BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Andrei Pitiş anunţă o nouă investiţie: yummdiet.com, platforma de diete personalizate fondată de Cori Grămescu

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori din industria locală de IT, a condus o rundă de investiţii de 200.000 de dolari în yummdiet.com, platforma de diete şi well-being fondată de Cori Grămescu.

    Pe lângă Simple Capital, vehiculul de investiţii fondat de Andrei Pitiş, la rundă a participat şi compania de tehnologie Softbinator Technologies.

    Cu ajutorul investiţiei de 200.000 de dolari, yummdiet.com îşi propune să atragă o cotă de piaţă semnificativă în ţările în care are deja clienţi (România, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi să se extindă pe noi pieţe internaţionale. Având în vedere actuala structură a acţionariatului, investiţiile aduse, precum şi capacitatea echipei de a-şi adapta strategia la contextul social actual, yummdiet.com îşi propune ca până la finalul anului 2021 să atingă aproximativ 35.000 de clienţi, ajungând astfel la un venit generat de  peste un milion de euro pe an.

    Pe lângă clienţii din România, yummdiet.com are deja un număr considerabil de clienţi internaţionali din mai multe ţări din Europa cum sunt Marea Britanie, Franţa, şi Suedia, dar şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

    „Când am decis să investesc în yummdiet.com cel mai mult m-a atras faptul că deja strânsese clienţi internaţionali. Implicarea mea şi a Simple Capital în yummdiet.com este în linie cu teza noastră de investiţie, care pune accent pe proiecte adresate direct pieţei internaţionale. Avem în yummdiet.com un produs din zona de well-being bazat pe un algoritm proprietar şi care prin mixul de servicii oferite şi accentul pe experienţa utilizatorului are toate premisele pentru succes pe piaţa internaţională.”, a spus Andrei Pitiş, fondator Simple Capital.
    yummdiet.com utilizează o tehnologie proprietară pentru a genera automat diete personalizate şi, combinat cu celelalte instrumente disponibile pentru utilizatori, devine cea mai complexă platformă de slăbire de pe piaţă. yummdiet.com generează un meniu personalizat de slăbire sau menţinere în funcţie de preferinţele alimentare ale clienţilor şi de datele lor de lifestyle, are o secţiune în timp real de coaching şi suport pentru slăbire, le oferă clienţilor acces la calculatorul de înlocuiri alimentare pentru un plus de flexibilitate şi diversitate în meniu, antrenamente video pentru acasă şi reţete cu ingrediente sănătoase, care se încadrează în recomandările nutriţionale pentru slăbire.

    Întregul sistem yummdiet.com, de la interfaţa destinată consumatorilor, până la soluţia de administrare destinată utilizatorilor a fost dezvoltat de Softbinator Technologies.

    „Softbinator Technologies caută constant să investească în start-up-uri bazate puternic  pe tehnologie, completând aportul de capital cu expertiza de a adresa probleme tehnice cu impact global. Deviza companiei este aceea de a construi tehnologie pentru umanitate şi yummdiet.com se potriveşte perfect în acest tipar prin care construim şi livrăm un produs unic, care nu doar tratează, dar mai ales previne şi îşi propune să schimbe modul în care utilizatorul îşi abordează propria sănătate”, a spus Daniel Ilinca, CEO & fondator Softbinator Technologies.

  • Andrei Pitiş anunţă o nouă investiţie: yummdiet.com, platforma de diete personalizate fondată de Cori Grămescu

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori din industria locală de IT, a condus o rundă de investiţii de 200.000 de dolari în yummdiet.com, platforma de diete şi well-being fondată de Cori Grămescu.

    Pe lângă Simple Capital, vehiculul de investiţii fondat de Andrei Pitiş, la rundă a participat şi compania de tehnologie Softbinator Technologies.

    Cu ajutorul investiţiei de 200.000 de dolari, yummdiet.com îşi propune să atragă o cotă de piaţă semnificativă în ţările în care are deja clienţi (România, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi să se extindă pe noi pieţe internaţionale. Având în vedere actuala structură a acţionariatului, investiţiile aduse, precum şi capacitatea echipei de a-şi adapta strategia la contextul social actual, yummdiet.com îşi propune ca până la finalul anului 2021 să atingă aproximativ 35.000 de clienţi, ajungând astfel la un venit generat de  peste un milion de euro pe an.

    Pe lângă clienţii din România, yummdiet.com are deja un număr considerabil de clienţi internaţionali din mai multe ţări din Europa cum sunt Marea Britanie, Franţa, şi Suedia, dar şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.

    „Când am decis să investesc în yummdiet.com cel mai mult m-a atras faptul că deja strânsese clienţi internaţionali. Implicarea mea şi a Simple Capital în yummdiet.com este în linie cu teza noastră de investiţie, care pune accent pe proiecte adresate direct pieţei internaţionale. Avem în yummdiet.com un produs din zona de well-being bazat pe un algoritm proprietar şi care prin mixul de servicii oferite şi accentul pe experienţa utilizatorului are toate premisele pentru succes pe piaţa internaţională.”, a spus Andrei Pitiş, fondator Simple Capital.
    yummdiet.com utilizează o tehnologie proprietară pentru a genera automat diete personalizate şi, combinat cu celelalte instrumente disponibile pentru utilizatori, devine cea mai complexă platformă de slăbire de pe piaţă. yummdiet.com generează un meniu personalizat de slăbire sau menţinere în funcţie de preferinţele alimentare ale clienţilor şi de datele lor de lifestyle, are o secţiune în timp real de coaching şi suport pentru slăbire, le oferă clienţilor acces la calculatorul de înlocuiri alimentare pentru un plus de flexibilitate şi diversitate în meniu, antrenamente video pentru acasă şi reţete cu ingrediente sănătoase, care se încadrează în recomandările nutriţionale pentru slăbire.

    Întregul sistem yummdiet.com, de la interfaţa destinată consumatorilor, până la soluţia de administrare destinată utilizatorilor a fost dezvoltat de Softbinator Technologies.

    „Softbinator Technologies caută constant să investească în start-up-uri bazate puternic  pe tehnologie, completând aportul de capital cu expertiza de a adresa probleme tehnice cu impact global. Deviza companiei este aceea de a construi tehnologie pentru umanitate şi yummdiet.com se potriveşte perfect în acest tipar prin care construim şi livrăm un produs unic, care nu doar tratează, dar mai ales previne şi îşi propune să schimbe modul în care utilizatorul îşi abordează propria sănătate”, a spus Daniel Ilinca, CEO & fondator Softbinator Technologies.

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.

  • Aproape o treime din populaţia României nu era conectată la sistemul public de alimentare cu apă în 2019. În Moldova ponderea ajunge la 50%, în Bucureşti-Ilfov este 12%

    Aproape o treime din populaţia României, respectiv 5,6 milioane persoane, nu era conectată la sistemul public de alimentare cu apă în 2019, dar numărul locuinţelor racordate a crescut faţă de 2018,  arată datele publicate miercuri de INS.
     
    În cursul anului trecut, numărul persoanelor care au acces la sistemul public de alimentare a crescut cu 212.518 persoane, la un total de 13,7 milioane (70% din total).  Creşterea a fost determinată de racordarea populaţiei la reţelele de alimentare cu apă nou construite.

    Pe regiuni, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemul public  era în Bucureşti-Ilfov (87,7% din totalul populaţiei), urmată de regiunea Sud-Est (82,3%).

    La polul opus se află regiunea Nord-Est, în zona Moldovei doar jumătate din populaţie având acces la apă (50,1%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (59,3%).

    Din volumul total de apă, 43,4% a fost distribuită populaţiei, 35,8% pentru agricultură şi piscicultură, 13,3% pentru activităţi din industrie şi construcţii.

    Cele mai mari cantităţi de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomiţa (25%), respectiv Argeş-Vedea (19%).

     

  • Reducerea risipei alimentare #ALidlLessWaste

    Lidl România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Lidl România, care citează datele Food Waste Combat, românii generează anual 5 milioane de tone de deşeuri alimentare, în timp ce 66% din familiile din mediul rural nu îşi pot asigura hrana zilnică. De aceea, din nevoia de a adresa societăţii această problemă, care nu era pe agenda publică, compania a creat, în cadrul proiectului „Reducerea risipei alimentare”, campania de informare #ALidlLessWaste. Campania tratează o problemă cu efecte la nivel global, dar şi naţional, aşadar ţinteşte toţi românii. „Pentru a putea combate risipa alimentară este nevoie ca nivelul de conştientizare să fie unul ridicat în rândul consumatorilor, urmat de schimbări de comportament ale acestora”, susţin reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    În cadrul campaniei desfăşurate de-a lungul anului trecut, au fost implicate echipele de comunicare şi CSR ale Lidl România. Strategia a implicat comunicarea subiectului gradual, dezvoltându-l de la conştientizare, la informare şi acţiune, în medii diverse de comunicare (social media, execuţii de PR, offline), pentru a ajunge la un public cât mai larg. Comunicarea online #ALidlLessWaste s-a concentrat pe canalele Lidl, printr-o expunere educativă despre impactul risipei alimentare pentru ca publicul să asimileze şi să aplice măsurile de limitare ale fenomenului acasă, uşor. „Am creat un pilon de conţinut dedicat pe Facebook, cu postări săptămânale sub hashtag-ul #RetetaResponsabila despre cum se depozitează corect alimentele, ce reţete pot fi pregătite cu resturi, demers continuat şi în 2020. Prin execuţiile de PR, ne-am adresat publicului în outleturile media&TV, pentru informare. Comunicarea în magazinele Lidl a avut scopul de a responsabiliza populaţia cu privire la risipa alimentară, prin implicarea directă şi comună în acţiune”, explică reprezentanţii companiei. Costurile au fost cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro.

    Efecte:
    Primul efect a fost creşterea impresiilor la postările informative despre combatarea risipei alimentare de pe paginile Lidl, unde subiectul a devenit unul de impact asupa comunităţii. Printr-o execuţie de PR de la Electric Castle – un documentar video prin care au fost ilustrate toate domeniile în care risipa alimentară are impact, comunicarea acestui subiect a avut rezultate asupra calităţii mediului. Banca pentru Alimente Cluj a colectat de la persoanele juridice de la EC peste o tonă de alimente bune de consum, care nu au mai ajuns la casat, ajutând peste 500 de beneficiari aflaţi în dificultate de a-şi procura hrana zilnică. Prin comunicarea unei colecte pentru sărbătorile de iarnă, subiectul a avut un efect şi asupra societăţii în ansamblu. Conversia rezultatelor calitative obţinute din apariţiile media a fost validată de rezultatele cantitative: în doar două săptămâni, clienţii Lidl din 12 magazine din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău au donat
    16,7 tone de alimente, pentru aproximativ 7.000 de persoane vulnerabile, îmbunătăţindu-le calitatea vieţii.

  • Idei de vacanţă în pandemie

    Una dintre acestea este alcătuirea unor grupuri de vacanţă, cu ajutorul unor familii de cunoştinţe ori întâlnite online, scrie Washington Post. Membrii unui grup de vacanţă se aleg în funcţie de anumite criterii, printre care şi opiniile lor cu privire la purtarea măştii sau faptul că-şi procură alimentele necesare online şi deţinerea unei case pe roţi. Grupurile se adună şi stau în izolare, fiecare în rulota sa, două săptămâni, ca să se asigure că nimeni nu manifestă semne de boală, după care pornesc la drum spre locuri care le permit păstrarea distanţei de siguranţă.

  • Rata inflaţiei s-a redus uşor în august, la 2,7%, faţă de 2,8% în iulie, după ce alimentele s-au scumpit cu 5,4%, iar serviciile cu 2,9%

    Rata inflaţiei s-a redus uşor în august, la 2,7%, faţă de 2,8% în iulie, după ce alimentele  s-au scumpit cu 5,4%, iar serviciile cu 2,9% comparativ cu perioada similară din 2019, arată datele INS.

    În acelaşi timp, preţurile bunurilor nealimentare au crescut cu 0,75%.

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2018 – august 2019), calculată pe baza IPC, este 3,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,9%.

    Comparativ cu luna iulie, în august preţurile au rămas în medie constante, cu o creştere de 0,08% la produse nealimentare şi 0,2% la servicii, în timp ce alimentele s-au ieftinit cu 0,4%.

    Cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate în acest an la bilete de avion (28%), servicii poştale (12%), fasole boabe (15%), fructe (15%), făină (6%), ulei (4%), 

     

  • Studiu: Vânzările micilor producători locali, în creştere: ponderea românilor din oraşe care au cumpărat alimente de la producători locali aproape s-a dublat în pandemie

    Mulţi locuitori din mediul urban şi-au schimbat comportamentul alimentar în perioada de pandemie şi aleg să achizi­ţio­neze alimente şi de la producătorii locali, nu doar din supermarketuri, deoarece con­si­deră că sunt mai sănătoase, arată un stu­diu realizat de agenţia de cercetare de piaţă IZI Data. 

    Românii şi-au modificat pre­ferin­ţele alimentare în perioada de pan­de­mie, majoritatea îndreptându-şi atenţia către produsele locale, potrivit cercetării care s-a bazat pe trei sondaje, realizate de Silvia Luican, fondatoarea agenţiei IZI Data. Studiul arată că 35% dintre românii din mediul urban cumpără mai des de la pro­du­cători români, iar 26% declară că mă­nâncă mai sănătos. Cercetarea realizată de IZI Data a analizat cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade şi Merinde, Nod Verde şi Cumsecade, patru food huburi ce susţin producătorii locali, iar datele arată că vânzările s-au triplat.

    În general, dintre clienţii care aleg produsele hub-urilor locale, 68% doresc să ajute oameni care fac o treabă bună, iar 57% consideră că aceste produse sunt su­pe­rioare celor de la supermarket. Cei mai mulţi clienţi sunt femei, iar mai mult de ju­mă­tate dintre cei ce achizi­ţionează online pro­duse locale au copii.

    Primul studiu a fost realizat în luna mai, în rândul clienţilor huburilor alimentare Roade şi Merinde, Nord Natural şi Helyénvaló, al doilea a fost realizat tot în luna mai, pe o populaţie generală, reprezentativ urbană şi al treilea a fost realizat în februarie, pe o populaţie generală, reprezentativ urbană, toţi respondenţii având peste 18 ani.

     

     

  • Românii care au creat imprimanta de alimente. În curând putem să ne primim mâncarea doar apăsând pe un buton

    „Reebo este practic prima imprimantă alimentară 3D concepută să funcţioneze în sistem vendingmachine şi de aici posibilităţile sunt nenumărate tehnologic pentru că acest sistem permite multiple capete de depunere a materialului, capacitate mare de cartuşe şi produse alimentare care vin ready-to-eat şi care sunt gata de consum, nu mai necesită gătire. Lucrăm acum la prototipul experimental. Reebo ca prototip experimental poate face sandvişuri şi prăjituri care sunt ready-to-eat, personalizate, iar clientul final îşi poate seta caloriile”, a declarat la ZF IT Generation Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods Solutions. Ea a povestit că ideea proiectului Reebo a apărut în ultima parte a anului 2018.

    „În acea perioadă lucram la un alt proiect food-tech legat de nişte produse alimentare destinate situaţiilor de urgenţă şi uzului militar. Reebo a apărut în urma acelui proiect şi este abia la primul capitol. A apărut mai degrabă cu o viziune a felului în care va arăta alimentaţia viitorului în contextul dezvoltării globale a dezvoltării tehnologice rapide, al creşterii populaţiei gloabe şi al nevoii de sustenabilitate. Nu pentru că sunt subiecte în trend, ci din contră, pentru că omenirea are nevoie de soluţii care să permită acces facil la alimente sigure şi personalizate în funcţie de nevoile nutriţionale.”
    Imprimanta alimentară 3D Reebo va putea realiza sandvişuri şi prăjituri din ingrediente naturale în doar câteva minute, după cum susţin reprezentanţii start-up-ului.

    Cum se foloseşte însă mai exact imprimanta alimentară 3D Reebo de către utilizatori?
    „Toată lumea cunoaşte aparatele coffee vending machine. Reebo vine dotată cu un meniu touchscreen de pe care clientul îşi poate alege ingredientele, îşi setează caloriile, achită prăjitura sau sandvişul şi aşteaptă până la 3 minute să îi fie livrate într-un ambalaj biodegradabil. Maşina este dotată cu cartuşe alimentare în care sunt ingredientele. Aici este şi noutatea tehnologică – avem numeroase capete de depunere.

    Ce înseamnă asta? Că utilizatorul poate alege o varietate de gusturi”, a explicat Mădălina Ilie. Dacă utilizatorul nu doreşte să ia contact cu echipamentul, poate da comanda şi plăti direct din aplicaţia de mobil dedicată atunci când se află lângă aparat. Aplicaţia mobilă va fi dezvoltată în faza de prototip industrial.

    Fiind o imprimantă în sistem vending, Reebo poate fi instalată pe stradă, în locuri cu trafic pietonal intens sau în clădiri de birouri. „Astfel toată lumea poate avea acces la ea şi la un produs cu raport calitate-preţ care este mult mai bun decât un produs de fast-food, de la restaurantele din jurul birourilor sau de la magazinele din jurul blocurilor.”

    Proiectul Reebo este compus din trei faze, până când va putea ajunge în etapa comercială. „Prima este cea de prototip experimental, rolul acestei faze fiind să arătăm că ideea şi conceptul nostru sunt fezabile, se pot realiza. A doua etapă este prototipul industrial, care cuprinde şi un laborator alimentar în care se va testa imprimanta şi în acelaşi timp se vor testa şi consumabilele pentru că businessul Manna Foods Solution pe proiectul Reebo înseamnă pe de-o parte imprimanta Reebo, iar pe de altă parte consumabilele aferente imprimantei.

    În cadrul acestui laborator şi în această fază de prototip industrial se fac de asemenea pilotarea, validarea, măsurătorile, analizele atât pentru imprimante, cât şi pentru consumabile. Concluziile trase din această etapă vor fi utilizate pentru linia de producţie pentru a scuti timp şi bani pentru acea etapă. Pentru linia de producţie, tot atunci se va face şi strategia go-to-market”, a precizat fondatoarea Manna Foods Solutions.

    Acum, următoarea etapă a proiectului este cea de prototip industrial. „Practic, aceasta va seta toţi parametrii pentru linia de producţie şi tot atunci vom avea o colaborare cu medici nutriţionişti care ne vor ajuta să facem reţetele pentru fiecare tip de pastă astfel încât ele să fie echilibrate din punct de vedere nutriţional, din toate punctele de vedere medicale, de alimentaţie, de siguranţă ş.a.m.d.”
    Pentru a trece la următoarea etapă, echipa Manna Foods Solutions are însă nevoie de finanţare şi ia în considerare atât obţinerea de fonduri europene nerambursabile, cât şi obţinerea unor investiţii private, având în vedere complexitatea şi amploarea proiectului.
    „Pe de-o parte aplicăm în octombrie la EIC Horizon 2020 – un fond al UE pe partea de cercetare-dezvoltare, adică sunt practic nişte fonduri de risc pe această zonă. Pe de altă parte avem discuţii şi cu investitori cu venture capital-uri, am început să abordăm şi fonduri de investiţii. Facem în paralel acest lucru pentru că în tehnologie este foarte important să fii primul pe piaţă şi atunci vrem să grăbim lucrurile. Cu cât găsim finanţele mai repede pentru următoarea etapă, cu atât şi Reebo va ajunge mai repede pe piaţă.”

    Până acum, în etapa de prototip experimental, proiectul Reebo a fost realizat din fonduri proprii ale echipei Manna Foods Solutions, însă pentru a putea trece în următoarea etapă de prototip industrial start-up-ul are nevoie de o finanţare considerabilă.

    „Pentru partea de prototip industrial suma este de cercetare-dezvoltare practic şi ajunge la circa 3,5 milioane euro. Sperăm ca până la finalul acestui an să avem deja măcar direcţia de finanţare, astfel încât din ianuarie să ştim de unde plecăm. În octombrie aplicăm la Horizon 2020, avem discuţii în prezent cu câteva venture capital-uri şi vedem ce se va finaliza. Deadline-ul pe care noi ni l-am dat pentru obţinerea finanţării sau garantarea obţinerii finanţării este decembrie anul acesta.”

    Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor. Start-up-ul local ce lucrează în prezent la dezvoltarea unei imprimante are în plan să obţină anul acesta o finanţare de circa 3,5 milioane de euro pentru a putea trece în etapa de prototip industrial din cadrul proiectului.

    Proiectul, numit Reebo, se află în prezent în faza de prototip experimental, etapă în care echipa Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor.

    Proiect: Manna Foods Solutions
    Ce face? Dezvoltă o imprimantă alimentară 3D
    Necesar actual de finanţare: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mădălina Ilie, fondator Manna Foods Solutions

    Proiect: Scriptoman
    Ce face? Platformă ce permite transcrierea şi traducerea automată a fişierelor audio/video
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Invitat: George Rusu, administrator RolaxIT Innovation

    Proiect: Trusted App
    Ce face? Aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri
    Investiţie iniţială: 35.000 euro
    Ţinta de venituri 2021: 30.000 euro
    Invitat: Ioana Arsenie, fondator Trusted App

    Proiect: Menisto
    Ce face? Aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor pornind de la meniul digital direct pe smartphone-ul clienţilor
    Necesar actual de finanţare: 100.000 euro
    Invitaţi: Mircea Deliu si Cezar Cherciu, fondatori Menisto

    Proiect: I’m fine
    Ce face? Platformă care se foloseşte de tehnologie pentru a ajuta persoanele care au nevoie de psihoterapie
    Invitat: Daniel Barbu, fondator şi CEO I’m fine

    Proiect: DAHNA
    Ce face? Aplicaţie mobilă de nutriţie care le configurează utilizatorilor meniuri conform profilului lor metabolic, precum şi reţetele pentru prepararea lor, dar şi lista de cumpărături cu ingredientele şi cantităţile necesare
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Necesar actual de finanţare: circa 300.000 euro
    Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, CEO al CardioScience şi coordonatoarea proiectului DAHNA

    Proiect: Automation Pill
    Ce face? Soluţii software de automatizare a diferitelor procese din cadrul companiilor
    Ţintă de venituri 2020: 150.000 euro
    Invitat: Daniel Tilă, cofondator Automation Pill

    Proiect: Chifor Vision
    Ce face? Dezvoltă o tehnologie pentru simplificarea diagnosticării bolii parodontale
    Finanţări totale atrase până acum: 275.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 2 milioane euro
    Invitat: Radu Chifor, fondator Chifor Vision

    Proiect: VetFast
    Ce face? Dezvoltă aplicaţii pentru digitalizarea proceselor din domeniul veterinar
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Invitat: Alexandru Pavel, fondator VetFast

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum poate dezvolta România lanţuri alimentare scurte când are şase judeţe fără nicio fabrică de procesare a laptelui?

    Antreprenorii din industria agroalimentară dis­cută despre nevoia de a scurta lanţurile de producţie şi aprovizionare şi de a reduce complexitatea acestora, scoa­să în relief de criza generată de pandemia COVID-19, însă cum poate România să facă acest lucru când are şase judeţe fără nicio fabrică de procesare a laptelui?

    „România se poate poziţiona bine în această nouă paradigmă, având în vedere atât potenţialul agricol, cât şi cel financiar, potenţat prin accesarea mai amplă a resurselor disponibile la nivel european pentru activităţi de digitalizare, inovare şi legate de economia verde”, se arată în raportul anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială pentru anul 2019.

    În prezent, România are 158 de unităţi de procesare a laptelui crud, însă în judeţele Caraş-Severin, Călăraşi, Dolj, Olt, Sălaj şi Tulcea nu există nicio fabrică, conform datelor centralizate de ZF dintr-o listă a unităţilor de producţie, colectare şi procesare din industria alimentară a Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

    De altfel, în judeţele în care nu există fabrici de procesare a lapteui şi şeptelul de bovine e scăzut, în medie fiind crescute 30.000 de bovine pe an în fiecare judeţ, în timp ce în Suceava, unde sunt cele mai multe fabrici (16), efectivul de bovine este de peste 136.000 de capete, de patru ori mai mare, potrivit datelor de la INS.