BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Inflaţia sub aşteptări şi decizia BCE de relaxare cantitativă stimulează BNR să reducă mâine dobânda-cheie la un nou minim istoric, de 2,25%

    Analiştii anticipează ajustarea dobânzii-cheie în 2015 cel mult până la 2% şi conti­nuarea procesului de dimi­nuare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei şi valută.

    Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit ar urma să fie menţinute miercuri la 10% la lei şi 14% la valută, potrivit aşteptărilor celor mai mulţi analişti.

    În prima şedinţă de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezer­velor minime obligatorii fost menţinute. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acţiune, mai are „gloanţe“ pentru a relaxa politica monetară şi a contracara eventualele şocuri care pot să apară.

    Analiştii de la UniCredit Ţiriac Bank apreciază că BNR are spaţiu pentru noi diminuări ale dobânzii-cheie de la nivelul actual de 2,5% până la 2%, următoarea reducere fiind anticipată pentru şedinţa de politică monetară de miercuri, 4 februarie. În acelaşi timp, relaxarea monetară va continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii până la 4-6% la lei şi 8% la valută.

    Mai multe pe zf.ro

  • Draghi, BCE: Nivelul de îndatorare fiscală a Greciei, sub media UE

    “Împovărarea fiscală din Grecia (inclusiv contribuţiile reale pentru asigurări sociale) era de 34,2% din PIB în 2013, mult sub media din zona euro şi din Uniunea Europeană, în ciuda unor majorări în ultimii ani”, a declarat Draghi în scrisoarea către parlamentarul elen Kostas Chrysogonos, citat de MarketWatch.

    Chrysogonos este membru al partidului de extremă stânga Syriza, formaţiune care a câştigat alegerile legislative de duminică şi a cărei campanie electorală a fost clădită în jurul nemulţumirii populaţiei privind măsurile de austeritate impuse prin programele financiare semnate cu BCE, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Syriza promovează o politică anti-austeritate, leaderul partidului Alexis Tsipras dorind o restructurare a datoriei suverane a Greciei, datorie care, în prezent, reprezintă 177% din PIB şi se ridică la peste 312 miliarde de euro.

    Scrisoarea, datată 15 ianuarie, a fost publicată pe site-ul BCE la câteva ore după anunţarea rezultatului alegerilor.

    În document, Draghi explică rolul creditorilor externi în supravegherea programelor de asistenţă financiară acordate Greciei, spunând că scopul Troicii este de a ajuta statul elen să obţină stabilitate financiară şi economică.

    Programul de reforme din Grecia “a inclus diferite reforme menite să îmbunătăţească structura fiscală şi sistemul de taxe în general, precum şi măsuri destinate eficientizării administrării fiscale şi combaterii evaziunii”, a spus Draghi.

    Guvernul grec a accesat un împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pe fondul crizei financiare din 2010, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a Greciei.

    Christine Lagarde, directorul FMI, a afirmat luni că Grecia trebuie să respecte regulile zonei euro şi a exclus posibilitate ca ţara să fie tratată diferit faţă de celelalte state membre, subliniind că guvernul grec trebuie să continue reformele structurale pe care s-a angajat să le adopte.

    Tot luni, Benoît Coeuré, membru în Consiliul Guvernatorilor al BCE, a declarat că noul executiv de la Atena va trebui să respecte angajamentele de plată ale Greciei, dar nu a exclus discuţii privind o posibilă extindere a scadenţelor împrumuturilor.

    Coeuré a subliniat că cea mai mare parte a datoriei Greciei este către statele din zona euro, Franţa şi Germania având de recuperat aproximativ 100 de miliarde de la statul elen.

  • După lansarea măsurilor de relaxare cantitativă, BCE are o nouă problemă: Grecia

    Sondajele de opinie de dinaintea alegerilor legislative de duminică indică drept favorită pentru câştigarea scrutinului formaţiunea de extremă stânga Syriza, condusă de Alexis Tsipras, acesta din urmă urmând să fie desemnat premier, în locul lui Antonis Samaras.

    Potrivit consilierilor lui Tsipras pe teme financiare, una din primele acţiuni pe care Tsipras le va întreprinde în calitate de prim ministru va fi să renegocieze datoriile pe care Grecia le are către BCE, UE, FMI şi alţi investitori, datorii care în prezent se ridică la peste 312 miliarde de euro. Posibila mutare, fără precedent, stârneşte deja reacţii din partea politicienilor şi bancherilor.

    În ceea ce priveşte BCE, statul elen datorează instituţiei 27 miliarde de euro, deoarece BCE a cumpărat, în 2010 şi 2011, obligaţiuni guvernamentale elene pentru a reduce nivelul randamentelor şi a ajuta ţara să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale.

    “Există linii care pur şi simplu nu pot fi trecute, în special pentru BCE”, a spus Doug Rediker, analist la International Capital Strategies.

    Însă partidul Syriza rămâne ferm pe poziţii: “mandatul partidului este de a renegocia acordul”, a declarat Yanis Varoufakis, fost profesor de economie la Universitatea din Texas, care se auto caracterizează drept “maxist liberal” şi care ar putea prelua portofoliul Finanţelor.

    “Grecia a intrat în faliment în 2010 iar Europa, în infinita sa înţelepciune, a încercat să rezolve problema insolvenţei aşezând cel mai mare împrumut din istorie pe umerii slăbiţi ai statului grec falimentar”, a spus Varoufakis, menţionând că Grecia nu are cum să îşi plătească toate datoriile.

    Echipa de economişti a Syriza doreşte să obţină de la BCE o reducere drastică a datoriilor Greciei, propunând, printre altele, un schimb de obligaţiuni.

    “BCE poate face multe lucruri. Una dintre soluţii ar fi schimbul de obligaţiuni”, a declarat pentru CNBC John Milios, membru în partidul de extremă stânga.

    Potrivit lui Milios, în schimbul obligaţiunilor elene deţinute de BCE, instituţia bancară ar putea primi de la autorităţile din Atena o nouă serie de obligaţiuni, de data aceasta cu un cupon de 0%. Cu alte cuvinte, obligaţiunile ar oferi BCE dobândă 0 pe toată durata deţinerii, care, în acest caz, ar fi indefinită.

    Astfel de titluri sunt numite, ironic, drept “hârtie pentru tapet” în cercurile bancare.

    Milios insistă că BCE şi-ar primi până la urmă banii pe obligaţiuni, dar peste 58 de ani, după ce economia Greciei se va fi redresat suficient iar nivelul datoriei va fi redus la 20% din PIB, de la 174% din PIB în prezent.

    Deocamdată planurile Syriza sunt doar teoretice, iar reprezentanţii BCE au refuzat să facă comentarii pe tema situaţiei din Grecia până după alegerile de duminică.

    Mai mulţi oficiali UE, printre care ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble şi omologul său olandez Jeroen Dijsselbloem, au avertizat în ultimele zile Grecia în privinţa riscurilor la care statul se expune în cazul în care deviază de la programul economic şi fiscal agreat cu Troica creditorilor.

    Mai mult, un eventual eşec al Greciei de a continua reformele va duce la excluderea statului de pe lista ţărilor eligibile pentru accesarea de finanţări de la Banca Centrală Europeană prin noul program de achiziţii de active din zona euro, program a cărui valoare totală este de aproape 1.100 miliarde de euro şi care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Grecia nu va putea să participe la programul BCE cel puţin până în iulie, din cauza limitelor impuse achiziţiilor instituţiei de obligaţiuni de la un emitent, a spus joi preşedintele instituţiei, Mario Draghi.

  • Analiştii privesc cu ochi buni măsurile BCE şi aşteaptă reducerea dobânzii cheie în Europa de Est

    “Este un început bun al unui drum lung. Se pare că măsurile BCE au depăşit aşteptările pieţei, ceea ce este bine”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice şi economie la Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.

    Investitorii consideră că programul anunţat de BCE este suficient pentru moment, în condiţiile în care aşteptările privind evoluţia inflaţiei au crescut.

    Potrivit datelor Eurostat, inflaţia anuală din zona euro a fost în decembrie de -0,2%, după 0,3% în noiembrie, declinul preţurilor reflectând scăderea costului energiei, iar datele actuale indică menţinerea indicatorului la un nivel scăzut în lunile următoare. BCE anticipează însă că inflaţia va accelera treptat în a doua parte a lui 2015 şi în 2016.

    De altfel, atât preşedintele BCE, Mario Draghi, cât şi unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anunţat că programul va continua şi după septembrie 2016, dacă este necesar.

    “Programul are un final deschis. Dacă vom vedea că există dificultăţi în a atinge ţinta (de inflaţie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie să continuăm programul”, a afirmat Visco.

    De altfel, unii analişti consideră că va fi nevoie de un program mai extins de achiziţii de obligaţiuni pentru ca BCE să atingă ţinta asumată de inflaţie, de puţin sub 2%.

    “Pentru ca inflaţia să ajungă aproape de 2% pe termen mediu, suma folosită pentru achiziţia de active trebuie să fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina rămâne construirea de politici fiscale mai bune şi adoptarea de reforme structurale. Dar e greu să speri că situaţia va fi mai bună pe ambele fronturi”, a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

    BCE este ultima bancă centrală majoră care adoptă măsuri de stimulare economică pentru a evita deflaţia, în condiţiile în care inclusiv băncile centrale ale Dancemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anunţat reduceri ale dobânzii de politică monetară în ultima săptămână.

    Analiştii apreciază că băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare, inclusiv din Europa de Est, vor scădea dobânda cheie în următoarea perioadă.

    “Măsura BCE este încă un semnal clar pentru băncile din Europa Centrală şi de Est că trebuie să reducă dobânda cheie. Nu mai pot continua să aibă dobânzi cu 200 de puncte de bază sau chiar mai mult peste nivelul dobânzii BCE”, a declarat Simon Quijano-Evans, analist al Commerzbank.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    Una dintre ţările care ar putea beneficia de măsurile luate de BCE este Rusia, în condiţiile în care zona euro reprezintă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusă se bazează pe exporturile de petrol, potrivit analiştilor Bank of America.

    Joi, BCE a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi proporţionale cu datoriile fiecărui stat din zona euro, iar băncile centrale naţionale vor avea responsabilitatea pentru pierderile posibile generate de propriile obligaţiuni guvernamentale.

  • Analiştii privesc cu ochi buni măsurile BCE şi aşteaptă reducerea dobânzii cheie în Europa de Est

    “Este un început bun al unui drum lung. Se pare că măsurile BCE au depăşit aşteptările pieţei, ceea ce este bine”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice şi economie la Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.

    Investitorii consideră că programul anunţat de BCE este suficient pentru moment, în condiţiile în care aşteptările privind evoluţia inflaţiei au crescut.

    Potrivit datelor Eurostat, inflaţia anuală din zona euro a fost în decembrie de -0,2%, după 0,3% în noiembrie, declinul preţurilor reflectând scăderea costului energiei, iar datele actuale indică menţinerea indicatorului la un nivel scăzut în lunile următoare. BCE anticipează însă că inflaţia va accelera treptat în a doua parte a lui 2015 şi în 2016.

    De altfel, atât preşedintele BCE, Mario Draghi, cât şi unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anunţat că programul va continua şi după septembrie 2016, dacă este necesar.

    “Programul are un final deschis. Dacă vom vedea că există dificultăţi în a atinge ţinta (de inflaţie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie să continuăm programul”, a afirmat Visco.

    De altfel, unii analişti consideră că va fi nevoie de un program mai extins de achiziţii de obligaţiuni pentru ca BCE să atingă ţinta asumată de inflaţie, de puţin sub 2%.

    “Pentru ca inflaţia să ajungă aproape de 2% pe termen mediu, suma folosită pentru achiziţia de active trebuie să fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina rămâne construirea de politici fiscale mai bune şi adoptarea de reforme structurale. Dar e greu să speri că situaţia va fi mai bună pe ambele fronturi”, a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

    BCE este ultima bancă centrală majoră care adoptă măsuri de stimulare economică pentru a evita deflaţia, în condiţiile în care inclusiv băncile centrale ale Dancemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anunţat reduceri ale dobânzii de politică monetară în ultima săptămână.

    Analiştii apreciază că băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare, inclusiv din Europa de Est, vor scădea dobânda cheie în următoarea perioadă.

    “Măsura BCE este încă un semnal clar pentru băncile din Europa Centrală şi de Est că trebuie să reducă dobânda cheie. Nu mai pot continua să aibă dobânzi cu 200 de puncte de bază sau chiar mai mult peste nivelul dobânzii BCE”, a declarat Simon Quijano-Evans, analist al Commerzbank.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    Una dintre ţările care ar putea beneficia de măsurile luate de BCE este Rusia, în condiţiile în care zona euro reprezintă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusă se bazează pe exporturile de petrol, potrivit analiştilor Bank of America.

    Joi, BCE a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi proporţionale cu datoriile fiecărui stat din zona euro, iar băncile centrale naţionale vor avea responsabilitatea pentru pierderile posibile generate de propriile obligaţiuni guvernamentale.

  • Lagarde: Măsurile BCE vor reduce costul creditării şi vor susţine inflaţia

    “Salutăm măsurile anunţate astăzi, care întăresc politica monetară relaxată a BCE. Achiziţiile de obligaţiuni avute în vedere vor ajuta la reducerea costurilor de împrumut la nivelul zonei euro, vor creşte aşteptările pentru inflaţie şi vor reduce riscul ca indicatorul să se menţină la un nivel scăzut o lungă perioadă de timp”, a afirmat Lagarde într-un comunicat.

    Rămâne esenţial în continuare ca politica monetară relaxată să fie susţinută de măsuri cuprinzătoare în alte domenii, nu în ultimul rând de reforme structurale pentru suplimentarea potenţialului de creştere, a adăugat şefa FMI.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a anunţat joi că instituţia va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, .

    Valoarea programului, de aproape 1.100 miliarde de euro, era aşteptată de pieţele financiare.

    Măsurile anunţate de BCE sunt menite să prevină riscul menţinerii unei inflaţii scăzute o lungă perioadă de timp.

    “Creşterea agresivă a programului de achiziţii de obligaţiuni al BCE va contribui la revenirea inflaţiei către nivelul de 2%, dar se menţin riscurile economice”, a declarat Draghi în conferinţa de presă de anunţare a măsurilor de stimulare a economiei zonei euro.

    Deşi programul ar urma să se încheie în septembrie 2016, măsurile ar putea fi menţinute şi după acest moment dacă inflaţia nu atinge nivelul urmărit, a menţionat şeful BCE.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

  • Merkel: Deciziile BCE nu trebuie să devieze cursul reformelor în ţările europene

    “Decizia BCE nu trebuie să abată din drum reformele necesare pentru guvernele europene”, a spus Merkel la Forumul Economic Mondial de la Davos.

    BCE a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, urmează să anunţe un program de achiziţii de obligaţiuni de până la 1.100 de miliarde de euro, pentru susţinerea economiei zonei euro.

  • Merkel: Deciziile BCE nu trebuie să devieze cursul reformelor în ţările europene

    “Decizia BCE nu trebuie să abată din drum reformele necesare pentru guvernele europene”, a spus Merkel la Forumul Economic Mondial de la Davos.

    BCE a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, urmează să anunţe un program de achiziţii de obligaţiuni de până la 1.100 de miliarde de euro, pentru susţinerea economiei zonei euro.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă începând cu ora 15:30 (ora României) în care va anunţa “măsuri de politică monetară suplimentare”, iar investitorii anticipează că acesta va prezenta un program pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro în valoare de până la 1.100 miliarde de euro.

    Măsurile de relaxare cantitativă, care presupun tipărirea de euro pentru achiziţia de obligaţiuni suverane, sunt menite să stimuleze economia din zona euro şi să conducă la accelerarea inflaţiei spre banda ţintită de instituţie, de circa 2%. Inflaţia din regiune a trecut în teritoriu negativ în decembrie, cu un declin al preţurilor de 0,2%.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă începând cu ora 15:30 (ora României) în care va anunţa “măsuri de politică monetară suplimentare”, iar investitorii anticipează că acesta va prezenta un program pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro în valoare de până la 1.100 miliarde de euro.

    Măsurile de relaxare cantitativă, care presupun tipărirea de euro pentru achiziţia de obligaţiuni suverane, sunt menite să stimuleze economia din zona euro şi să conducă la accelerarea inflaţiei spre banda ţintită de instituţie, de circa 2%. Inflaţia din regiune a trecut în teritoriu negativ în decembrie, cu un declin al preţurilor de 0,2%.