BusinessMagazin

Tag: asociatie

  • Lucian Ghinea este noul preşedinte al Asociaţiei Berarii României

    ”Deşi piaţa berii a traversat în ultimii ani o perioadă marcată de scădere, sperăm ca 2015 să întrunească acele condiţii economice şi fiscale corecte care să conducă la o evoluţie pozitivă a pieţei”, a  declarat Lucian Ghinea, preşedinte al asociaţiei Berarii României.. 

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe. Cu investiţii ce au atins până acum 1,25 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă, 97% din berea consumată de români fiind produsă în ţară.

    „Anul 2014 s-a dovedit a fi unul dificil pentru sectorul berii, Asociaţiei revenindu-i un rol important în iniţierea unor demersuri reprezentative pentru întreaga industrie a berii. Cel mai recent dintre acestea constă în lansarea, în luna decembrie a anului trecut, a petiţiei online Salveaza Berea. Prin intermediul acestei petiţii solicităm Guvernului stabilirea accizei la bere la nivelul minim european, un element important pentru readucerea pieţei berii pe un trend pozitiv”, a spus Constantin Bratu, director general la Asociaţia Berarii României.

    Lucian Ghinea este în prezent director general al Bergenbier SA. Lucrează în cadrul grupului Molson Coors din care face parte Bergenbier de 12 ani, cu o pauză de un an şi jumătate în perioada 2008 – 2009. De-a lungul anilor, a ocupat diverse funcţii în cadrul companiei, cea anterioară poziţiei actuale fiind aceea de financial controller al grupului. Are o experienţă în industria berii din România, dar şi în alte domenii FMCG şi retail din perioada în care a activat în domeniul consultanţei în afaceri.

    În cei zece ani de existenţă, Asociaţia Berarii României s-a impus atât la nivel local, cât şi internaţional, iar membrii săi actuali sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Începând cu 2008 Asociaţia Berarii României a devenit parte a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii actuali sunt asociaţiile naţionale ale berarilor din statelor UE, alături de Norvegia, Elveţia şi Turcia. Organizaţia reprezintă interesele a peste 4.000 de producători de bere din Europa în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Mai mult, Berarii Europei reprezintă şi apără interesele a peste 2 milioane de oameni care au locuri de muncă datorită producţiei şi vânzării berii. 

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • “Mediafax Talks about Brewing and Economy”, cu ministrul Agriculturii, alţi oficiali şi analişti

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, împreună cu Asociaţia Berarii României, alături de Daniel CONSTANTIN – Ministrul Agriculturii, urmând să fie prezenţi ca lectori: George BREZOI – Secretar de Stat, Departamentul pentru IMM-uri şi Turism; Maricel POPA – Secretar de Stat, Ministerul Economiei; Constantin BRATU – Director General, Asociaţia Berarii României, Gabriela LUCA – Market Strategy Advisor, GFK şi alţi analişti economici invitaţi.

    În cadrul evenimentului vor fi supuse dezbaterii teme precum contribuţia sectorului berii la economia României, importanţa utilizării materiei prime locale şi măsura în care acest lucru stimulează agricultura, rolul puterii de cumpărare a consumatorului în evoluţia pieţelor FMCG, contribuţia sectorului agricol şi, implicit, a celui de bere la PIB-ul României, precum şi importanţa stimulării sectoarelor care aduc valoare adăugată şi o contribuţie semnificativă în economia ţării noastre.

    De asemenea, la conferinţa “Mediafax Talks about Brewing and Economy” vor fi analizate evoluţia pieţei berii şi efectele creşterii accizei asupra acesteia şi asupra economiei, vor fi prezentate statistici privind comportamentul consumatorilor de bere şi interdependenţa dintre acesta şi puterea de cumpărare şi se vor căuta metode de stimulare a încrederii românilor în economie.

    Alte teme de discuţie vizează valoarea investiţiilor procesatorilor de bere în România şi a taxelor plătite de către aceştia la bugetul de stat, numărul de locuri de muncă oferit de sector şi potenţialul de dezvoltare, dar şi facilităţi fiscale pentru stimularea domeniului şi modalităţi prin care se poate obţine şi în alte industrii un nivel zero de evaziune fiscală, aşa cum se întamplă deja în sectorul berii.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Brewing and Economy” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/economy-brewing

  • Plus 5% la nouă luni

    Reprezentanţii Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS) consideră că piaţa ar fi putut creşte semnificativ în acest an, însă lipsa investiţiilor statului şi neatragerea fondurilor europene pentru termoizolaţii i-au marcat puternic evoluţia. Potenţialul de creştere al pieţei este mare, dacă luăm în considerare necesitatea izolării atâtor blocuri care nu sunt  în standardele de eficienţă impuse de vremurile în care trăim, se arată într-un comunicat al asociaţiei. Mai mult, sectorul eficientizării energetice a clădirilor este marcat de o nouă constrângere şi anume Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind eficienţa energetică, aşa numita “Directivă 20/20/20”, care precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-şi diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să îşi crească cu 20% eficienţa energetică şi să-şi producă 20% din energie din surse regenerabile. “Toate acestea demonstrează încă o dată potenţialul de creştere al pieţei în care activăm, ajunsă anul trecut la un nivel de aproximativ 100 milioane de euro, reprezentând trei milioane de metri cubi de polistiren expandat. Creşterea uşoară a pieţei din acest an se datorează în principal cererilor din zona privată, dar şi eficientizării producţiei prin investiţiile realizate de companiile din domeniu în tehnologii de producţie de ultimă generaţie”, se arată în comunicat.

    Din ianuarie 2015 membrii ROMEPS vor introduce marcaje suplimentare pe baxurile de polistiren pentru certificarea calităţii iar membrii asociaţiei vor intensifica activităţile de control în piaţă pentru depistarea polistirenului neconform. ROMEPS a ajuns să reprezinte peste 80% din piaţa de polistiren expandat, odată cu afilierea a 13 producători şi a Asociaţiei Plastics Europe la această organizaţie. Companiile nou venite în asociaţie sunt Adeplast, Bico Industries, Congips, Euroconf Impex, Firos, Masterplast, Mindo şi Onebrand. Noii membri se alătură companiilor deja existente în ROMEPS (Arcon, Austrotherm, Hirsch Porozell, Swisspor şi Isopor), în promovarea polistirenului expandat (EPS) de calitate superioară pentru construcţii. De asemenea, ROMEPS mai are în analiză alte cereri de la companii care vor să adere la programele asociaţiei. Cifra de afaceri cumulată a companiilor din ROMEPS este de peste 160 milioane euro, iar capacitatea totală de producţie este de peste 6,5 milioane de metri cubi de polistiren pe an.

    Membrii ROMEPS au hotărât ca, începând cu luna ianuarie 2015, să inscripţioneze pe eticheta produselor din EPS informaţii suplimentare care se referă la densitatea polistirenului expandat destinat aplicaţiilor din construcţii si a domeniului de utilizare, respectiv polistiren expandat pentru interior sau pentru exterior. De asemenea, în concordanţă cu creşterea necesităţii de reducere a costurilor cu încălzirea, membrii asociaţiei vor realiza creşteri ale densităţilor polistirenului expandat destinat izolaţiilor termice. Această măsură adoptată de ROMEPS va avea ca rezultat un upgrade calitativ în ceea ce priveşte termoizolaţia cu polistiren expandat. Astfel, constructorii şi beneficiarii finali trebuie să cunoască faptul că, pentru termoizolaţiile exterioare, singurele tipuri recomandate de polistiren expandat sunt doar EPS 70 şi EPS 80. În plus, toate ambalajele de polistiren expandat certificat de Asociaţie vor purta o siglă cu menţiunea – “CALITATE CERTIFICATĂ ROMEPS”.

    Pe lângă promovarea  standardelor ridicate de calitate în piaţă, ROMEPS susţine iniţierea unui parteneriat cu autorităţile statului din domeniul construcţiilor în vederea eliminării din piaţă a produselor care nu respectă normele şi care produc deservicii consumatorilor.  Acest proces va fi suţinut şi de către Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din Europa – EUMEPS, la care ROMEPS este afiliată şi de Plastics Europe, singura asociaţie a producătorilor de stiren (materii prime pentru industria producătorilor de EPS). 

    În acest sens, ROMEPS a dezvoltat programul “Quality Control” prin care asociaţia va preleva periodic mostre de polistiren expandat din piaţă şi le va transmite la analiză către un laborator independent. Dacă rezultatele testelor nu sunt conforme cu menţiunile de pe eticheta produsului, atunci producătorii sunt atenţionaţi, iar autorităţile de control ale statului sunt sesizate. Activitatea de control a ROMEPS se va intensifica începând cu anul viitor, probele fiind prelevate din piaţă de la toţi producătorii, atât membri ai ROMEPS, cât şi ne-membri.

    Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România s-a înfiinţat în anul 2004, din 2011 activând sub denumirea ROMEPS (Romanian Manufactures of Expanded Polystyrene).

  • Evenimentul de caritate Halloween Charity Ball a adunat 267.000 de euro pentru înscrierea copiilor săraci la grădiniţă. Steven van Groningen a fost unul dintre cei mai generoşi donatori

    În cadrul evenimentului Halloween Charity Ball organizat anul acesta, 55.000 de euro au fost donaţi, cei mai generoşi donatori fiind Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, familia Celebidachi şi alţi doi donatori, care au dorit să rămână anonimi. La această sumă s-au adăugat şi banii strânşi prin plata unui cost de participare de câte 340 de euro de fiecare dintre cele 500 de persoane prezente la eveniment. 

    Organizat la Palatul Parlamentului încă din 2005, evenimentul, lansat de Asociaţia OvidiuRo, reprezintă prima şi cea mai mare iniţiativă de tip „fundraising“ în România. „Încercăm să oferim tuturor o seară minunată, cu distracţie şi dans, dar în acelaşi timp ne dorim sprijinul celor prezenţi acolo în demersul de a oferi fiecărui copil sărac acces la programe de educaţie preşcolară a declarat Leslie Hawke, cofondatoarea Asociaţiei OvidiuRo. Fondată în urmă cu un deceniu de Leslie Hawke, alături de profesoara Maria Gheorghiu, asociaţia are ca scop facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la educaţie încă din perioada preşcolară, astfel încât şansele lor de a studia şi a găsi un loc de muncă să crească ulterior. Principalul mijloc prin care se realizează acest obiectiv  este programul „Fiecare copil în grădiniţă“, lansat în urmă cu patru ani şi care are drept principală măsură acordarea familiilor din medii sărace a unor tichete sociale în valoare de 50 de lei, dacă îşi duc copiii la grădiniţă în fiecare zi.

    Banii obţinuţi la evenimentul Halloween Charity Ball reprezintă o contribuţie importantă pentru bugetul organizaţiei în 2015, an în care programul lansat de Asociaţie va sprijini 2200 de copii. Carrefour, Fundaţia Carrefour, Raiffeisen Bank, Cargill, KMG International (fostul Rompetrol Grup), GSK, Athenee Palace Hilton Bucharest, AEF, Dedeman, Lidl sunt cei mai importanţi donatori în activitatea de zece ani a organizaţiei. În cadrul evenimentului, compania  KMG International (fostul Rompetrol Grup) a primit un premiu pentru cei 10 ani de susţinere a activităţilor organizaţiei OvidiuRo, iar compania românească Dedeman, care susţine programul Fiecare Copil în Grădiniţă de ani buni şi care în acest an şi-a mărit susţinerea financiară, a primit premiul “Cel mai noi investitor major. ”

    „În rândul donatorilor nu predomină companiile multinaţionale, există o varietate de companii care ne sprijină, preşedinţii de companii şi directorii generali înţeleg cât de important este să educi generaţia următoare”, explică Leslie Hawke, cofondatoarea Asociaţiei OvidiuRo despre implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri în sprijinirea programului lansat de Asociaţie.

      „Programul Fiecare Copil în Grădiniţă este un model de bună practică în domeniul educaţiei preşcolare, care ar trebui extins la nivel naţional. Următoarea rundă de programe finanţate din fonduri europene ar trebui să includă educaţia preşcolară, urmând modelul deja pus în practică de Asociaţia OvidiuRo, prin care autorităţi publice locale, profesori şi părinţi, lucrează împreună în beneficiul copiilor”, a declarat Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care a participat la eveniment alături de fiica sa.

    Judeţul Cluj reprezintă singurul în care autorităţile locale sprijină financiar iniţiativa Asociaţiei, dar, potrivit reprezentanţilor acesteia, programul urmează să fie sprijinit şi de autorităţile locale ale judeţelor Dâmboviţa, Braşov şi Dolj. Obiectivul principal al Asociaţiei OvidiuRo este să transforme programul Fiecare Copil în Grădiniţă în unul naţional.

     

  • Trei tineri din Bucureşti câştigă mii de euro pe lună pentru că încuie corporatişti într-o cameră

    Florin Cioacă (32 de ani), Mihai Toma şi Tudor Cucu (ambii de 22 de ani) au pus bazele Real Room Escape, un business cu venituri de câteva mii de euro lunar, care propune un scenariu lung, complicat şi extrem de interesant. Povestea, numită Kudra’s Dream, se întinde pe parcursul a zece episoade.

    „Eu eram membru al unei asociaţii studenţeşti şi l-am cunoscut pe Florin în cadrul unui proiect de trading interbancar“, povesteşte Mihai Toma, iar Tudor s-a alăturat ulterior echipei. „Am vrut să avem o sursă de smart fun“, spune Florin Cioacă. „În momentul în care ne-am gândit să pornim afacerea, în străinătate exista deja o piaţă de profil. Budapesta punea bazele încă din 2011, iar acum reprezintă un hub european pentru acest gen de jocuri. Ne-am gândit că era un moment bun, iar asta era spre finalul anului 2012, dar România nu se încadra pe această hartă a jocurilor, aşa că am mai aşteptat. După Cluj şi Timişoara, lucrurile pur şi simplu au explodat, iar în Bucureşti am fost printre primii care au deschis camere.“

    Cei trei spun că au un business plan bine pus la punct şi ştiu deja ce trebuie să obţină pe termen mediu şi lung. „Investiţia a fost din surse proprii şi a fost în jur de 5.000 de euro. Iniţial am făcut un parteneriat cu o ceainărie care a fost de acord să găzduiască jocul, încă funcţionează acolo. Acum vrem să deschidem mai multe camere, de aceea am închiriat un spaţiu“, povesteşte Florin Cioacă. „Faptul că am găsit spaţiul potrivit ne-a ajutat să dezvoltăm mai repede procesul şi ne-a redus cheltuielile. În primul an profitul va fi zero, pentru că vrem să reinvestim toţi banii. Noi ne dorim să ajungem la zece scenarii, şi bazat pe acest plan cifra de afaceri ar trebui să treacă de 200.000 de euro anual. Acesta ar fi un scenariu pragmatic, nu optimist. Însă vrem să facem totul pas cu pas, pentru că nu ştim exact cum vor evolua lucrurile.“

    Clienţii corporate, spun cei trei, sunt o sursă mai stabilă de venit. „Iniţial a început ca un retail business, însă evident că ne-am gândit la clienţii corporate. Firmele au început să vină fără să fie nevoie de un advertising foarte agresiv, iar acum cred că suntem undeva la 50% corporate şi 50% retail. În plus, pentru clienţii corporate este foarte atractivă versiunea double, pentru că aduce foarte mult din ceea ce se vrea de la un team building.“

    Ce este versiunea double? „Versiunea double înseamnă că două echipe pot juca în două camere simultan, fiind nevoite sa coopereze pentru a evada“, explică Tudor Cucu.

    Unul dintre proiectele cu care Real Room Escape vrea să se diferenţieze de celelalte businessuri este Escape the Mansion, un produs destinat în principal companiilor. „Escape the Mansion va fi un produs pentru corporate, vor putea juca până la 15 oameni. O să fie ceva mai scump, pentru că implică şi costuri destul de mari pe care noi trebuie să le amortizăm. Trebuie să avem patru oameni la monitorizare, trebuie să avem un medic ATI la faţa locului, scenariul implică mai multe elemente şi mai multe mecanisme. Vrem să îi dăm drumul cât mai repede, pentru că încercăm să ne focusăm către zona de corporate, fără a neglija desigur segmentul de clienţi retail“, spune Florin Cioacă.

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Asociaţia Litoral: Aproximativ 95.000 de turişti pe litoralul românesc, în weekend-ul trecut

     Corina Martin a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că în staţiunea Mamaia gradul de ocupare a fost de aproape 100 la sută.

    “Tocmai am încheiat cel mai aglomerat weekend de pe litoralul românesc în acest sezon, un weekend plin care s-a lăsat mai mult aşteptat. Vremea nu a fost prielnică pentru vacanţele pe litoral şi pentru cei care pornesc de obicei joi, vineri în decizia de a pleca sau nu undeva în weekend contează ştirile meteo. Gradul de ocupare a fost weekend-ul trecut de aproape 100 la sută în Mamaia şi undeva în jur de 80-85 la sută în sudul litoralului. Din ce am discutat cu hotelierii, cu proprietarii de cluburi în privinţa numărului de turiştii, cu toţii ne-au spus că acesta a fost primul week-end plin. Doar vremea a făcut ca până acum să avem un grad de ocupare mai scăzut faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut”, a afirmat Corina Martin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii mănâncă cu 25% mai puţină carne şi mezeluri faţă de acum cinci ani

     “Piaţa de mezeluri a scăzut cu 20-25% în ultimii cinci ani. Estimările iniţiale pentru acest an prognozau o creştere zero, dar cei mai recenţi indicatori arată o scădere de 1-2%”, a mai spus Duşleag.

    Acesta a afirmat că în UE, consumul mediu de carne pe cap de locuitor este de aproximativ 85 kilograme pe an, în timp ce în România este mai mic cu cel puţin 25%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNAS: Susţinem aplicarea clawback-ului diferenţiat la medicamente

     Declaraţia preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, vine după ce joi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian, a spus că taxa clawback a compromis ireversibil industria farmaceutică.

    “Medicamentele accesibile dispar de pe piaţă, iar creşterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienţi, cât şi pentru producătorii locali”, a mai spus şeful APMGR.

    Potrivit asociaţiei, care citează datele Cegedim, în perioada 2011-2014 au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente, din care peste jumătate costau mai puţin de 50 lei, iar 45% erau fabricate în România. Cea mai mare parte dintre acestea sunt antireumatice, pentru boli cardiovasculare şi pentru sistemul nervos central.

    Damian mai spune că singurul argument pentru creşterea taxei clawback este creşterea consumului de medicamente compensate scumpe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro