BusinessMagazin

Tag: Bancheri

  • Bernie Ecclestone, povestea din spatele unei “mite” de 44 mil. de dolari

    Bancherul Gribkowsky a primit anul trecut o sentinţă de opt ani şi jumătate cu executare într-o închisoare din Munchen pentru că a primit de la Bernie Ecclestone suma de 44 de milioane de dolari, scrie The Telegraph. Instanţa a decis că neamţul a primit banii sub formă de mită pentru a orchestra vânzarea Formula 1 către actualul proprietar, firma de private equity CVC, în 2006. Şeful Formula 1 nu a primit nicio acuzaţie şi a negat cu vehemenţă că fabuloasa sumă a fost în realitate o mită. Ba mai mult, a povestit că a fost ameninţat şi şantajat de bancherul Gerhard Gribkowsky cu divulgarea unor informaţii sensibile cu privire la taxele pe care ar fi trebuit să le plătească celor de la HM Revenue & Customs.

    Până acum, Bernie Ecclestone n-a povestit niciodată despre presupusul şantaj prin care neamţul l-a folosit pentru a obţine cei 44 de milioane de dolari. Omul de afaceri dezvăluie acum că ameninţările au avut în final legătură cu Paul Ricard, circuitul de curse de Formula 1 din apropierea Marsiliei unde a avut loc Grand Prix-ul frances în anii ’70 şi ’80.

    În 1999, circuitul a fost cumpărat de Excelis, o companie din Franţa care avea în acţionariat fondul offshore Bambino al familiei Ecclestone. Atunci a avut loc renovarea circuitului la care au lucrat peste 1.200 de oameni şi care a înghiţit cu siguranţă o investiţie semnificativă. Lucrările au fost coordonate de Philippe Gurdjan, preşedintele Excelis, împreună cu Bernie Ecclestone care povesteşte acum că tocmai de la acest fapt au pornit ameninţările bancherului german.

    “I-am ajutat atunci pe cei care deţineau circuitul Paul Ricard şi le-am spus până şi ce spital ar trebui să construiască acolo sau ce fel de spaţii pentru maşini ar trebui făcute. Gribkowsky m-a acuzat că eu am condus Bambino iar acesta e doar un exemplu”, povesteşte Ecclestone.

    Fondul de investiţii Bambino a fost pornit în decembrie 1997 la Liechtenstein de către Slavica, fosta soţie a lui Bernie Ecclestone şi unul dintre beneficiarii fondului, alături de cele două fiice ale sale – Petra şi Tamara Ecclestone. Investiţiile principale ale fondului erau cele in FOCA Administration, care deţinea drepturile pentru Formula 1 şi care, în trecut, fusese în totalitate în proprietatea lui Ecclestone.

    Omul de afaceri mărturiseşte că a fost sfătuit să transfere partea lui de acţiuni pe numele fostei soţii, Slavica, evitând astfel plata unor taxe suplimentare. Practic, Slavica Ecclestone ar fi plătit în eventualitatea decesului fostului soţ taxe pe moştenirea primită, în ciuda faptului că de obicei soţii sunt scutiţi de asemenea traxe, scrie The Telegraph.

    Această mişcare a venit în contextul în care omul de afaceri acum în vârstă de 82 de ani suferea de probleme cardiace încă de la sfârşitul anilor ’90, ceea ce a dus la o operaţie de triplu bypass în 1999. Aceste circumstanţe au fost tocmai cele care au dus la înfiinţarea Bambino pe care, ca rezident britanic plătitor de taxe, Ecclestone nu avea voie să-l deţină şi controleze, întrucât fondul ar fi devenit astfel o formă de evaziune fiscală. Explicaţia o dă o clauză a legii taxelor pe venit din 1988 şi modificată în 2007, care spune că dacă un rezident britanic transferă bunuri şi bani unui ne-rezident (cum era cazul Slavicăi), rezidentul nu are dreptul să se folosească de obiectul tranzacţiei, altfel acesta ar fi fost considerat proprietatea lui şi taxat în conformitate, scrie The Telegraph.

    Astfel, ajutorul oferit de Ecclestone cu privire la circuitul de curse din Franţa a venit din afară, fără implicarea directă a acestuia. “Cum s-a întâmplat în cazul majorităţii circuitelor din lume, mi-au cerut ajutorul şi pentru acest circuit”, spune omul de afaceri.

    În declaraţiile din timpul porcesului cu bancherul neamţ, Ecclestone a declarat că, deşi acuzaţiile şi ameninţările lui Gribkowsky erau lipsite de substanţă, el s-a temit că HMRC ar putea lua în serios spusele lui, fapt care ar fi dus la taxarea neîndreptâţită cu “sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de lire sterline pe care nu le datoram”, susţine Bernie Ecclestone.

    Mai mult, o asemenea situaţie “ar fi adus asupra mea povara de a demonstra autorităţilor că nu datoram acele taxe, motiv pentru care am fost de acord cu pretenţiile lui”. Omul de afaceri spune că Gribkowsky îşi merită sentinţa. Bernie Ecclestone este în continuare cercetat de procurorii din Munchen şi de HMRC, deşi aceştia din urmă nu îl suspectează de evaziune fiscală, ci doar vor să verifice că taxele plătite sunt suficiente.

  • Criza din Cipru blochează tranzacţii de miliarde de dolari ale investitorilor din Rusia

     Moody’s estimează că firme şi investitori din Rusia deţin depozite de 31 miliarde de dolari (24 miliarde euro) în sistemul bancar cipriot, însă insula mediteraneană este totodată cel mai important hub offshore pentru economia rusă, potrivit Financial Times.

    Astfel, prin sistemul financiar din Cipru au trecut tranzacţii ruseşti de 120 miliarde de dolari (aproximativ 90 miliarde euro), potrivit datelor băncii centrale de la Moscova, datorită regimului fiscal mai favorabil, cu taxe mai mici pe câştigurile de capital şi dividende.

    Firma de avocatură Squire Sanders a fost nevoită să suspende cinci tranzacţii în care sunt implicaţi investitori din Rusia şi care trec prin Cipru, în valoare totală de miliarde de dolari, pe care încearcă acum să le restructureze prin alte jurisdicţii, precum Luxemburgul, potrivit unui avocat specializat în fuziuni şi achiziţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vasile Creştin şi doi foşti bancheri de la BRD rămân în arest în dosarul fraudelor

    Vasile Creştin, lider al grupării din dosarul fraudelor bancare de 85 mil. euro, şi alte cinci persoane urmărite penal în acest caz rămân în arest, a decis instanţa supremă, care a respins recursurile acestora la măsura preventivă luată împotriva lor. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) este definitivă. La 15 şi 16 decembrie 2012, în dosarul fraudelor bancare au fost arestate, la propunerea procurorilor Direc­ţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), 11 persoane, respectiv Adri­an Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Clau­dia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al lui Vasile Creştin şi care executa în­toc­mai dispoziţiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Plos­caru, Bogdan Florin Dinu şi Livia Bobu. Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creştin şi Marius Locic, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a dispus interdicţie de a părăsi ţara. În 3 ianuarie, CAB a decis prelungirea duratei arestării preventive, până la 12 aprilie, pentru Vasile Creştin, Sava Tipa, Adrian Martiş, Andrei Nanu, Andrei Suditu şi Claudia Peter.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Culmea ipocriziei: fabricanţii crizei iau bonusuri de 20 de miliarde de dolari

    BONUSURILE ÎN BANI PENTRU ANUL 2012 SUNT ESTIMATE SĂ CREASCĂ CU 8% COMPARATIV CU ANUL ANTERIOR, în parte din cauza plăţii unor sume amânate din anii trecuţi, potrivit unui raport al autorităţilor statului american New York, citat de Wall Street Journal. Firmele de pe Wall Street vor plăti angajaţilor în bani 20 de miliarde de dolari pentru anul trecut, în urcare de la 18,5 miliarde de dolari în 2011. Creşterea vine, însă, după un declin de 19% în anul anterior.

    Chiar şi după revenirea uşoară din 2012, bonusurile rămân cu circa 42% sub nivelurile din 2006, când totalul fondurilor s-a situat la 34,3 miliarde de dolari.

    Raportul relevă îmbunătăţirea profitabilităţii băncilor anul trecut şi alocarea plăţii unor bonusuri în decembrie pentru a se evita taxele federale mai mari. Totuşi, firmele de pe Wall Street au desfiinţat în această perioadă locuri de muncă şi au transferat tot mai mult în viitor unele plăţi, pentru a fi condiţionate de rezultatele financiare. Plăţile amânate, încurajate de autorităţile de reglementare, ar trebui să descurajeze asumarea excesivă de riscuri, care a contribuit la criza financiară, şi să lege recompensele tot mai mult de evoluţia companiei pe termen lung.

    “Industria instrumentelor financiare s-a schimbat de la începutul crizei financiare, făcând estimarea bonusurilor din sectorul financiar mai dificilă decât în anii anteriori”, a declarat şeful autorităţii pentru audit a statului New York, Thomas DiNapoli. Wall Street “va continua să se restructureze şi să-şi reducă dimensiunile până la găsirea unui nou model de afaceri, a spus el.

    PLĂŢILE AMÂNATE PENTRU O DATĂ ULTERIOARĂ REPREZINTĂ O PARTE IMPORTANTĂ A PACHETELOR DE BONUSURI, a afirmat Alan Johnson, director operaţional la firma de consultanţă pentru salarizare Johnson Associates, care publică un studiu de referinţă pentru Wall Street pe acest subiect. La Morgan Stanley, de exemplu, traderii, bancherii de investiţii şi alţi angajaţi au fost informaţi că banca le va plăti bonusurile în patru tranşe egale, prima în mai, iar ultima în ianuarie 2016, au afirmat surse apropiate situaţiei.

    Aceste plăţi vor apărea probabil în viitoare documente financiare publicate de bancă şi în următoarele rapoarte ale autorităţii de audit. Biroul auditorului statului New York nu a precizat ce procentaj din suma totală pentru 2012 este datorată plăţii unor bonusuri amânate, dar a afirmat că o intensificare a acestui trend “va reduce volatilitatea în privinţa plăţii de taxe de către industria instrumentelor financiare”.

    Bonusurile de pe Wall Street au în general un impact major asupra finanţelor statului New York. Taxele colectate pe venit în cazurile persoanelor şi companiilor legate de central financiar al lumii au reprezentat 20% din totalul încasărilor statului în 2008, anul declanşării crizei financiare, însă au ajuns la 14% anul trecut. Pentru oraşul New York, fondurile obţinute din această sursă au consemnat un declin de la vârful de 12%, în anul fiscal 2008, la mai puţin de 7%.

    VALOAREA MEDIE A UNUI BONUS ÎN BANI A URCAT CU 9%, LA 121.900 DE DOLARI. Avansul s-a situat peste cel al sumei totale a bonusurilor, pentru că aceasta a fost împărţită între mai puţini angajaţi faţă de anul anterior. Numărul de posturi a fost de aproape 170.000 în decembrie, cu 1.000 mai puţine comparativ cu un an în urmă, după ce industria s-a confruntat cu pesimismul pieţelor şi lipsa de activitate a clienţilor.

  • Bancherii au ţinut la BNR 420 mil. lei în fiecare zi lucrătoare din februarie

    Băncile au depus la BNR, prin facilitatea de depozit pe o zi, 420 milioane de lei (95 mil. euro) în fiecare zi lucrătoare din februarie, un maxim al ultimelor şapte luni, în condiţiile în care nu au dorit să-şi asume riscuri prea mari prin creditarea economiei sau prin acordarea de împrumuturi altor jucători din piaţa monetară. Lichiditatea a continuat însă să fie inegal distribuită în piaţă, în condiţiile în care au existat bănci care au mers în continuare la BNR pentru a lua bani prin facilitatea de credit pe o zi. Sumele împrumutate s-au ridicat la 71 milioane de lei în fiecare zi lucrătoare din februarie. Băncile care au apelat la facilitatea de credit de urgenţă s-au împrumutat la o dobândă de 9,25% pe an pentru că nu au găsit pe nimeni dispus pe piaţă să le împrumute bani cu dobândă de 5-6% pe an, cât au fost dobânzile interbancare pentru scadenţa de o zi în luna februarie. De cealaltă parte, băncile care şi-au pus banii la BNR prin facilitatea de depozit pe o zi au primit o dobândă de 1,25% pe an. Volumul total al sumelor rulate prin facilitatea de depozit a fost de 8,4 miliarde de lei (1,9 mld. euro) în luna februarie. Această facilitate este oferită ca un debuşeu, dealerii putând să plaseze la sfârşitul fiecărei şedinţe de tranzacţionare leii în exces în depozite pe o zi la BNR dacă nu reuşesc să găsească alte plasamente (în credite pentru clientelă sau la alte bănci comerciale care ar avea nevoie de lichidităţi).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Un pic de austeritate pentru bancheri

    Plăţile în acţiuni sau obligaţiuni nu intră însă sub incidenţa acordului. În acelaşi timp, băncile vor raporta profiturile, subvenţiile încasate şi taxele achitate în fiecare ţară unde operează.

    În ciuda opoziţiei lesne de explicat a Londrei, a cărei economie depinde în mare măsură de serviciile financiare, acordul a fost aprobat şi va intra în vigoare dacă majoritatea celor 27 de state îl votează. Argumentul pro adus de susţinătorii din PE a fost că, din moment ce oamenii de rând au fost afectaţi la buzunar de criza economică provocată de bănci, nu există nicio justificare pentru a lăsa în continuare bancherii să încaseze bonusuri care recompensează, de fapt, acelaşi comportament riscant care a dus la criza financiară. Este de aşteptat însă în perioada următoare o activitate susţinută de lobby din partea băncilor care se opun planului de limitare a bonusurilor, nu numai în Marea Britanie, dar şi din Germania sau Franţa.

    Michael Noonan, ministrul de finanţe irlandez, a cărui ţară deţine actualmente preşedinţia UE, va prezenta planul acordului la reuniunea Ecofin din 5 martie.

  • UE atacă agresiv excesele băncilor: vrea limitarea bonusurilor bancherilor şi mai multă transparenţă

    Uniunea Europeană a pornit cea mai agresivă ofensivă din istoria financiară modernă a Europei împotriva exceselor bancherilor, parlamentarii europeni şi guvernele stabilind un acord prin care bonusurile angajaţilor băncilor sunt limitate la cel mult dublul salariului fix. Înţelegerea obligă, de asemenea, ca începând cu anul 2015 toate instituţiile de credit din UE să raporteze profiturile, subvenţiile şi taxele realizate în fiecare ţară unde au activităţi. Acordul, convenit în negocierile pri­vind modalitatea de implementare a re­glementărilor “Basel III” – noul regu­la­ment internaţional privind sectorul fi­nanciar care are ca scop evitarea unei noi crize financiare – este provizoriu şi va trebui aprobat de guvernele şi parla­mentele naţionale, însă comisarul european pentru servicii financiare Michel Barnier crede că nimeni nu va respinge acest compromis.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acord UE: Bonusurile bancherilor vor fi limitate. Băncile vor raporta profitul din fiecare ţară

    Parlamentul European şi guvernele statelor membre UE, reprezentate de Irlanda la negocieri, au încheiat miercuri seară un acord provizoriu privind modalitatea de implementare a noilor reglementări “Basel III”, noul regulament internaţional privind sectorul financiar, care are ca scop evitarea unei noi crize financiare, potrivit Financial Times, preluat de CNN.

    Astfel, compensaţiile financiare variabile, extrasalariale ale bancherilor vor fi limitate la 100% din salariul fix, cu posibilitatea de creştere până la maximum 200% din salariu după consultarea acţionarilor.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • UE este aproape de a impune limite dure pentru pachetele salariale ale bancherilor

    Discuţiile pentru creşterea stabilităţii băncilor intră într-o săptămână care ar putea fi crucială, cu Londra aproape izolată după aproape un an de diplomaţie în culise pentru atenuarea unei campanii împotriva bonusurilor declanşată de Parlamentul European (PE)’, scrie Financial Times.

    Franţa susţine cererea PE pentru limite mai stricte la bonusurile care depăşesc salariul, iar o majoritate clară, inclusiv Germania, vrea un compromis, pentru a nu fi întârziate reforme ale reglementărilor privind capitalul băncilor.

    Această situaţie permite Irlandei, stat care deţine preşedinţia UE în prezent, să ceară Marii Britanii să accepte termeni care pot fi transmişi PE. Irlanda este încrezătoare că exită deja o majoritate puternică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai bogaţi 16.000 de români pe care se bat bancherii au 3,7 mld. euro în depozite

    Circa 16.500 de per­soa­ne aveau la sfâr­şitul anului tre­cut depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 16,2 miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld. euro) potrivit celor mai recente date publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor. Depozitele bancare sunt ga­ran­tate în cazul falimentului in­sti­tuţiei de credit doar în limita a 100.000 de euro, riscul pentru su­me­le care depăşec acest plafon fi­ind asumat integral de către client. Numărul deponenţilor care au în cont sume de peste 100.000 de euro a crescut cu 30% în ultimii doi ani, dar volumul total al depozitelor a scăzut cu echi­va­lentul a 200 mil. euro, astfel că va­loarea medie a unui depozit s-a redus de la peste 300.000 de euro la circa 225.000 de euro. Aceasta înseamnă că o parte din clienţi şi-au împărţit econo­mi­ile în depozite mai mici pentru a intra sub schema de garantare, în timp ce alţii au ales plasamente mai profitabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro