“Guvernul austriac s-ar putea să nu aibă capacitatea de a susţine toate operaţiunile din străinătate ale marilor bănci”, potrivit unui comunicat al S&P. Băncile austriece, între care Erste şi Raiffeisen, sunt cei mai mari creditori în Europa de Est, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI).În România, Erste controlează BCR, în timp ce Raiffeisen şi Volksbank au operaţiuni sub brand propriu. Erste, Raiffeisen, Hypo Alpe-Adria-Bank International şi alte bănci au împrumutat, în total, 266 miliarde de dolari guvernelor, companiilor şi populaţiei în Europa de Est până la sfârşitul lunii iunie, potrivit datelor BRI. Suma nu include UniCredit Bank Austria, divizia pentru Europa Centrală şi de Est a băncii italiene UniCredit. Băncile austriece au cele mai mari expuneri în regiune în Cehia, România şi Ungaria, potrivit BRI. Activele totale consolidate ale instituţiilor de credit se ridicau la 1.140 miliarde de euro în iunie, potrivit băncii centrale, de circa patru ori PIB al Austriei.
Tag: Austria
-
Volksbank România, preluată de o societate cu răspundere limitată din Austria
Transferul participaţiilor a avut loc la 21 octombrie, odată cu înregistrarea noii structuri a acţionariatului în Registrul Acţionarilor. Transferul a fost aprobat în prealabil de autorităţile de supraveghere din Austria şi România.
“Schimbarea la nivelul acţionariatului nu afectează în niciun fel operaţiunile băncii. Volksbank România îşi va derula activitatea în aceleaşi condiţii ca şi până acum”, declară Johann Lurf, preşedintele Volksbank România.
VBI Beteiligungs GmbH are aceeaşi structură a acţionariatului ca Volksbank International: Österreichische Volksbanken-Aktiengesellschaft (OVAG) este acţionarul majoritar, cu o participaţie de 51%, iar băncile cooperative DZ BANK AG / WGZ BANK AG din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne (BPCE) din Franţia deţin câte 24,5 % din VBI Beteiligungs GmbH. Noua structură a acţionariatului Volksbank România este: VBI Beteiligungs GmbH (99,34%), EM.RO Popolare (0,33%), Banca Popolare di Vicenza (0,33%).
În luna septembrie, Sberbank a anunţat semnarea unui acord cu acţionarii Volksbank International pentru preluarea a 100% din Volksbank International. Volksbank Romania nu a făcut obiectul tranzacţiei. În acord cu majoritatea acţionarilor, s-a decis ca Volksbank România să fie repoziţionată pe piaţa locală.
Volksbank International, entitatea sub care se derulau operaţiunile internaţionale ale grupul financiar OVAG, ajunsese în 2010, la o reţea de 547 de unităţi bancare operate de filialele din nouă state central- şi est-europene, cu active totale de 13,7 miliarde de euro. Volksbank România este a şasea bancă din sistem, cu active de 4,7 miliarde de euro. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare, ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companii, cât şi clienţilor persoane fizice.
Grupul austriac este al doilea care procedează astfel cu o bancă din România, după Erste, care a transferat în 2009, din raţiuni fiscale, pachetul deţinut la BCR în proprietatea legală a două vehicule speciale – EGB Ceps Holding GmbH şi EGB Ceps Beteilungen GmbH.
Volksbank România, deţinută de Volksbank International AG, divizia est-europeană a grupului austriac Österreichische Volksbanken-AG, a avut profit de 1,3 mil. euro după primele opt luni ale anului, conform standardelor contabile internaţionale, în timp ce după standardele contabile româneşti a consemnat o pierdere de 9 mil. euro. La sfârşitul lui iulie, activele Volksbank România se ridicau la 4,8 miliarde de euro. Banca are acum 140 de sucursale, faţă de 182 la sfârşitul anului trecut.
-
Şeful Erste este anchetat de autorităţile din Austria pentru inducerea în eroare a investitorilor
De asemenea, autoritatea verifică un portofoliu de contracte CDS din evidenţa contabilă a grupului. Erste, a doua mare instituţie de credit din Europa Centrală şi Est, prezentă în România prin intermediul BCR, a confirmat că autoritatea financiară i-a cerut să furnizeze informaţii în cadrul anchetei.
Grupul financiar austriac a anunţat la 10 octombrie că se confruntă cu o pierdere netă de până la 800 de milioane de euro pentru acest an, din cauza unor pierderi cauzate de portofoliul de credite în valută din Ungaria, de expunerea pe datoria suverană a statelor din zona euro şi de portofoliului de contracte CDS (credit default swaps – asigurare a datoriilor împotriva riscului de neplată). Anunţul neprogramat al Erste a cauzat prăbuşirea cotaţiei băncii la minimul ultimilor doi ani şi jumătate şi a afectat şi acţiunile altor bănci din regiune.
-
Veste bună pentru băncile care au împrumutat Europa
Ultimul obstacol în calea extinderii atribuţiilor EFSF se anunţă Slovacia, care se opune pentru că nu are bani destui spre a-şi susţine o majorare a contribuţiei la fond. Rezerve a exprimat şi principalul partid de opoziţie din Slovenia, ai cărui lideri au declarat că ţările mici nu ar trebui să fie silite să susţină financiar state bogate ca Grecia, Irlanda sau Portugalia.
Votul din Slovenia, a cărei contribuţie la EFSF reprezintă peste 10% din PIB, a avut loc după ce guvernul de centru-stânga a ratat votul de încredere al parlamentului, nereuşind să-şi promoveze legile privind reforma pensiilor şi a pieţei muncii. Căderea guvernului va însemna alegeri anticipate convocate pentru data de 4 decembrie – primele anticipate din ţară de după declararea în 1991 a independenţei faţă de fosta Iugoslavie.
-
Austria evocă un posibil faliment al Greciei
Spindelegger a subliniat la televiziunea publică ORF că este aşteptat rezultatul discuţiilor dintre autorităţile de la Atena şi reprezentanţii troicii formate din Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), care vor avea loc luni, prin intermediul unei teleconferinţe. Şeful diplomaţiei austriece a subliniat că dacă UE lasă Grecia să intre în faliment, trebuie să ţină seama de impactul scenariului asupra altor ţări aflate în dificultate.
-
Cine câştigă şi cine pierde în economia mondială în urma căderii lui Gaddafi (GALERIE FOTO)
O primă certitudine este că o prăbuşire a regimului lui Gaddafi va avea un efect benefic pentru industria petrolului, notează revista Time. Reducerea masivă a livrărilor de petrol în ultimele luni, determinată de luptele din Libia, va lua sfârşit, iar oferta suplimentară de petrol va fi necesară nu atât în perspectiva unei relansări bruşte a cererii mondiale şi a preţului odată cu ea, ci din punctul de vedere al pariului pe termen lung al investitorilor care iau în considerare creşterea cererii de petrol de-a lungul actualului deceniu.
Ca atare, principalii câştigători vor fi acţiunile marilor companii petroliere americane, considerate plasamente rentabile pe termen lung pentru investitorii care privesc dincolo de orizontul actual al crizei de pe pieţele financiare: ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips.
În privinţa economiei americane, reluarea livrărilor de petrol e aşteptată să producă o ieftinire a produselor petroliere, necesară ca aerul pentru a stimula în sfârşit consumul în SUA, scrie publicaţia GlobalPost, care calculează că un penny mai puţin plătit pentru un galon de benzină, americanii vor avea în plus pentru cheltuială 1,4 miliarde de dolari. Un efect asemănător ar urma să se manifeste şi în Asia şi Europa.
Un astfel de efect, la rândul său, va spori şansele electorale ale preşedintelui american Barack Obama de a obţine un nou mandat la alegerile din 2012, respectiv ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de a fi reales. Unii experţi sunt însă mai pesimişti, arătând că reluarea producţiei şi a fluxului de petrol dinspre Libia nu vor putea avea loc decât peste cel puţin un an.
Companiile europene se grăbesc deja să profite de oportunitate. Firma italiană ENI, cel mai mare producător străin cu activitate pe piaţa petrolieră libiană înainte de război, şi-a trimis deja oamenii în Libia pentru repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din est, chiar în condiţiile în care luptele continuă în Tripoli, în vest, conform Reuters, care l-a citat cu o astfel de declaraţie pe ministrul de externe Franco Frattini. Acţiunile firmelor europene de profil – ENI, OMV din Austria şi Total din Franţa – au crescut deja în cursul zilei de luni cu 3-5%.
Noi jucători vor intra în piaţă, de asemenea: compania naţională de petrol din Qatar sau firma olandeză de comerţ cu energie Vitol vor avea ocazia să concureze cu companiile americane şi europene cu prezenţă tradiţională în zonă.
Noii-veniţi nu vor putea proveni însă din ţări care s-au opus sancţiunilor contra regimului lui Gaddafi sau operaţiunilor militare contra lui, aşa după cum a avertizat Abdeljalil Mayouf, purtător de cuvânt al firmei petroliere AGOCO, condusă de rebeli: “N-avem o problemă cu ţări occidentale ca Italia, Franţa, Marea Britanie. Dar avem probleme de ordin politic cu Rusia, China şi Brazilia”, a spus respectivul.
Rusia va pierde şi pe alt plan, dat fiind că a fost până acum un furnizor tradiţional de armament pentru Libia (şi pentru Siria). Cât priveşte China, Libia va deveni un nou front pe care se va tranşa competiţia mondială între Occident şi China, având în vedere implicarea economică, în creştere continuă în ultimul deceniu, a Chinei în Africa. Cum Vestul este cel ce câştigă, practic, războiul în Libia, e de aşteptat ca firmele din ţările occidentale să domine această piaţă.
Înainte de conflictul început în primăvară, Libia producea circa 2% din livrările mondiale de petrol, iar după declanşarea ostilităţilor, livrările sale au scăzut cu peste 90%. Italia şi-a asigurat în ultimii ani din Libia circa 20% din importurile de petrol, iar Franţa, Elveţia, Irlanda şi Austria peste 15%.
-
Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania
Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
(Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
Spania.Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
si Irlanda au trecut cu bine testul.La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
consolidare a pozitiei financiare.Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
in Romania – ATEBank.Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
ale bancilor”, subliniaza ABE.Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
final.ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
iulie 2012.Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
RomaniaErste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
(comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
euroRaiffeisen: 7,8% (8,1%)
Marfin: 5,3% (7,3%)
Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)
Societe Generale: 6,6% (8,1%)
National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)
EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
suplimentar de 58 mil. euroAlpha Bank: 7,4% (10,8%)
Piraeus Bank: 5,3% (8%)
ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
713 mil. euroOTP Bank: 13,6% (12,3%)
Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)
UniCredit: 6,7% (7,8%)
ING Bank: 8,7% (9,6%)
Millennium bcp: 5,4% (5,9%)
La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
(6,8%)Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).
-
Raiffeisen Bank, desemnata cea mai buna banca straina din Romania
RBI a fost desemnata “Cea mai buna banca din Austria”, iar
Raiffeisen Bank Bosnia-Hertegovina a primit titlul de “Cea mai buna
banca din Bosnia”. Sucursalele RBI din Albania, Belarus, Romania si
Rusia au primit titlul de “Cea mai buna banca straina”. Gala
“Premiile Bancare Europene 2010” a avut loc in castelul Schoenbrunn
din Viena.“Titlul este o recunoastere a eforturilor noastre de a ne pozitiona
mai bine in fata provocarilor crizei economice globale prin
intermediul fuziunii interne”, a spus Herbert Stepic, CEO al RBI,
referindu-se la fuziunea intre RBI si grupul-mama, Raiffeisen
Zentralbank Osterreich (RZB). In urma fuziunii, RBI a devenit
subsidiara a RZB, care detine acum in mod indirect in jur de 78,5%
din actiunile subsidiarei, restul tranzactionandu-se liber la bursa
din Viena.Raiffeisen Bank International AG (RBI) considera atat Austria, unde
este cea mai importanta banca corporate si de investitii, cat si
Europa Centrala si de Est ca pietele sale principale. In Europa
Centrala si de Est, RBI opereaza printr-o retea extinsa de banci
subsidiare, companii de leasing si alti furnizori de servicii
financiare specializate, pe 17 piete. In total, in jur de 60.000 de
angajati Raiffeisen deservesc 14 milioane de clienti in aproximativ
3.000 de agentii, majoritatea in Europa Centrala si de Est.In Romania, Raiffeisen este a treia banca din sistem dupa valoarea
activelor, are in prezent peste 1,3 milioane de utilizatori de
carduri de debit si aproximativ 300 de mii de utilizatori de
carduri de credit. Reteaua teritoriala cuprinde 540 de agentii care
deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000
de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.EMEA Finance este o publicatie bilunara care discuta evenimentele
financiare majore legate de industria financiara din Europa,
Orientul Mijlociu si Africa (zona EMEA). -
S-a vandut Adama
Pachetul de actiuni a fost cumparat de la Adama Holding, cu
sediul in Cipru, respectiv de la actionarii israelieni fondatori
David Flusberg, Dvir si Isaac Cohen-Hoshen, la care se adauga
fondul Tiger Global, Lehman Brothers si Morgan Stanley.Immofinanz este actionar din 2007 la Adama, companie care are in
portofoliu circa 1.500 de apartamente finalizate si proprietati de
peste 1,36 mil. mp, care ar putea permite realizarea a peste 40 de
proiecte rezidentiale.Din cauza crizei, Adama, care opereaza si in Turcia, Ucraina si
Moldova, a inghetat in Romania proiecte in valoare de peste 220
mil. euro, in timp ce Immofinanz a oprit proiecte de aproape 200
mil. euro. Conducerea Immofinanz a anuntat ca are in intentie
“construirea de cartiere intregi” pe proprietatile Adama, dar numai
“dupa ce economia romaneasca va putea asigura cadrul necesar”. -
Austria: Zece tari UE isi vor deschide abia in 2014 piata muncii pentru romani si bulgari
Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei, intrate in UE in
2007, prevede incheierea restrictiilor privind libera circulatie a
muncitorilor din aceste doua tari la 1 ianuarie 2012.
Dar, celelalte tari membre pot cere un termen suplimentar de doi
ani daca apreciaza ca piata muncii din tarile lor este
amenintata.Cititi mai multe pe www.incont.ro