„Am primit 70% din valoarea totală a investiţiei, adică 2,8 milioane de lei de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.“
Un grup format din 400 de proprietari de pădure şi păşune din Valea Jiului, judeţul Hunedoara, organizat în Asociaţia Composesorală 818 Uricani, investeşte 4 milioane de lei în înfiinţarea unei ciupercării, iar 70% din sumă provin din fonduri europene, primite de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) a depus miercuri, la Curtea de Apel Constanţa, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului României, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice, în vederea anulării Hotărârii Guvernului nr. 863/2016 privind impunerea tarifelor maximale pentru abonamentele elevilor la transportul judeţean.
“Încă din 2016, elevii din România s-au aflat în imposibilitatea decontării cheltuielilor de transport, fiindu-le încălcat dreptul prevăzut la art. 84, alin. (3) şi (3^1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 din cauza apariţiei tarifelor maximale impuse operatorilor de transport judeţean pentru abonamentele elevilor sub forma unor obligaţii de serviciu public, dar fără acordarea unor compensaţii. Astfel, din cauza acestui fapt, aceştia nu respectau tarifele, iar elevii nu puteau deconta facturile primite la licee, fiind invocate diferenţele de tarif dintre lege şi realitate”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX de către Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC).
O astfel de suprataxă ar putea avea efecte majore asupra sectorului băuturilor răcoritoare, care are în proporţie de peste 90% furnizori autohtoni: creşterea inflaţiei, stoparea investiţiilor, disponibilizări sau chiar închideri de fabrici. Pe lanţul valoric al băuturilor răcoritoare sunt peste 60.000 de angajaţi, dintre care 6.500 ar urma să îşi piardă locurile de muncă.
Un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor introduce taxarea băuturilor răcoritoare în finaţie de conţinutul de zahăr. Astfel, pentru băuturile răcoritoare cu conţinut ridicat de zaharuri libere al căror conţinut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri/100 ml produs se vor plăti 0,8 lei/litru, iar cele cu conţinut de peste 8 g zaharuri/100 ml produs se va plăti 1 leu/litru.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, după ce CNAS a anunţat din nou probleme la sistemul informatic, cardurile de sănătate neputând fi validate, că la fiecare început de lună, atunci când se fac raportări de către medici, „este jale”.
„Nu merge, nu funcţionează, ţinem pacienţii cu orele, îi trimitem acasă, îi chemăm în altă zi, nu se poate. Şi noi stăm la 1- 2 noaptea să reuşim să raportăm un serviciu, două, ca să nu le pierdem pe toate”, spune Sandra Alexiu.
Sandra Alexiu a menţionat faptul că oficialii CNAS nu reacţionează oficial de cele mai multe ori vizavi de problemele pe care sistemul le are, întrucât „fac economie, asta este realitatea”.
Potrivit aceleiaşi surse, din acest motiv, al nefuncţionalităţii sistemului, pacienţii şi medicii sunt cei care au cel mai mult de suferit.
„Cea mai mare problemă e că nu ne putem exercita profesia şi că pacienţii au foarte mult de suferit. Timpii de aşteptare cresc foarte mult şi pur şi simplu sunt batjocoriţi”, precizează preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
Ea a precizat faptul că CNAS nu recunoaşte această funcţionare greoaie şi adesea, blocare a sistemului, deoarece la mijloc ar fi vorba şi de latura economică.
„Fac ( cei de la CNAS – n.r) o economie imensă. De aceea ei s-au străduit se repare, dar totuşi, am ajuns în data de 11 (iulie, n.r), deja e mult prea mult. Zi şi noapte ne chinuim să facem reţete, să acordăm servicii medicale, să le validăm, că asta e problema, nu se validează online”, informează Sandra Alexiu.
Cele trei organizaţii arată, într-un comunicat de presă remis marţi MEDIAFAX, că dosarul, având numărul 16992/3/2019, a fost depus la Tribunalul Bucureşti.
Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania şi Clever îşi exprimă astfel nemulţumirea privind acţiunile COTAR de promovare a unor interese pe care ei le consideră nereprezentative la nivelul industriei.
Cele trei organizaţii mai susţin că statutul nereprezentativ al COTAR în dialogul cu autorităţile reprezintă o barieră pentru eforturile de modernizare a cadrului legislativ actual şi de asigurare a unei concurenţe reale în industrie.
“Pentru a fi reprezentativă la nivel de industrie, confederaţia ar trebui să fie formată din cel puţin două federaţii patronale, conform prevederilor în vigoare pentru constituirea unei confederaţii, şi să aibă membri care să activeze în toate tipurile de activităţi din sector, criterii care nu sunt în acest moment îndeplinite. În acelaşi timp, o mare parte dintre membrii confederaţiei nu mai sunt în activitate, nu mai activează în domeniul transporturilor sau sunt în prezent dezafiliaţi şi înscrişi în alte federaţii. Implicit, membrii rămaşi activi nu însumează, prin angajaţii lor, procentele minimale cerute de lege”, a transmis Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).
“COTAR nu doar că nu îndeplineşte criteriile legale şi de legitimitate ca reprezentant principal al patronatelor din sectorul transporturilor din România, dar în ultimii ani a încercat de nenumărate ori să elimine orice aplicaţie de tip agregatoare de taxi. Au avut cinci propuneri de regulamente la Primăria Bucureşti şi trei propuneri de ordonanţe în detrimentul şoferilor de taxi şi aplicaţilor, iar în acest moment urmăresc eliminarea totală a concurenţei. În condiţiile în care peste 70% dintre şoferii de taxi folosesc aplicaţiile agregatoare de tipul Clever ca principală sursă de preluare a comenzilor, considerăm că membrii COTAR ignoră în mod voit dorinţa taximetriştilor”, a precizat şi Anca Gherle, Public Affairs Clever.
• Ramona Jurubiţă a preluat în octombrie 2018 funcţia de country managing partner, după ce ocupase anterior poziţia de deputy senior partner, head of Tax and Legal în cadrul KPMG.
• Spune că mediul de afaceri din România poate fi instabil din unele puncte de vedere, „însă tocmai dinamismul cu care lucrurile se schimbă, se modifică, ne face pe noi, consultanţii, să devenim mai buni în ceea ce facem”.
• Este membră a ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), a Camerei Consultanţilor Fiscali din România, a CECCAR şi a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR).
Cifră de afaceri (anul fiscal 2017-2018): cca 40 mil. euro
Număr de angajaţi: 850
Înmatriculările de vehicule comerciale noi în Uniunea Europeană au crescut în februarie 2019 cu 4,7% faţă de februarie 2018, ajungând la un volum total de 181.636 unităţi.
În perioadă ianuarie-februarie 2019, topul ţărilor europene este condus de Franţa, cu 83.492 unităţi (+7.7%), Germania cu 61.730 unităţi noi înmatriculate (+15.5%) şi Marea Britanie cu un volum de 44.119 vehicule comerciale (+6.3%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro