oamenii au fost atraşi de ideea sa originală. Investiţia iniţială a fost infimă, fiind vorba de o cutie cu aţe, câteva accesorii şi cristale, spune antreprenoarea, iar afacerea a crescut organic în cei cinci ani de la lansare. Nu a folosit surse de finanţare externe şi a reinvestit mereu profitul obţinut.

    80% dintre produsele Malvensky sunt bijuterii, diferenţa de 20% fiind accesorii, precum eşarfe, stilouri etc. Dintre bijuterii, fiecare colecţie în parte are un traseu cu suişuri şi coborâşuri, spune antreprenoarea, însă toate se vând foarte bine, în funcţie de intenţia clientului, nevoia de moment, eveniment, buget şi dorinţe speciale. ”Produsele personalizate rămân, însă, cele mai solicitate, alături de brăţara Infinity şi derivatele acesteia“, precizează Cservenschi. De asemenea, colecţia Cei 7 Arhangheli conţine produsele alese cel mai frecvent pentru a fi oferite cadou, datorită semnificaţiei şi încărcăturii spirituale, iar în acest sezon colecţia The Heart of Orient este protagonista; produsele se vând deopotrivă online şi offline. ”Online este o cale rapidă şi comodă de achiziţionare, însă magazinul Malvensky, deschis recent, este o experienţă în sine“, povesteşte antreprenoarea. Pe lângă unitatea fizică din Capitală, Malvensky mai are expunere şi în magazinul de bijuterii şi accesorii din hotelul
    St Regis din New York.

    Preţurile bijuteriilor pleacă de la 150 de lei pentru o brăţară cu şnur şi accesoriu din argint, circa 500 de lei pentru lănţişoarele din argint, 1.000 de lei pentru cele de aur, dar pot depăşi 3.000 de lei pentru cele speciale, din anumite colecţii, conform site-ului companiei; pentru luna septembrie bonul mediu a fost de 550 de lei, spune Cservenschi.

    Malvensky nu are un public ţintă, mai spune fondatoarea. Astfel, printre clientele sale se pot regăsi tinere în pas cu moda, dar şi persoane cu gusturi clasice, care lucrează în instituţii diplomatice sau corporaţii. ”Explicaţia este simplă: misiunea Malvensky este de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante. Iar aceste simboluri, tradiţii şi folclor nu au nici vârstă şi nici public ţintă, dar se pot regăsi cu uşurinţă în viaţa oricui.“

    Întrebată cum vede supravieţuirea în piaţa în care activează, Malvina Cservesnchi spune: ”întrebarea este prima ocazie care mă invită să mă gândesc la supravieţuire. Am altă stare de gândire“. Din perspectiva sa, piaţa este extrem de fertilă pentru Malvensky. Se declară foarte atentă la cifre, la investiţii, la randamentul afacerii, deci pericole nu există, doar riscuri. ”Iar printr-un management al afacerii atent poţi să lucrezi sănătos şi echilibrat, fără să îţi pui în pericol siguranţa afacerii“, adaugă ea. Pe de altă parte, în privinţa concurenţei, spune că priveşte, învaţă şi urmăreşte marile case de creaţie de bijuterii ale lumii, ”dar la sfârşitul zilei contează ADN-ul, pasiunea şi chemarea personală“.

    Afacerea Malvensky, cu o echipă de opt angajaţi permanenţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 722.000 de euro, cu o creştere de 85% faţă de anul precedent, când a însumat 477.000 de euro, spune fondatoarea. De asemenea, pentru anul 2017 estimează o creştere de minimum 25%.

    Cea mai recentă investiţie a vizat deschiderea primului magazin fizic Malvensky, care ”a meritat fiecare bănuţ şi a respectat planul de investiţii“, declară antreprenoarea. Lansarea acestuia a fost, de altfel, şi primul pas dintr-un plan de afaceri pe termen mediu şi lung, spune Cservenschi, despre care nu doreşte deocamdată să dea detalii. Precizează că şi peste cinci ani Malvensky va face acelaşi lucru, cel mai probabil la o scală mult mai mare. ”Misiunea asumată, de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante, este un izvor nesecat de inspiraţie şi oportunităţi, atât pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională. Ştiu exact care sunt următoarele colecţii, ştiu exact în ce colţuri ale lumii mă duce călătoria mea de a descoperi noi tradiţii şi simboluri pentru a le transpune în bijuteriile Malvensky“, susţine tânăra antreprenoare. 

    ”Piaţa bijuteriilor din România poate fi descrisă ca bogată şi săracă în acelaşi timp“, mai spune fondatoarea Malvensky. Bogată pentru că există cerere şi ofertă, iar săracă – sau mai puţin bogată – prin comparaţie cu alte ţări; India şi China, de pildă, reprezintă 44% din consumul de bijuterii de aur la nivel global, spune Cservenschi. Cele două ţări au înregistrat o cerere de consum mai mare decât Europa, America de Sud, Africa şi America de Nord la un loc, în ciuda faptului că cererea a scăzut mai mult de 25% chiar în aceste două mari pieţe, completează ea. Pe scurt, ea descrie piaţa locală de bijuterii ca pe un segment provocator, fertil, cu perspective de dezvoltare tehnologică şi a standardelor de calitate atât în producţie, cât şi în partea de servicii, ”dar şi cu o componentă educativă importantă, pentru că nevoia de dezvoltare a resursei umane este critică în orice domeniu“, ţine ea să precizeze.

    ”Însă mai este o nuanţă pe care vreau să o transmit: ce înseamnă piaţă de bijuterii? Majoritatea sunt comercianţi care cumpără din alte ţări şi vând în România. Există şi un procent mai mic, mult mai mic, de producători, designeri şi comercianţi în acelaşi timp“, declară ea, adăugând că Malvensky face parte din cea din urmă categorie. Volumul şi valoarea pieţei sunt greu de estimat din cauza existenţei pieţei nefiscalizate, dar, conform antreprenoarei, în România se produce în jur de o tonă de bijuterii lunar, dintre care aproximativ 50% bijuterii de aur. Procentul de bijuterii cu diamante este mult mai mic, până în 10% din cifra totală, însă aceste cifre oscilează şi reprezintă mai mult un reper decât o cifră sigură, din simplul motiv că mai există, în paralel, o piaţă subterană şi, evident, deloc reglementată, punctează antreprenoarea.

    Pentru îmbunătăţirea situaţiei, Cservenschi consideră că aspectul cel mai important ar fi resursa umană calificată, în condiţiile în care ”se pierd meserii extraordinare în favoarea maşinăriilor“. Deşi spune că sprijină avansul tehnologic şi dezvoltarea standardelor de calitate, în lumea designului de bijuterii există meseriaşi – acum pe cale de dispariţie -, care ”ştiu să mânuiască aurul, pietrele preţioase şi instrumentarul la nivel de excelenţă“. Dacă ar fi să mai pornească un proiect, ”aş investi într-o astfel de şcoală“, punctează fondatoarea Malvensky.

    Înainte de a trece la viaţa antreprenorială, Malvina Cservinschi a lucrat timp de 10 ani în televiziune, unde a fost, pe rând, reporter, prezentator de ştiri, editor de ştiri şi realizator de campanii. Când a trecut la afaceri, a început totul de la zero, acţionând şi învăţând lucrurile din mers. ”Nu cred într-o reţetă absolută de a găsi succesul în afaceri deoarece am văzut multe tipuri de antreprenori care au reuşit fără să urmărească o reţetă similară. Personal, am avut nevoie de o viziune cât mai clară, cu o strategie şi un plan pe măsură, abilitatea de a lucra cu oamenii, studiu, cercetare şi desen, alături de multă, dar foarte multă muncă“, precizează ea. însă şi oamenii potriviţi în jurul său au reprezentat un punct forte, alături de un mediu de învăţare constant, lucruri ”vitale şi care fac o reală diferenţă“. Iar cei cărora le place ceea ce fac, găsesc echilibrul şi bucuria de care au nevoie. ”Chiar şi când nu îmi place, îmi place. Am grijă de mine, de timpul petrecut cu familia, prietenii sau partenerul de viaţă în egală măsură cum am grijă de timpul meu cu caietul de desen, cu fabrica de producţie, cu echipa sau cu clienţii. Totul şi toţi sunt viaţa mea“, povesteşte Malvina Cservenschi. Iar cel mai important sfat pe care l-ar putea oferi unui antreprenor aflat la început de drum ar fi să înveţe zi de zi, constant, această deprindere fiind un stâlp de bază al unui parcurs de succes. ”Prin practică, prin studiu, printr-o carte sau prin alegerea unui anturaj mai inteligent decât tine. învaţă în fiecare zi şi caută, în mod intenţionat, să afli ce poţi face mai bine“, punctează antreprenoarea.

     

     

    Românii au cheltuit în 2015 circa 50 de milioane de euro pe bijuterii şi ceasuri de lux, piaţa fiind în relativă stagnare în ultimii ani, arată datele companiei de cercetare Euromonitor, publicate de ZF. Spre deosebire de alte pieţe din Europa sau din Asia, vânzările de pe piaţa locală de lux sunt realizate aproape exclusiv de români, numărul turiştilor care fac astfel de achiziţii fiind foarte mic. Retailerii de ceasuri şi bijuterii sunt poziţionaţi fie în galeriile comerciale şi la parterul hotelurilor de cinci stele, fie pe arterele de shopping ale ţării, mai cu seamă în Capitală. Printre cei mai importanţi jucători pe segmentul bijuteriilor şi ceasurilor de lux sunt lanţurile Cellini şi B&B, cărora li se adaugă magazine monobrand sau multibrand mai mici, dar şi jucători locali. Piaţa de bijuterii şi ceasuri de lux este doar un segment al întregii pieţe a luxului, evaluată de Euromonitor la 1,9 miliarde lei.

  • Povestea brandurilor româneşti din vin

    2017 a fost un an bun pentru industria vinului, mărcile se întăresc de la an la an, dar există şi o întreagă paletă de minusuri – de la lipsa studiilor amănunţite şi până la nevoia acută a unei strategii de promovare a vinurilor româneşti. Cum se diferenţiază un vin de Horeca faţă de unul de retail? La ce se uită un client când vine vorba de o achiziţie: la preţ, brand, etichetă, soi? Cât de mult contează eticheta ”made in Romania“? Câte crame îşi deschid porţile pentru turişti? Cu ce tipuri de mâncăruri se asociază diferite feluri de vin? Sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute la conferinţa de anul acesta, realizată cu sprijinul Casei de Vinuri Cotnari, Jidvei, Avincis, Aqua Carpatica, Domeniilor Sâmbureşti, Carrefour, Selgros Cash & Carry, Cramei Rasova, Man şi Hochland.

    Producţia mondială de vin a scăzut cu 8,2% în 2017, până la 246,7 milioane hectolitri, cel mai redus nivel înregistrat după 1961, însă Portugalia, România, Ungaria şi Austria au fost singurele ţări din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016, potrivit estimărilor preliminare publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.

    în schimb, producţia de vin a României a crescut cu 64% comparativ cu 2016, de la 3,3 până la 5,3 milioane hectolitri, ceea ce o plasează pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali. în 2017 o creştere procentuală mai mare decât cea a României a fost înregistrată doar în Brazilia, unde producţia de vin a crescut cu 169%, până la
    3,4 milioane hectolitri.

    BM: La ce se uită un client atunci când vrea să facă o achiziţie – la preţ, la brand, la etichetă, la soi – şi cât de mult s-au schimbat sau nu aceste criterii, în ultimii ani?

    CĂTĂLIN PĂDURARU, ICWB: Când spunem ”consumator“ noi trebuie să avem definiţia foarte clară a consumatorului şi în momentul de faţă nu avem. Adică toate studiile noastre sociologice sunt lipsite de studiu antropologic, studiu comportamental şi aşa mai departe. Nu ştim care sunt consumatorii entuziaşti, care sunt consumatorii deja satisfăcuţi, care sunt tradiţionaliştii, care sunt căutătorii de imagine şi acestea sunt nişte sintagme pe care le-am desprins din Mike Veseth, Războaiele vinurilor (Wine Wars), una dintre lucrările care ar simplifica puţin aceste întrebări pe care noi ni le punem şi alături de bibliografia pe care o astfel de carte o are ataşată am putea să ajungem mai repede la rezultatul pe care ni-l dorim.

    Evident, omul se uită şi la preţ, se uită şi la brand, pentru că are nevoie de o încredere inclusă în momentul în care face cumpărătura, caută şi satisfacţia gustativă, caută şi satisfacţia emoţională, de aceea cred că este puţin mai nuanţat. Dacă vorbim despre tineri, de pildă, despre cei între 20 şi 25 de ani, singura certitudine pe care o avem acum este că n-avem nicio certitudine despre felul în care ei îşi aleg cu adevărat vinurile, care sunt sursele de informare, cum validează calitatea, preţurile, care sunt ocaziile de consum, care la ei, iată, încep să fie totuşi mai multe decât erau la generaţia boomerilor, să ne imaginăm sau să vizualizăm imediat cu ochii minţii că pe o pârtie de schi astăzi nu se bea doar vin fiert ci există şi spumante, există şi băuturi de bar făcute cu vinuri sau cu spumante, există şi distilate şi aşa mai departe, deci ocazie de consum care în trecut nu exista. în completarea acestui lucru vreau să vă spun că în SUA deja tinerii au detronat celelalte băuturi alcoolice şi sunt consumatori de vin.

    Dacă piaţa noastră seamănă cu cea a Statelor Unite, mai puţin din punctul de vedere al dimensiunii, poate că ar trebui să abordăm felul acesta, scanarea noastră pentru a avea rezultate, să facem nişte studii, să apelăm la studii care sunt deja furnizate de către firme mari internaţionale.

    BM: PRIN CE SE DIFERENŢIAZĂ UN VIN DE RETAIL DE UN VIN DE HORECA?

    ANDREEA MICU, CRAMA AVINCIS: Crama Avincis a început pe piaţă ca o cramă producătoare de vinuri destinate sectorului HoReCa, însă ulterior ne-am extins portofoliul de vinuri şi cu o gamă de vinuri numite Vila Dobruşa, destinată segmentului de retail. în felul acesta acum putem să avem o viziune globală asupra a ceea ce înseamnă consumul de vin în cele două sectoare şi chiar vreau să spun că am urmărit cu interes şi la nivel de vânzări, şi la nivel de tendinţe ale consumatorului care sunt orientările pe fiecare parte. Iar concluzia pe care aş putea să o trag, cel puţin acum, după cei doi ani de când Vila Dobruşa este pe piaţă, este că nu există o separare clară între cele două categorii de consumatori. Ei se întrepătrund. Un consumator din zona HoReCa poate foarte bine să fie şi un consumator din zona de retail. De exemplu pentru gama de vinuri Avincis, un consumator care bea Avincis într-un restaurant poate să se ducă într-un hipermarket, de exemplu, şi să caute gama noastră de vinuri. însă diferă contextul în care bei acel vin, contextul în care îţi cumperi vinul respectiv; am constatat că un consumator din zona HoReCa are un grad mai mare de aşteptări, căutăm un vin poate mai complex, pe care să-l asocieze într-o seară mai specială, să spunem, la restaurant cu un fel de mâncare deosebit, caută un vin nou, ceva inedit, poate un proces de vinificaţie pe care nu l-a mai încercat şi care este dezvăluit într-un vin. 

    În schimb, consumatorul de retail este mai puţin relaxat, poate şi puţin mai grăbit, are mai multe cumpărături de făcut, nu doar vinuri. Se duce repede la raft, este o ofertă foarte mare de vinuri la dispoziţia sa şi atunci e pus în faţa unei alegeri rapide. Ce să aleg? Şi apropo de ce ne influenţează alegerile, apare acel mix de elemente-branduri, soiul, locul din care provine un vin, chiar şi preţul; şi toate acestea fac un declic pe moment, asta în cazul în care nu vrea să aleagă din capul locului o anumită cramă şi un anumit soi, şi alege în funcţie de acele elemente.

    IONUŢ ROMAN, SELGROS: Eu nu cred că există în momentul de faţă o diferenţiere clară între vinurile de HoReCa şi de retail. Există producători care nu doresc să nu aibă anumite vinuri în retail, dar până la urmă nu cred că există ceva foarte bine segmentat, în care să se spună: ”OK, aceste vinuri sunt în HoReCa şi nu le găsim în altă parte şi intern“. în schimb, mi-am adus aminte de o glumă pe care aş vrea să vi-o spun legată de prosecco, la Braşov. Cică în Poiana Braşov ultima fiţă la vinuri fierte e prosecco fiert. Este important că a crescut consumul de vin şi tendinţa se regăseşte an de an; iar la noi în fiecare an această categorie este tratată mult mai bine – se analizează mult mai mult, se listează crame mai multe, pentru că apar crame noi în ţară. Deci consumul de vin creşte, oamenii sunt tot mai educaţi.

    COSTIN GHIŢĂ, CRAMA JIDVEI: în mod sigur diferă procesul de achiziţie în retail fată de HoReCa. Cert este că producătorii de vin s-au adaptat la aceste diferenţieri, modul în care se fac achiziţiile şi, sigur, marea majoritate a lor şi-au pregătit game diferenţiate pentru cele două canale de vânzare. 

    VICTOR DELEANU, CASA DE VINURI COTNARI: în România s-a făcut o foarte mare greşeală pentru că s-a impus această diferenţiere tranşantă între vinul de retail şi vinul de HoReCa. Nu ar trebui să fie această diferenţiere foarte tranşantă întrucât în felul acesta apare o concurenţă foarte, foarte mare între producătorii de vin. Ar trebui din punctul meu de vedere să fie permis ca în acele locuri din retail unde există nişte condiţii bune de păstrare a vinurilor, piaţa şi în special HoReCa să accepte prezenţa acelor crame care iniţial au fost destinate doar pentru  HoReCa astfel încât să se facă achiziţionarea lor din acele locuri. în felul acesta, consumatorii care nu sunt dispuşi să plătească triplu preţul de achiziţie – ca în HoReCa – ar putea să cumpere la un preţ mult mai decent dintr-un spaţiu de retail.

    BM: DE CE EXISTĂ ACEASTĂ IMPUNERE, ACEASTĂ DIFERENŢIERE ÎNTRE VINURILE DE HORECA ŞI CELE DE RETAIL?


    CĂTĂLIN PĂDURARU, ICWB: Până la urmă ăsta este un lucru care s-a întâmplat natural, nu este chiar ieşit dintr-o logică economică destul de sănătoasă pentru că altfel s-ar canibaliza cele două canale. HoReCa are nişte cheltuieli până la urmă, are o vânzare asistată în primul rând, are alt tip de cheltuieli, simte nevoia să se îndrepte mai mult către segmentul premium. Până la urmă logica marilor suprafeţe, dar şi a supermarketurilor sau a magazinului obişnuit, este una în care segmentarea e la vedere, cumva pe o logică comună, plecarea de la raftul de jos către raftul de sus, iar acum ceea ce e foarte frumos în seara asta, practic e momentul în care se declanşează bătălia pe idei şi e foarte bine pentru că sunt unghiuri subiective foarte diferite.

    Este unghiul subiectiv al producătorului de vin, unghiul subiectiv al vânzătorului, unghiul subiectiv al consumatorului şi poate, haidaţi să spunem, şi această nişă HoReCa. Raftul de vin conţine cea mai mare diversitate de produse faţă de orice alt raft din magazin. Adică, nu avem un raft cu atât de multe brânzeturi sau cu atât de multe cosmetice, din atât de multe ţări, cu atâtea paliere diferite de preţ, de gust, de culoare, repet, de provenienţă, de formă estetică, expresie, raftul de vin este cel care dă în acest moment semnătura unui hipermarket, supermarket sau magazin chiar şi de proximitate care este orientat către acest lucru.

    De aceea spun că nu sunt studii de specialitate, cel puţin în ceea ce priveşte România, pentru că am înţelege foarte exact, deocamdată intuibil, e vorba de experienţă empirică, de când s-a dezvoltat, de pildă, bucătăria, şi sunt atâtea emisiuni acasă şi gastronomia este pe un trend ascendent, există acest ”hai să ieşim în oraş la mine acasă“, vinul se procură pentru această ocazie de consum din marea suprafaţă de vânzare sau din supermarket.

    COSTIN GHIŢĂ, CRAMA JIDVEI: Eu cred că diferenţierea apare în primul rând din cauza nevoii de protecţie şi vorbim de o nevoie de protecţie atât de partea retailului, cât şi de o parte a operatorilor de HoReCa. La nivel de retail, sigur, este o presiune mare pe preţul de achiziţie, astfel încât retailul nu trebuie să iasă dintr-un palier de preţ care este universal valabil pentru un anumit produs. Şi ştim foarte bine ce înseamnă chestia asta. Legat de HoReCa, obiceiul de achiziţie este acolo un pic diferit. Consumatorul are un moment de răsfăţ personal şi, sigur, este pregătit să plătească şi mai mult şi pentru un vin sau un produs de calitate mai bună, cel puţin în percepţia lui. La fel, presiunea de diferenţiere pe zonă HoReCa apare şi datorită faptului că avem o listă meniu pentru mâncare, iar asocierea vinului cu mâncarea este un subiect care trebuie luat în calcul, în special când facem această diferenţiere între retail şi HoReCa.

    Vinul în HoReCa se vinde un pic diferit. Consultanţă este cuvântul la putere în această zonă şi din ce în ce mai multe locaţii HoReCa oferă această consultanţă consumatorilor săi. Trebuie să fie bine informaţi, înseamnă costuri suplimentare atât pentru locaţie, cât şi pentru furnizorii respectivi. Iar toate costurile acestea sigur se traduc într-un produs mai scump. Iată încă, din punctul meu de vedere, încă o  diferenţiere care apare, n-aş vrea să intru în zona imaginii produsului, pentru că la fel putem să discutăm şi pe această temă, ce impact are imaginea produsului în retail şi ce impact are imaginea produsului în HoReCa, unde în HoReCa vinul, în special şi în România, este încă un produs de show-off. Este asocierea consumatorului cu brandul care îl găseşte pe masă sau produsul care este pe masa lui.  

    IONUŢ ROMAN, SELGROS: Noi am creat, în patru magazine parcă, un loc numai pentru băuturi scumpe deosebite şi unele vinuri de HoReCa, să le spunem aşa, şi este foarte elegant, foarte frumos, oamenii când vor să cumpere ceva deosebit ştiu că în gift-shopul nostru de la ieşire din magazin există vinuri, sau, mă rog, şi alte băuturi scumpe pe care le pot face cadou sau le pot consuma. Deci eu cred că e bine. 

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 noiembrie 2017

    COVER STORY:  2017 a fost un an bun pentru industria vinului, mărcile se întăresc de la an la an, dar există şi o întreagă paletă de minusuri – de la lipsa studiilor amănunţite şi până la nevoia acută a unei strategii de promovare a vinurilor rom~neşti. cum se diferenţiază un vin de horeca faţă de unul de retail? la ce se uită un client când vine vorba de o achiziţie: la preţ, brand, etichetă, soi? cât de mult contează eticheta ”made in romania“? câte crame îşi deschid porţile pentru turişti? cu ce tipuri de mâncăruri se asociază diferite feluri de vin? 

     

    CATALOG: Clasamentul valorilor, la a 12-a ediţie

     

    RETAIL: Sprint pe piaţa arcticolelor sportive

     

    COMERŢ: Cumpărăturile online, din ce în ce mai populare

     

    ANTREPRENORIAT: Puterea simbolurilor

    SPECIAL: Jaf şi crimă în Paradis

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Black Friday 2017: Vitacom Electronics oferă reduceri de până la 35%

    Discounturile oferite pornesc de la 10% şi ajung la 35% în funcţie de suma de achiziţie. Vitacom desfăşoară această campanie între 17 şi 18 noiembrie în magazinele fizice din Arad, Bacău, Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Constanţa. În plus, Vitacom va prelungi orarul magazinelor cu o oră atât vineri, cât şi sâmbătă.

    Promoţia oferită de Vitacom de Black Friday porneşte de la un discount de 10% pentru o achiziţie de 20 lei, ajungând până la un discount de 35% pentru 100 de lei cheltuiţi în magazin. Magazinele oferă o gamă largă de aproape 10.000 de produse.

    Vitacom estimează pentru 2017 o cifră de afaceri de 10,55 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior (9,5 milioane de euro). Vitacom este prezentă pe toate canalele de distribuţie: magazine tradiţionale, key account, online, dar şi prin magazine proprii şi exporturi. Vitacom exportă produsele Well şi Chrome în Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Estonia, Grecia, Cipru, Spania, Portugalia, Cehia, Polonia dar şi în Germania.

    Vitacom Electronics a fost fondată în anul 1991 de Vasile Andrei Vita. De-a lungul timpului, compania a dezvoltat două branduri proprii: WELL şi CHROME, recunoscute la nivel naţional şi internaţional. De asemenea, a stabilit parteneriate durabile cu branduri recunoscute la nivel mondial precum: GP Batteries, Valueline, Konig, HQ, Cyberpower, Maxell, Goobay, ProsKit, NGS, Fixpoint, Goobay şi Legrand.

  • Black Friday 2017: Vitacom Electronics oferă reduceri de până la 35%

    Discounturile oferite pornesc de la 10% şi ajung la 35% în funcţie de suma de achiziţie. Vitacom desfăşoară această campanie între 17 şi 18 noiembrie în magazinele fizice din Arad, Bacău, Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Constanţa. În plus, Vitacom va prelungi orarul magazinelor cu o oră atât vineri, cât şi sâmbătă.

    Promoţia oferită de Vitacom de Black Friday porneşte de la un discount de 10% pentru o achiziţie de 20 lei, ajungând până la un discount de 35% pentru 100 de lei cheltuiţi în magazin. Magazinele oferă o gamă largă de aproape 10.000 de produse.

    Vitacom estimează pentru 2017 o cifră de afaceri de 10,55 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior (9,5 milioane de euro). Vitacom este prezentă pe toate canalele de distribuţie: magazine tradiţionale, key account, online, dar şi prin magazine proprii şi exporturi. Vitacom exportă produsele Well şi Chrome în Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Estonia, Grecia, Cipru, Spania, Portugalia, Cehia, Polonia dar şi în Germania.

    Vitacom Electronics a fost fondată în anul 1991 de Vasile Andrei Vita. De-a lungul timpului, compania a dezvoltat două branduri proprii: WELL şi CHROME, recunoscute la nivel naţional şi internaţional. De asemenea, a stabilit parteneriate durabile cu branduri recunoscute la nivel mondial precum: GP Batteries, Valueline, Konig, HQ, Cyberpower, Maxell, Goobay, ProsKit, NGS, Fixpoint, Goobay şi Legrand.

  • Unul dintre cele mai puternice branduri româneşti a ieşit în străinătate: de acum se găseşte în reţeaua gigant de magazine Tesco din Marea Britanie

    „Suntem la început de drum, iar obiectivul nostru este de a construi sănătos o poziţionare de brand premium care să ne aşeze alături de cele mai mari branduri de apă minerală din lume şi să ne creştem distribuţia numerică“, a declarat pentru ZF Luminiţa Boştinaru, international marketing manager al AQUA Carpatica.
     
    Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie având 3.500 de magazine şi realizează aproape 30% din vânzările de apă minerală din această ţară, conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii AQUA Carpatica. Consumul de apă îmbuteliată în Marea Britanie se ridică la peste 2,3 miliarde de litri ( 36 litri per capita).  Mădălina Panaete
     

  • Unul dintre cele mai puternice branduri româneşti a ieşit în străinătate: de acum se găseşte în reţeaua gigant de magazine Tesco din Marea Britanie

    „Suntem la început de drum, iar obiectivul nostru este de a construi sănătos o poziţionare de brand premium care să ne aşeze alături de cele mai mari branduri de apă minerală din lume şi să ne creştem distribuţia numerică“, a declarat pentru ZF Luminiţa Boştinaru, international marketing manager al AQUA Carpatica.
     
    Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie având 3.500 de magazine şi realizează aproape 30% din vânzările de apă minerală din această ţară, conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii AQUA Carpatica. Consumul de apă îmbuteliată în Marea Britanie se ridică la peste 2,3 miliarde de litri ( 36 litri per capita).  Mădălina Panaete
     

  • Retailerul de îmbrăcăminte FashionUP previzionează vânzări de două milioane de euro de Black Friday

    Potrivit reprezentanţilor companiei, FashionUP va avea peste 200 de oferte şi reduceri de până la 90%. Pe lângă cele 50.000 de produse deja existente în portofoliul magazinului, au fost adăugate 20.000 în plus special pentru Black Friday. Dintre acestea, 7.000 vor avea un preţ unic de 69 lei. Printre brandurile premium care vor beneficia de reduceri se numără Trussardi, Versace Jeans, Cavalli Class, Levi’s, Dixie, Guess şi Michael Kors.

    „Am negociat cu furnizorii să asigure stocuri suplimentare, mai ales pentru produsele-vedetă. Garantăm că toate preţurile sunt cele mai bune din an”, a declarat Alin Stanciu, fondator FashionUP.

    Pentru a face faţă zilei de Black Friday, FashionUP a dublat echipa de Customer Care pentru a reacţiona mult mai eficient la solicitările clienţilor. De asemenea, au fost suplimentate posturile de procesare din depozit pentru a asigura o livrare cât mai rapidă a coletelor.

    Reducerile de Black Friday au startul pe 17 noiembrie la 00:00, însă cei care se abonează la newsletterul FashionUP vor primi un cod unic cu ajutorul căruia pot vizualiza ofertele pe 16 noiembrie la 22:00, cu două ore înaintea tuturor.

    În 2016, cel mai bine s-au vândut rochiile, paltoanele, gecile, botinele şi pantofii sport. Anul acesta, preţurile pentru rochii pornesc de la 49 de lei, pentru paltoane de la 69 de lei, iar pentru geci de la 99 de lei. Campania Black Friday la FashionUP se desfăşoară în perioada 17-26 noiembrie, iar compania se aşteaptă la vânzări în valoare de două milioane de euro şi la peste 70.000 de produse vândute.

    Compania a achiziţionat recent magazinul online PiuStyle, care va fi varianta italiană a FashionUP. Anul 2018 se anunţă, de asemenea, plin de surprize: extinderea pe piaţa din Italia deschide accesul către noi furnizori şi automat implică diversificarea produselor disponibile pe FashionUP.

     

     

  • PPD România anunţă planuri de investiţii ce depăşesc 6 milioane de euro în următorii ani

    Cu o cifră totală de vânzări ce a crescut de 10 ori în ultimul deceniu, PPD România a atins poziţia de lider pe piaţa distribuţiei de băuturi alcoolice premium, în baza volumelor totale vândute, conform reprezentanţilor săi. Pentru anul 2017, compania estimează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere de peste 20 de puncte procentuale faţă de finalul anului trecut.

     „Suntem extrem de mândri de evoluţia PPD România, nu doar datorită creşterii sale impresionante, ci şi pentru rolul strategic pe care l-a jucat în extinderea noastră către Europa Centrală şi de Est. În România, avem o echipă stabilă care împărtăşeşte valorile Grupului şi reflectă cu succes imaginea noastră la nivelul industriei locale. Ne bucurăm de rezultatele primilor 10 ani şi ne păstrăm angajamentul faţă de piaţa din România, dovadă fiind planurile noastre pe termen mediu şi lung”, a declarat Alexis Photiades, managing director Photos Photiades Group. 

    De la înfiinţare, compania a investit peste 40 de milioane de euro în domenii precum cel imobiliar, prin dezvoltarea propriului centru logistic şi a sediului central din Bucureşti, distribuţie şi promovarea de brand, precum şi în campanii care încurajează consumul responsabil de alcool.

    „PPD România a lucrat susţinut pentru a atinge şi a-şi consolida poziţia de lider de piaţă, aducând branduri cunoscute şi apreciate de consumatorii români, precum J&B, Johnnie Walker, Aperol, Campari, San Pellegrino şi multe altele. Privim cu încredere către viitor şi avem convingerea că ne vom menţine poziţia de lider pe piaţa din România, accelerând investiţiile în dezvoltarea de talente, tehnologie şi în promovarea brandurilor din portofoliu. În numele PPD România, aş vrea să le mulţumesc partenerilor noştri globali pentru încrederea pe care ne-au acordat-o încă de la începutul colaborării, dar mai ales pentru că ne sunt în continuare alături în această călătorie ce are ca obiectiv evoluţia constantă într-un mediu extrem de dinamic şi de competitiv”, a adăugat Nikitas Aspiotis, general manager PPD România. 

    În prezent, echipa PPD România este formată din 80 de specialişti, cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Având la bază convingerea că oamenii sunt cel mai important factor în creşterea unei afaceri, compania investeşte susţinut în programe de formare şi dezvoltare prin propria Academie. Mai mult decât atât, PPD România se implică activ în susţinerea şi dezvoltarea viitorilor specialişti printr-o serie de parteneriate strategice cu universităţi şi asociaţii studenţeşti de profil.

     

  • Black Friday 2017 la Fashion Days: peste 1 milion de articole în stoc şi reduceri de până la 90%

    Anul acesta, Fashion Days a pregătit cel mai mare stoc de produse incluse în oferta de Black Friday – 1 milion de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice şi home & deco, cu discounturi care vor ajunge până la 90%.

    „Black Friday va fi cel mai mare eveniment de shopping organizat de Fashion Days, până acum. Ne-am pregătit cu cel mai mare stoc şi cu cea mai diversificată gamă de produse, pentru ca toţi clienţii să găsească în site-ul fashiondays.ro şi în aplicaţia de mobil exact ce îşi doresc şi la cele mai bune preţuri”, declară Robert Berza, General Manager Fashion Days.

    Fashion Days le oferă clienţilor săi produse de la branduri de top la nivel internaţional, precum: Diesel, Pepe Jeans London, Tissot, Nike, Trespass, Geox, Levi’s, US Polo, Coccinelle. În exclusivitate, clienţii Fashion Days vor găsi pe site şi în aplicaţia de mobil şi selecţii de la branduri precum: Burberry, Valentino, Jimmy Choo, Rado. Special pentru această campanie, au fost făcute achiziţii din categoriile bijuterii cu diamante, genţi şi accesorii de lux, de la branduri precum Clogau, Prada şi Montblanc, Frey Wille, respectiv Carl F. Bucherer.

    Black Friday va începe în cursul serii de 16 noiembrie, atât în site, cât şi în aplicaţia de mobil. Utilizatorii aplicaţiei Fashion Days vor putea comanda, în exclusivitate, mai devreme decât pe website. Startul campaniei în aplicaţia Fashion Days va fi anunţat instant prin push notifications, iar clienţii vor afla când începe campania pe website din newsletter.