Tag: afaceri

  • Jobul pe care îl poate face oricine şi care îngroaşă portofelul cu sute de mii de dolari pe an

    Pasiuna pentru fotografie a lui Grace Torres a devenit mai mult decât un hobby, şi s-a transformat în cariera ideală care a ajutat-o la 23 de ani sa atingă indepedenţa financiară. După o investiţie totală de 45.000 de dolari cu care şi-a transformat pasiunea în business, ea a bifat în 2022 venituri de 177.000 de dolari pe an, iar astăzi încasează peste 10.000 de dolari pe lună, scrie CNBC.

    După ce s-a îndrăgostit de fotografie la vârsta de 13 ani, Torres a petrecut ani de zile filmând petreceri Sweet 16 în New Jersey pentru un salariu mic şi lucrând la Chick-Fil-A pentru a-şi permite un set de echipamente foto de 500 de dolari. În timp ce urma cursurile Universităţii Southeastern din Lakeland, Florida, a câştigat câţiva clienţi şi bani – dar nu era sigură că fotografia ar putea plăti facturile după facultate.

    Apoi, a aflat că fotografii independenţi de succes încep adesea prin a investi în echipamente de înaltă calitate. Aşa că, după ce a absolvit facultatea în decembrie 2020, Torres a investit în aparate foto şi obiective noi şi, treptat, şi-a lansat businessul.

    „Întotdeauna am avut mai multe locuri de muncă în timpul facultăţii, aşa că faptul că am putut să am un singur loc de muncă, în care să am propriul meu program şi să îmi fac propriul program a fost o binecuvântare pentru mine. Mă trezesc în fiecare dimineaţă încântată să lucrez cu clienţii cu care lucrez şi să fac ceea ce îmi place”, a declarat tânăra antreprenoare.


    La început, spune Torres, perspectivele păreau sumbre: Avuse deja două-trei în timpul facultăţii, în mare parte pentru a-şi permite să cumpere echipamentul de filmat. Dar, după ce a urmărit alţi fotografi pe Instagram, şi-a dat seama că, dacă ar echilibra costurile echipamentului cu mai multe şedinţe foto, ar avea o şansă de a trăi cu normă întreagă din această meserie.
     

    Aceasta şi-a extins programul şi a început să facă rezervări la fiecare două săptămâni, în loc de o dată la două luni. Aproximativ un an mai târziu, a absolvit Southeastern University şi a acceptat un stagiu plătit, cu jumătate de normă, la o organizaţie non-profit, pentru a suplimenta finanţele până când se putea orienta ca fotograf independent cu normă întreagă.

    Torres a petrecut câteva luni cercetând practici de afaceri sustenabile şi lucrând la atragerea de clienţi prin intermediul social media. În mai 2021, la cinci luni de la absolvirea facultăţii, şi-a început afacerea de fotografie full-time.

    În ultimul an şi jumătate, Torres a delegat o parte din responsabilităţile sale. Ea a investit în servicii juridice pentru a o ajuta cu contractele, a angajat un contabil care să o înveţe cum să plătească impozitele pentru afacerea ei şi are un contractor care o ajută să editeze fotografiile.

    În majoritatea zilelor, spune ea, simte că trăieşte un vis. Cu toate acestea, alte zile îi amintesc de provocările pe care le presupune să fii un tânăr antreprenor.

    Anul trecut a fost un an de vârf pentru nunţi, în urma restricţiilor Covid-19 la nivel naţional din 2020 – şi Torres spune că a simţit cu siguranţă presiunea. Ea a filmat 46 de nunţi într-un an, dintre care 10 într-o singură lună.

    Pentru a combate burnout-ul, a învăţat să programeze mai puţine nunţi, chiar dacă asta înseamnă să sacrifice veniturile. În acest an, s-a angajat la 34. Anul viitor intenţionează să se oprească la 27. De asemenea, a început să externalizeze o parte din serviciile sale de la biroul ei de acasă din Lakeland, Florida, plătind contractori care să-i editeze fotografiile şi să gestioneze contabilitatea.

    Cu cât mai mult echilibru între viaţa profesională şi cea privată poţi crea, spune Torres, cu atât mai bine.

    „”Vreau să continui să-mi construiesc compania, să cresc şi să mă extind, astfel încât să am mai multe oportunităţi de a lucra cu mai multe cupluri cu care mă conectez cu adevărat şi să călătoresc în locurile în care mi-am dorit întotdeauna să merg”, a declarant Grace Torres

  • Start-up-ul MultiversX (Elrond) a raportat pentru 2022, anul în care moneda proprie s-a prăbuşit în valoare de la 239$ la 33$, un profit net de 89 mil. lei, mai mare cu 74%, la afaceri de 12,8 mil. lei, mai mici cu 11%

    Start-up-ul MultiversX din Sibiu, cunoscut anterior sub numele Elrond Network, cel mai mare proiect de crypto de pe piaţa locală, a raportat la Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2022 o cifră de afaceri în scădere şi o explozie a profitului net, conform datelor din bilanţul depus de companie.

    Compania MultiversX Labs SRL, care şi-a enunţat în mai multe rânduri dorinţa de a deveni un unicorn – la fel ca UiPath, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de 12,86 mil. lei, în scădere cu 11% şi datorii totale de 39,34 mil. lei, mai mari cu 161%. 2022 a fost însă şi anul în care compania a raportat cel mai mare câştig net din existenţa de cinci ani: 89,01 mil. lei, mai mare cu 74% faţă de anul precedent.

    Numărul mediu de angajaţi al companiei a crescut în 2022 la 67 de persoane, de la 39 în anul precedent.

    Anul 2022 a marcat o prăbuşire a valorii pentru criptomoneda Egold lansată de Elron/MultiversX: de la 238,86 dolari pe 1 ianuarie 2022 la 32,96 dolari pe 31 decembrie 2022, conform datelor de pe site-ul crypto.ro. În prezent, valoarea criptomonedei este chiar şi mai mică: 31,21 dolari, conform aceleiaşi surse.

    Compania, care este deţinută de Beniamin Mincu, Lucian Mincu şi Mihail-Lucian Todea, a atras de partea sa, ca adviseri şi susţinători publici nume grele din industria locală de tech, printre care şi Andrei Pitiş, de la Simple Capital.

  • UiPath chiar devine un „Google” al României: cu o creştere de 86% în 2022, la afaceri de 2,27 mld. lei, compania fondată de Daniel Dines îşi întăreşte poziţia de cel mai mare jucător din IT de pe piaţa locală. Afaceri peste cele ale Telekom Mobile, şi la mică distanţă de cele ale fostului Romtelecom

    UiPath, prima companie de IT din România care a ajuns pe Wall Street, şi-a consolidat titlul de cea mai mare companie tech de pe piaţa locală după cifra de afaceri, după o creştere de 86% a afacerilor în 2022, până la 2,27 mld. lei, cifră care poziţionează firma înaintea unor giganţi precum Telekom România Mobile – companie cu 4 milioane de clienţi şi la un pas de a ajunge din urmă fostul monopol din telefonia fixă Romtelecom, arată datele din bilanţul depus la Ministerul Finanţelor Publice.

    Cu această cifră de afaceri, UiPath este a cincea cea mai mare companie IT&C a României, după Orange, RCS&RDS, Vodafone şi Orange România Communications (fostul Romtelecom).

    UiPath a raportat un număr mediu de angajaţi de 1.035 de angajaţi, faţă de 828 de oameni în anul anterior. Pierderile nete au crescut la 249,4 mil. lei, de la o pierdere de 19,4 mil. lei în anul precedent.
    Veniturile totale ale UiPath au fost de 3,2 mld. lei, faţă de 1,3 mld. lei în 2021.

    UiPath SRL a depăşit pentru prima oară în 2020 giganţi precum Oracle sau IBM, care au dominat în mod tradiţional topurile celor mai mari firme locale de IT, devenind cea mai mare companie locală de IT.
     

  • Cum au evoluat anul trecut afacerile celor mai mari cinci jucători din industria navală: afaceri totale de 2,3 miliarde de lei, în scădere cu 20%, şi 8.120 de angajaţi

    ♦ Cele mai mari cinci şantiere navale de pe piaţa locală adunau anul trecut 8.120 de angajaţi, faţă de 8.885 de persoane anul anterior ♦ Doar trei companii din cele cinci au raportat profit net anul trecut şi doar doi coloşi au reuşit să îşi crească cifra de afaceri ♦ Topul celor mai mari jucători din această industrie s-a schimbat după rezultatele de anul trecut.

    Cele mai mari cinci şantiere navale de pe piaţa locală au avut anul trecut afaceri totale de 2,3 mi­li­arde de lei (470 mil. euro), în scădere cu 20%, şi au adunat 8.120 de angajaţi în total, în scădere faţă de anul anterior, arată o analiză realizată de ZF.

    Şantierul naval Vard Tulcea, cel mai mare jucă­tor de pe piaţa construcţiilor navale şi cel mai mare anga­ja­tor din judeţul Tulcea, a finalizat anul trecut cu afa­ceri de 1,2 miliarde de lei, nivel similar cu cel din anul anterior, şi a raportat profit faţă de pierderi anul ante­ri­or, potrivit datelor publice. Compania a rapor­tat un profit net de 64 de milioane de lei anul trecut, faţă de pierderi de 18 mil. lei anul anterior, potrivit datelor publice. Şantierul avea anul trecut în produc­ţie nave de croazieră, blocuri în plutire pentru Italia, o navă off­shore şi una militară. Şantierul naval din Tulcea a­vea anul trecut 2.726 de angajaţi, potrivit mfinante.ro.

    La începutul anului trecut grupul Vard anunţa că va integra şantierele navale din Tulcea şi Brăila într-o singură entitate administrativă, proiectul fiind lan­sat în urma deciziei luate la nivelul grupului Fincan­tieri, din care face parte Vard. Fuziunea are ca scop re­ducerea costurilor de producţie, simplificarea proce­sului decizional, reducerea costurilor administrative. Fuziunea va avea la bază modelul operaţional şi de business al grupului Fincantieri, în care o singură companie încorporează mai multe şantiere navale.

    Pe de altă parte, şantierul Vard Brăila raporta afaceri de 236 mil.lei anul trecut faţă de 377 milioane de lei în 2021, arată datele publice. Anul trecut, com­pania a reuşit să îşi reducă pierderile la 353.000 de lei, faţă de 57 milioane de lei anul anterior, arată datele publice. În cadrul acestui şantier lucrau 1.426 de oameni anul trecut.

    Acţionarul majoritar al VARD este Fincantieri Oli&Gas S.p.A, filială deţinută în totalitate de grupul Fincantieri S.pA, cu sediul în Trieste, Italia.

    Pe această piaţă mai activează grupul olandez Damen, ce controlează şantierele din Galaţi şi Mangalia.

    Damen Galaţi a avut anul trecut afaceri în scădere la 227 milioane de lei, faţă de 586 mil. lei anul anterior, arată datele de la mfinante.ro. Şantierul a reuşit însă să îşi crească profitul la 39,7 milioane de lei anul trecut, faţă de 37,2 milioane de lei anul anterior. Compania avea 1.505 angajaţi anul trecut, potrivit mfinante.ro. Recent, şantierul naval Damen Galaţi a anunţat că va proiecta şi construi 4 noi fregate pentru Belgia şi Olanda, după ce a câştigat un contract nou. Olandezii de la Damen au semnat cu Ministerul olandez al apărării şi Thales contractul pentru proiectarea, construcţia şi livrarea a patru fregate de război anti-submarin (ASW), două pentru Olanda şi două pentru Belgia.

    Pe de altă parte, şantierul Damen Mangalia a anunţat recent că recrutează 200 de meseriaşi, sudori, lăcătuşi, deşi până acum numărul de angajaţi a fost în scădere anual. În 2022 compania a raportat pierderi nete de 83,8 milioane de lei, faţă de pierderi de 77,9 milioane de lei anul anterior, potrivit datelor transmise de oficialii companiei. Mai mult, numărul de angajaţi s-a redus la 1.635 de salariaţi anul trecut, faţă de 1.907 angajaţi. Veniturile totale s-au redus la 312 mil. lei faţă de 488 mil. lei anul anterior, arată aceiaşi sursă.

    Tranzacţia pentru preluarea şantierului naval Mangalia s-a finalizat în 20 iulie 2018, iar olandezii de la Damen Shipyards Group au preluat pachetul majoritar de la coreenii de la Daewoo şi au cesionat 2% statului român, astfel încât Ministerul Economiei, prin şantierul Naval 2 Mai Mangalia SA, a ajuns să controleze un pachet de 51%.

    Pe piaţă mai este prezent şantierul Naval Constanţa, singurul jucător controlat de un antreprenor local, Gheorghe Bosânceanu, care a reuşit anul trecut să îşi crească cifra de afaceri la 317 mil. lei, faţă de 127 mil. lei anul anterior şi să intre pe locul doi în topul celor mai mari jucători, arată mfinante.ro.

    Printre provocările cu care s-au confruntat şantierele navale în ultimii doi ani au fost creşterea preţului la materiale (tablă), dar şi creşterea preţului la gaze şi energie, piaţa însă s-a mai aşezat acum.

     

  • Cum a transformat un cuplu o mâncare pe care o iubeau când cei doi erau copii, dar pe care o mâncau rar, într-o afacere profitabilă

    Luado Chocolate este o poveste începută, de fapt, acum 43 de ani, pe când Dorian Lungu, mic copil fiind, îşi aştepta cu nerăbdare porţia de ciocolată de casă făcută de mama lui, o ocazie cu care nu se întâlnea decât de câteva ori pe an. La ce s-a ajuns pornind de la acest răsfăţ ocazional? La o afacere în care Alina Lungu, soţia lui, dă tot ce e mai bun din resursele ei de gust şi creativitate.

    Erau vremurile comuniste, cu raţii şi multe lipsuri. De Crăciun, ciocolata de casă a mamei era nelipsită în ziua de Ajun, o făcea într-o tavă îngustă şi neagră, pe care o foloseşte şi astăzi. O lăsa să se răcească şi apoi o tăia în bucăţele paralelipipedice mici, pe care le înveleam în staniol. Acestea erau bomboanele noastre, pe care le puneam în pomul de Crăciun. Evident că le mâncam în primele două zile, dar lăsam staniolul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, îşi aminteşte Dorian Lungu. Într-o noapte, împreună cu fratele lui, a mâncat o bună parte din ciocolata de casă din tavă, ceea ce a atras, de dimineaţă, cearta mamei. A fost suficient pentru Dorian să spună că atunci când se va face mare, îşi va face singur ciocolata lui. Şi aşa a început totul. Deşi astăzi gustă cu cel puţin aceeaşi plăcere ciocolata mamei.

    „Probabil că aceasta a fost pelicula care mi-a rulat de-a lungul anilor şi care, la un moment dat, m-a adus în preajma unui amic, un doctor belgian care mi-a povestit mai multe despre ciocolata belgiană şi chiar mi-a adus o carte şi câteva forme vechi, alături de un mic bol de topit ciocolata. Acestea au fost începuturile, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani.” Au urmat călătorii în Belgia, Franţa, Elveţia, iar primele praline au ieşit pe piaţă în 2011, fără vreo intenţie de a transforma această activitate într-o afacere. Cu timpul, lucrurile au evoluat, iar lui Dorian i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni. La finalul anului 2022, Alina a fost desemnată best woman pastry chef / chocolatier din România. „Deşi ciocolateria artizanală este departe de un boom business, 2022 a fost un nou an consecutiv pe creştere, cu o cifră de afaceri undeva la 2,3 milioane de lei (460.000 de euro – n. red.) şi un profit de 100.000 de euro.”

    Laboratorul Luado se află în Braşov, în casa părintească a lui Dorian, amenajată acum pentru producţia de ciocolată şi praline, de ecleruri şi îngheţată artizanală. Brandul Luado se vinde prin intermediul a două magazine din Braşov, al site-ului şi cu ajutorul câtorva cafenele, librării, magazine de specialitate. „Vom deschide încă o locaţie în Braşov, pe lângă cele două pe care le avem, şi vom continua să diversificăm portofoliul de produse, dar vom şi reduce din cel vechi. Pregătim un nou canal de vânzare. Ridicăm puţin ştacheta la unele produse şi vom rivaliza cu produse grand premium din Europa cunoscătoare în domeniu.”

    Cei care cumpără de la Luado sunt atât persoane fizice fascinate de gustul ciocolatei artizanale, cât şi companii – micii, mijlocii sau mari – care comandă produse şi servicii de degustare. „Deşi suntem asimilaţi cu produse premium, iar acestea sunt de regulă privite ca fiind scumpe, avem clienţi de la copii la oameni cu vârste respectabile, care cumpără două-trei praline sau o bucăţică bark pe post de desert. În mod constant. Iar asta ne bucură cu adevărat”, spune Dorian Lungu. Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei. „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă.” Cele mai importante provocări sunt aduse de escaladarea preţurilor la materii prime şi materiale, de schimbarea profilului cumpărătorilor şi de afectarea puterii de cumpărare. Dar toate pălesc acoperite de gustul irezistibil al ciocolatei.   

    Lui Dorian Lungu i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni.

    Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    De Neagra – conserve de fructe şi legume (Bucşani, judeţul Dâmboviţa)

    Fondatori: Andreea Machidon şi Mihai Petrescu

    Investiţii: 65.000 de euro

    Prezenţă: 15 băcănii din Bucureşti Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu


    Merero – suc de mere (Voineşti, judeţul Dâmboviţa)

    Fondator: Alexandru Ilie

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi judeţul Ilfov


    Dansatorii Anonimi – şcoală de dans (Iaşi)

    Fondatori: Marius Turcu şi Elena Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 34.000 de lei (6.800 de euro)

    Prezenţă: Iaşi


    Gustul rafinat – dulceţuri, murături şi siropuri (judeţul Bihor)

    Fondatori: familia Halasz

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Prezenţă: online, naţională, într-o piaţă din Oradea, în două băcănii şi un restaurant din Oradea


    Miedăria – brand de mied (Pătârlagele, jud. Buzău)

    Fondatori: Cristina şi Mihai Negoţ

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: 60 de localuri din Bucureşti şi de pe Valea Buzăului



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce afacere de 200 de milioane de dolari vor face Leonardo DiCaprio şi Jeff Bezos

    Leonardo DiCaprio şi Jeff Bezos contribuie la lansarea unui fond de 200 de milioane de dolari pentru protejarea Amazon.
    Proiectul „Protect Our Planet” îşi propune să să accelereze tranziţia ţării sud-americane către o economie durabilă şi ecologică.

    Leonardo Dicaprio s-a implicat în multe mişcări de salvare a mediului şi combatere a crizei climatice. Potrivit unui nou raport, actorul premiat cu Oscar, Leonardo Dicaprio, şi fondatorul Amazon , Jeff Bezos, pun la bataie 200 de milioane de dolari în această provocare care va sprijini extinderea şi gestionarea ariilor protejate şi a teritoriilor indigene din Brazilia, scrie Variety.

    Potrivit raportului, banii pe care îi investeşte PoP Challenge vor fi pentru a ajuta Brazilia şi pentru a contribui la lupta împotriva defrişărilor din Amazon.

    „Suntem inspiraţi de obiectivele ambiţioase ale Braziliei în ceea ce priveşte protejarea Amazonului, unul dintre cele mai importante locuri pentru viaţa sălbatică de pe planetă, şi suntem încântaţi să putem sprijini aceste eforturi prin intermediul provocării”, a declarat Leonardo Dicaprio în declaraţie.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Noua afacere a lui Elon Musk şi Sergey Brin de la Google

    Elon Musk, proprietarul Twitter, este un utilizator regulat de ketamină, un anestezic folosit iniţial în medicina veterinară, potrivit unui raport al Wall Street Journal.

    Alături de Musk, cofondatorul Google, Sergey Brin, este ilustrat în rândurile articolului WSJ (intitulat „Ciuperci magice. LSD. Ketamina. Narcoticele care alimentează Silicon Valley) drept o persoană care „se bucură uneori de beatitudinea ciupercilor magice”, în timp ce fondatorul CashApp, Bob Lee, este prezentat ca făcând parte, în trecut, dintr-o „scenă underground de party-uri private” unde utilizarea psihedelicelor era „un lucru cât se poate de obişnuit”.

    Consumul de droguri psihedelice a evoluat semnificativ în ultimii ani, ajungând să devină o parte cu adevărat pronunţată a „culturii corporatiste” din Silicon Valley. Potrivit WSJ, directorii de top din domeniul tehnologiei consideră ketamina, psilocibina (elementul activ din ciuperci) şi LSD-ul „ca fiind reale porţi de acces către noi dimensiuni de afaceri”.

    În ceea ce-l priveşte pe Musk, directorul general al Tesla şi Space X a declarat că ia microdoze de ketamină pentru a trata depresia, fiind un entuziast al narcoticului în cadrul petrecerilor la care participă, potrivit unor persoane care au cunoştinţă directă despre obiceiurile de consum ale miliardarului.

    Utilizarea acestor stupefiante nu este întotdeauna legală – deşi sfera narcoticelor începe să beneficieze de un val de fonduri care se îndreaptă spre cercetare şi eforturi de lobby – mulţi utilizatori ajungând să se autodiagnosticheze sau să se bazeze pe sfaturile de dozare ale altor susţinători ai psihedelicelor care, de asemenea, nu sunt profesionişti în domeniul medical, ceea ce duce la riscul de a „aluneca în abuz”, a declarat pentru WSJ Alex Penrod, specialist în dependenţă din Austin, Texas. 

    Potrivit reporterului şi podcasterului Kara Swisher, consumul de narcotice în rândul marilor companii este pe o panta ascendentă încă din 2018, notând că stupefiantele au fost văzute de cei din domeniul tech ca o modalitate inspiraţională de a-şi „extinde capacităţile mentale pe toate planurile”.

  • Cum a transformat un cuplu de români gustul copilăriei într-o afacere pe placul clienţilor de toate vârstele

    Luado Chocolate este o poveste începută, de fapt, acum 43 de ani, pe când Dorian Lungu, mic copil fiind, îşi aştepta cu nerăbdare porţia de ciocolată de casă făcută de mama lui, o ocazie cu care nu se întâlnea decât de câteva ori pe an. La ce s-a ajuns pornind de la acest răsfăţ ocazional? La o afacere în care Alina Lungu, soţia lui, dă tot ce e mai bun din resursele ei de gust şi creativitate.

    Erau vremurile comuniste, cu raţii şi multe lipsuri. De Crăciun, ciocolata de casă a mamei era nelipsită în ziua de Ajun, o făcea într-o tavă îngustă şi neagră, pe care o foloseşte şi astăzi. O lăsa să se răcească şi apoi o tăia în bucăţele paralelipipedice mici, pe care le înveleam în staniol. Acestea erau bomboanele noastre, pe care le puneam în pomul de Crăciun. Evident că le mâncam în primele două zile, dar lăsam staniolul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, îşi aminteşte Dorian Lungu. Într-o noapte, împreună cu fratele lui, a mâncat o bună parte din ciocolata de casă din tavă, ceea ce a atras, de dimineaţă, cearta mamei. A fost suficient pentru Dorian să spună că atunci când se va face mare, îşi va face singur ciocolata lui. Şi aşa a început totul. Deşi astăzi gustă cu cel puţin aceeaşi plăcere ciocolata mamei.

    „Probabil că aceasta a fost pelicula care mi-a rulat de-a lungul anilor şi care, la un moment dat, m-a adus în preajma unui amic, un doctor belgian care mi-a povestit mai multe despre ciocolata belgiană şi chiar mi-a adus o carte şi câteva forme vechi, alături de un mic bol de topit ciocolata. Acestea au fost începuturile, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani.” Au urmat călătorii în Belgia, Franţa, Elveţia, iar primele praline au ieşit pe piaţă în 2011, fără vreo intenţie de a transforma această activitate într-o afacere. Cu timpul, lucrurile au evoluat, iar lui Dorian i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni. La finalul anului 2022, Alina a fost desemnată best woman pastry chef / chocolatier din România. „Deşi ciocolateria artizanală este departe de un boom business, 2022 a fost un nou an consecutiv pe creştere, cu o cifră de afaceri undeva la 2,3 milioane de lei (460.000 de euro – n. red.) şi un profit de 100.000 de euro.”

    Laboratorul Luado se află în Braşov, în casa părintească a lui Dorian, amenajată acum pentru producţia de ciocolată şi praline, de ecleruri şi îngheţată artizanală. Brandul Luado se vinde prin intermediul a două magazine din Braşov, al site-ului şi cu ajutorul câtorva cafenele, librării, magazine de specialitate. „Vom deschide încă o locaţie în Braşov, pe lângă cele două pe care le avem, şi vom continua să diversificăm portofoliul de produse, dar vom şi reduce din cel vechi. Pregătim un nou canal de vânzare. Ridicăm puţin ştacheta la unele produse şi vom rivaliza cu produse grand premium din Europa cunoscătoare în domeniu.”

    Cei care cumpără de la Luado sunt atât persoane fizice fascinate de gustul ciocolatei artizanale, cât şi companii – micii, mijlocii sau mari – care comandă produse şi servicii de degustare. „Deşi suntem asimilaţi cu produse premium, iar acestea sunt de regulă privite ca fiind scumpe, avem clienţi de la copii la oameni cu vârste respectabile, care cumpără două-trei praline sau o bucăţică bark pe post de desert. În mod constant. Iar asta ne bucură cu adevărat”, spune Dorian Lungu. Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei. „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă.” Cele mai importante provocări sunt aduse de escaladarea preţurilor la materii prime şi materiale, de schimbarea profilului cumpărătorilor şi de afectarea puterii de cumpărare. Dar toate pălesc acoperite de gustul irezistibil al ciocolatei.   

    Lui Dorian Lungu i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni.

    Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    De Neagra – conserve de fructe şi legume (Bucşani, judeţul Dâmboviţa)

    Fondatori: Andreea Machidon şi Mihai Petrescu

    Investiţii: 65.000 de euro

    Prezenţă: 15 băcănii din Bucureşti Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu


    Merero – suc de mere (Voineşti, judeţul Dâmboviţa)

    Fondator: Alexandru Ilie

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi judeţul Ilfov


    Dansatorii Anonimi – şcoală de dans (Iaşi)

    Fondatori: Marius Turcu şi Elena Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 34.000 de lei (6.800 de euro)

    Prezenţă: Iaşi


    Gustul rafinat – dulceţuri, murături şi siropuri (judeţul Bihor)

    Fondatori: familia Halasz

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Prezenţă: online, naţională, într-o piaţă din Oradea, în două băcănii şi un restaurant din Oradea


    Miedăria – brand de mied (Pătârlagele, jud. Buzău)

    Fondatori: Cristina şi Mihai Negoţ

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: 60 de localuri din Bucureşti şi de pe Valea Buzăului



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ANA Hotels şi-a majorat veniturile cu 83%, ajungând la afaceri de 160 milioane lei în 2022, nivel similar cu cel prepandemic

    ♦ Compania va pune în funcţiune în această lună panouri fotovoltaice care vor asigura parţial necesarul de consum pentru hotelul Crowne Plaza şi pentru sediul companiei ♦ Investiţia se ridică la 300.000 euro.

    ANA Hotels, una dintre cele mai mari companii hoteliere de pe plan local, a încheiat anul 2022 cu venituri de 160 milioane lei, în creştere cu 83% faţă de 2021, potrivit informaţiilor furnizate de către companie. Nivelul atins în 2022 se apropie de rezultatele raportate în 2019, când cifra de afaceri a fost de 166 milioane lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Hotelul Athenee Palace, aflat în por­to­foliul ANA Hotels, a fost parţial în­chis pentru renovare atât în 2021, cât şi în 2022, iar rezultatele companiei au atins acest nivel chiar şi cu hotelul închis parţial.

    Totodată, profitul net al compa­niei a fost de 20 milioane lei anul trecut.

    Pentru anul acesta, reprezentanţii companiei estimează venituri care vor depăşi pragul de 207 milioane lei, ceea ce ar fi un record pentru companie.

    „Cele mai mari provocări pentru acest an sunt modificările legislative, ca­re determină o predictibilitate scă­zută pentru mediul de afaceri, creşte­rea valorilor preţurilor la materialele de construcţii, creşterea dobânzilor la credite bancare, coroborate şi cu în­târ­zieri în eliberarea autorizaţiilor de con­strucţie, duc la amânarea investiţii­lor. O altă provocare va ţine de dificul­tăţile în găsirea de personal calificat sau lipsa de stabilitate a acestuia, ce generează costuri suplimentare de training şi au impact asupra calităţii serviciilor livrate către clienţi“, spun reprezentanţii companiei.

    Compania continuă procesul de renovare a hotelului Athenee Palace, urmând ca anul acesta să existe lucrări în zona de restaurant şi terasă, la English Bar, Cafe Athenee şi la spa.

    Mai mult, compania a investit în montarea panourilor fotovoltaice.

    „Vom dezvolta şi vom pune în funcţiune în luna iunie a panourile fo­tovoltaice instalate la Hotelul Crowne Plaza Bucharest şi sediul central ANA Hotels din Bucureşti, o investiţie de aproximativ 300.000 euro, care va asigura parţial necesarul de consum pentru hotel şi pentru sediu“.

    La sfârşitul anului trecut, Athenee Palace a încheiat colaborarea cu gru­pul hotelier internaţional Hilton, iar hotelul a trecut de la 1 ianuarie 2023 sub brandul InterContinental, revenit pe piaţa locală după o pauză de un an. InterContinental a avut sigla pe ho­te­lul din Piaţa Univer­sităţii până la sfârşitul anului 2021.

    În ultimii doi ani, Athénée Palace Bucharest a trecut printr-un proces de rebranding şi restaurare, care depă­şeşte 40 mil. euro.

    Procesul de modernizare a hotelului a avut loc în două etape. Dacă prima fază a vizat schimbări axate pe renovarea celor 132 de camere din aripa nou construită a hotelului, în a doua etapă eforturile au fost îndreptate spre renovarea faţadei, a zonelor comune şi a celor 151 de camere din clădirea istorică a hotelului, construită în 1914.

    Hotelul Athénée Palace este parte a grupului hotelier ANA Hotels, controlat de omul de afaceri George Copos. Din acelaşi grup fac parte şi hotelul din Bucureşti Crowne Plaza şi trei unităţi hoteliere din Poiana Braşov – Sportul, Bradul şi Poiana şi Hotelul Europa, împreună cu centrul SPA ANA Aslan Health Spa din Eforie Nord.

     

  • Brikston, producător de cărămidă şi ţiglă ceramică deţinut de austriecii de la Leier, a raportat o scădere cu 74% a profitului net în T1/2023 faţă de T1/2022, la 6,1 mil. lei. Afaceri de 54 mil. lei, minus 39%

    Brikston Construction Solutions (simbol bursier BKS), unul dintre cei mai mari producători de blocuri ceramice şi cărămida de la nivel naţional şi singurul producător de ţiglă ceramică la nivel naţional, a anunţat pentru primele trei luni din 2023 un profit net de 6,1 mil. lei, în scădere cu 74% faţă de rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 53,95 mil. lei, minus 39%, conform datelor din raportul financiar trimestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „În trimestrul 1 al anului 2023 pe fondul reducerii cererii de materiale de construcţii în piaţă, societatea şi-a redus semnificativ profitabilitatea faţă de perioada precedent. A fost necesară contractarea de împrumuturi din grup şi de la bancă pentru susţinerea activităţii operaţionale şi investiţionale. Societatea a continuat procesul investiţional: panouri fotovoltaice şi finalizarea investiţiilor începute”, menţionează compania în raport.

    Veniturile totale au scăzut cu 49% în T1/2023 faţă de T1/2022, la 42,8 mil. lei, iar cheltuielile totale s-au redus cu 22%, la 46,6 mil. lei. La 31 martie 2023, Brikston avea active totale de 571,7 mil. lei, cu 5% mai mari faţă de finele anului 2022. Totalul datoriilor a crescut cu 48%, la 71,4 mil. lei.

    „Piaţa materialelor de construcţii se află în recesiune faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea se datorează atât volumelor vândute, cât şi reducerilor de preţ. (…) Creşterea cheltuielilor de exploatare se datorează creşterii preţurilor în economie la utilităţi, materii prime, materiale, prestări servicii, pe fondul crizei geopolitice şi a inflaţiei”, mai scrie compania.

    În martie 2022 societatea a revenit la tranzacţionare pe piaţa AeRO, segmentul de acţiuni al Sistemului Multilateral de Tranzacţionare, după o lungă perioadă de consolidare internă. Între 1997 şi 2015, acţiunile au fost tranzacţionate pe piaţa Rasdaq sub simbolul bursier CERE.

    Brikston are două puncte de producţie, la Iaşi şi Sighişoara, şi face parte din Grupul Leier, activ în Austria, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Croaţia şi Ucraina în domeniul producţiei de materiale pentru construcţii, comercializării şi service-ul autovehiculelor premium, în cel imobiliar, al confecţiilor metalice şi ingineriei mecanice.

    Compania este controlată în proporţie de 97,93% de Leier, în timp ce puţin peste 2% este deţinut de alţi investitori. Acţiunile BKS se tranzacţionează în creştere cu 42,9% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de doar 9.400 de lei, arată datele BVB.