BusinessMagazin

Tag: actionari

  • De vineri până marţi bogaţii lumii au pierdut 93 de miliarde de dolari

    Miliardarul Warren Buffett,al patrulea cel mai bogat om din lume, a pierdut într-o singură zi, marţi, 1,4 miliarde de dolari din avere, în urma deprecierii cu 3,3% a acţiunilor băncii Wells Fargo, angrenată într-un scandal.

    Acţiunile Berkshire Hathaway, vehicolul de investiţii al lui Buffett şi cel mai important acţionar al Wells Fargo au căzut, la rândul lor, cu 2 procente, determinând reducerea averii miliardarului în vârstă de 86 de ani. Averea lui Buffett este estimată la 65,8 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filipescu Vişa se alătură Deloitte, consolidând echipa de consultanţă în fuziuni şi achiziţii

    Deloitte România continuă investiţiile în practica sa de consultanţă financiară prin unirea echipei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii cu una din cele mai cunoscute şi experimentate firme independente de consultanţă de pe piaţa românească, Filipescu Vişa. Prin alăturarea celor două echipe clienţii vor beneficia de servicii complete de consultanţă, iar competenţele în materie de consultanţă ale firmei se vor consolida. Ioana Filipescu va coordona departamentul de pe poziţia de partener, iar Florin Vişa se alătură ca director.

    Deloitte a fost oferit recent consultanţă în tranzacţii remarcabile cum ar fi  vânzarea de către grupul german REWE a 86 de supermarketuri Billa România către Carrefour sau vânzarea de către GoodMills România a lanţurilor de magazine Belforno către management, precum şi consultanţă acordată Bog’Art în obţinerea unei finanţări de 10 milioane euro numerar şi 10 milioane euro disponibili pentru scrisori de garanţie. Echipa de consultanţă financiară a Deloitte numără peste 40 de profesionişti specializaţi în evaluarea şi modelarea afacerilor, fuziuni şi achiziţii, finanţe corporative, servicii de suport în tranzacţii şi investigarea fraudelor.

    În ultimii ani, Filipescu Vişa a fost implicată în numeroase tranzacţii de impact cum ar fi consultanţă acordată fondului de investiţii Advent International la vânzarea Ceramica Iaşi, în 2014, sau consultanţă acordată acţionarilor Real Estate Services Group (RESG) cu privire la vânzarea subsidiarei bulgare, în 2015, precum şi la vânzarea pachetului majoritar deţinut la RESG Romania către compania franceză Samsic în 2016. Totodată, firma a oferit consultanţă acţionarilor Ana Imep cu privire la vânzarea companiei către Nidec, în 2016.
     

  • Datoriile giganţilor din energie s-au dublat în ultimii doi ani pe fondul scăderii preţului petrolul

    Exxon, Shell, BP şi Chevron, unele dintre cele mai mari companii de energie din lume, au datorii combinate de 184 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ultimii doi ani au venit cu scăderi masive ale preţului barilului de petrol.

    Datoriile ridicate ale companiilor din energie, împovărate de preţurile mici, ridică îngrijorări în rândul acţionarilor cu privire la abilitatea acestora de a plăti dividende.

    Nivelul datoriei celor patru mari companii din energie este dublu faţă de nivelul din 2014, când preţurile au început să se prăbuşească şi au ajuns până la un minim de 27 de dolari barilul la începutul acestui an. Preţurile petrolului au început să îşi revină de atunci, dar încă sunt sub pragul de 50 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Extinderea grupului Dona prin sistem de franciză

    CONTEXTUL: Reţeaua de farmacii Dona, dezvoltată de omul de afaceri Eugen Baciu, se află pe locul trei în topul celor mai mari jucători de pe piaţa de retail farma. Cu aproape 300 de farmacii, Dona a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 198 de milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2014. Totuşi, concurenţa acerbă din domeniu a determinat acţionariatul Dona să schimbe strategia de extindere a grupului.


    DECIZIA: Acţionarii grupului Dona au decis ca reţeaua de farmacii să se extindă prin sistem de franciză, fiind invitaţi sub steagul Dona antreprenori din domeniu, cu afaceri de circa 40.000- 50.000 de euro pe lună.


    EFECTELE: În urma acestei decizii, reprezentanţii Dona îşi propun să ajungă la o cotă de piaţă de 15% şi un număr de 700 de farmacii până în 2021. Până la finalul anului acţionarii speră ca reţeaua să sporească cu 30 de spaţii în francize, primele patru fiind redeschise oficial săptămâna trecută. Previziunile pentru întregul an compania se referă la o cifră de afaceri de 240 de milioane de euro, după ce în primul semestru vânzările au depăşit 105 milioane de euro.

    Reţeaua de farmacii Dona mizează pe extinderea prin francize, o reţetă care înseamnă o creştere mai rapidă, cu costuri şi riscuri mai mici. Pe de altă parte, promite francizaţilor costuri mai mici de achiziţii şi, implicit, câştiguri mai mari. aşa, reţeaua ar urma să crească cu 30 de noi spaţii anul acesta şi să se dubleze în următorii cinci ani, ajungând la 700 de farmacii sub umbrela Dona.


    „Am preferat să avem un lanţ de 700-800 de farmacii, decât un lănţişor de 350“, îşi motivează decizia Eugen Banciu, preşedintele companiei Siepcofar, care operează reţeaua Dona; el este şi unul dintre cei trei acţionari. Principalul argument al acestei strategii se leagă strâns de puterea de negociere în achiziţia produselor. Antreprenorul dă explicaţii amănunţite: 300 de farmacii cumpără 300 de aspirine la un preţ, dar la comenzi mai mari, pentru o reţea mai mare, preţul produselor este mai mic; astfel, deopotrivă spaţiile proprii dar şi francizaţii au de câştigat din această ecuaţie.

    Decizia de extindere în sistem de franciză a venit în contextul în care reţelele concurente creşteau rapid, adaugă Baciu; tot el povesteşte că pentru dezvoltarea modelului s-a inspirat din afacerile de profil de peste hotare şi „citind serios legea francizării americane, care este foarte bună“. Spre exemplu, dacă în Lituania, după liberalizarea pieţei, existau trei lanţuri de magazine care deţineau 70% din piaţă, iar în Germania antreprenorii din farma pot să aibă maximum trei – patru farmacii, în România nu există o limitare a numărului de farmacii. Astfel acţionarii au ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este o cotă de piaţă de cel puţin 15% şi 700-800 de farmacii care să funcţioneze sub marca Dona. „Acest sistem de extindere reprezintă cea mai apropiată formă de ceea ce ne dorim, pentru că implică transparenţă de ambele părţi“, declară Eugen Banciu.

    Aşadar, Dona deschide uşa pentru antreprenorii din domeniu care îşi doresc să se asocieze cu un brand evaluat la peste 40 de milioane de lei; în lista de condiţii pe care trebuie să le îndelinească francizaţii se numără şi faptul că antreprenorii ar trebui să se implice în coordonarea unităţilor, să aibă rulaje de cel puţin 40.000-50.000 de euro pe lună. Taxa de intrare în franciză este de 3.000-5.000 de euro. „Un antreprenor decide pe loc. Are cămaşa mai aproape decât haina întotdeauna“, spune Baciu.

    Preşedintele Dona adaugă că „e mai avantajos să lucrezi în parteneriat cu nişte antreprenori care au farmaciile, care cunosc problemele, care fac ceea ce promit, decât să ai intermediari. Fiind acţionari, îşi asumă, sunt obişnuiţi să îşi asume anumite lucruri. Ne interesează să lucreze în farmacie sau să aibă mai multe farmacii“. În prezent, Dona are un coordonator la zece farmacii, care „îi ajută, îi verifică şi îi învaţă“ pe farmacişti, iar modelul ar urma să fie replicat şi la la francizaţi, astfel încât acţionarul să se comporte ca un echivalent de coordonator pentru mai multe farmacii. Reprezentanţii Dona se aşteaptă ca după intrarea în reţea a unei farmacii, cifra de afaceri să crească iniţial cu cel puţin 15% în primele şase luni şi să adauge în jur de 2.000- 3.000 de euro pe lună la profitabilitate. „90% din farmaciile independente cu 500.000 euro cifră de afaceri în 2015 au avut pierderi. Profit de 1%, salarii la jumătate faţă de piaţă. Pentru aceste farmacii un venit suplimentar de 2.000-3.000 de euro pe lună contează“, spune Eugen Banciu.

  • Studiu de caz: Extinderea grupului Dona prin sistem de franciză

    CONTEXTUL: Reţeaua de farmacii Dona, dezvoltată de omul de afaceri Eugen Baciu, se află pe locul trei în topul celor mai mari jucători de pe piaţa de retail farma. Cu aproape 300 de farmacii, Dona a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 198 de milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2014. Totuşi, concurenţa acerbă din domeniu a determinat acţionariatul Dona să schimbe strategia de extindere a grupului.


    DECIZIA: Acţionarii grupului Dona au decis ca reţeaua de farmacii să se extindă prin sistem de franciză, fiind invitaţi sub steagul Dona antreprenori din domeniu, cu afaceri de circa 40.000- 50.000 de euro pe lună.


    EFECTELE: În urma acestei decizii, reprezentanţii Dona îşi propun să ajungă la o cotă de piaţă de 15% şi un număr de 700 de farmacii până în 2021. Până la finalul anului acţionarii speră ca reţeaua să sporească cu 30 de spaţii în francize, primele patru fiind redeschise oficial săptămâna trecută. Previziunile pentru întregul an compania se referă la o cifră de afaceri de 240 de milioane de euro, după ce în primul semestru vânzările au depăşit 105 milioane de euro.

    Reţeaua de farmacii Dona mizează pe extinderea prin francize, o reţetă care înseamnă o creştere mai rapidă, cu costuri şi riscuri mai mici. Pe de altă parte, promite francizaţilor costuri mai mici de achiziţii şi, implicit, câştiguri mai mari. aşa, reţeaua ar urma să crească cu 30 de noi spaţii anul acesta şi să se dubleze în următorii cinci ani, ajungând la 700 de farmacii sub umbrela Dona.


    „Am preferat să avem un lanţ de 700-800 de farmacii, decât un lănţişor de 350“, îşi motivează decizia Eugen Banciu, preşedintele companiei Siepcofar, care operează reţeaua Dona; el este şi unul dintre cei trei acţionari. Principalul argument al acestei strategii se leagă strâns de puterea de negociere în achiziţia produselor. Antreprenorul dă explicaţii amănunţite: 300 de farmacii cumpără 300 de aspirine la un preţ, dar la comenzi mai mari, pentru o reţea mai mare, preţul produselor este mai mic; astfel, deopotrivă spaţiile proprii dar şi francizaţii au de câştigat din această ecuaţie.

    Decizia de extindere în sistem de franciză a venit în contextul în care reţelele concurente creşteau rapid, adaugă Baciu; tot el povesteşte că pentru dezvoltarea modelului s-a inspirat din afacerile de profil de peste hotare şi „citind serios legea francizării americane, care este foarte bună“. Spre exemplu, dacă în Lituania, după liberalizarea pieţei, existau trei lanţuri de magazine care deţineau 70% din piaţă, iar în Germania antreprenorii din farma pot să aibă maximum trei – patru farmacii, în România nu există o limitare a numărului de farmacii. Astfel acţionarii au ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este o cotă de piaţă de cel puţin 15% şi 700-800 de farmacii care să funcţioneze sub marca Dona. „Acest sistem de extindere reprezintă cea mai apropiată formă de ceea ce ne dorim, pentru că implică transparenţă de ambele părţi“, declară Eugen Banciu.

    Aşadar, Dona deschide uşa pentru antreprenorii din domeniu care îşi doresc să se asocieze cu un brand evaluat la peste 40 de milioane de lei; în lista de condiţii pe care trebuie să le îndelinească francizaţii se numără şi faptul că antreprenorii ar trebui să se implice în coordonarea unităţilor, să aibă rulaje de cel puţin 40.000-50.000 de euro pe lună. Taxa de intrare în franciză este de 3.000-5.000 de euro. „Un antreprenor decide pe loc. Are cămaşa mai aproape decât haina întotdeauna“, spune Baciu.

    Preşedintele Dona adaugă că „e mai avantajos să lucrezi în parteneriat cu nişte antreprenori care au farmaciile, care cunosc problemele, care fac ceea ce promit, decât să ai intermediari. Fiind acţionari, îşi asumă, sunt obişnuiţi să îşi asume anumite lucruri. Ne interesează să lucreze în farmacie sau să aibă mai multe farmacii“. În prezent, Dona are un coordonator la zece farmacii, care „îi ajută, îi verifică şi îi învaţă“ pe farmacişti, iar modelul ar urma să fie replicat şi la la francizaţi, astfel încât acţionarul să se comporte ca un echivalent de coordonator pentru mai multe farmacii. Reprezentanţii Dona se aşteaptă ca după intrarea în reţea a unei farmacii, cifra de afaceri să crească iniţial cu cel puţin 15% în primele şase luni şi să adauge în jur de 2.000- 3.000 de euro pe lună la profitabilitate. „90% din farmaciile independente cu 500.000 euro cifră de afaceri în 2015 au avut pierderi. Profit de 1%, salarii la jumătate faţă de piaţă. Pentru aceste farmacii un venit suplimentar de 2.000-3.000 de euro pe lună contează“, spune Eugen Banciu.

  • Prima companie IT de pe AeRO a atras o nouă finanţare, de aproape un milion de euro

    Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România a anunţat  încheierea derulării cu succes a unui plasament privat de obligaţiuni corporative. În cadrul procesului desfăşurat în perioada 4-15 iulie a.c., în parteneriat cu intermediarul BRK Financial Group, Bittnet a obţinut subscrieri de peste 930.000 euro (aproximativ 4,2 milioane lei) de la 40 de investitori, dintre care patru companii şi 36 de investitori privaţi.

    Plasamentul de obligaţiuni derulat de Bittnet (BNET), prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a avut loc ca urmare a unei decizii luate de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) companiei, în data de 28 aprilie a.c. Potrivit AGA, următorul pas în dezvoltarea Bittnet îl reprezintă listarea emisiunii de obligaţiuni pe piaţa AeRO a BVB, piaţă pe care Bittnet activează din aprilie 2015.

    “Acest nou succes, obţinut folosind mecanismele pieţei de capital, în urma căruia am atras investiţii de aproape 4,2 milioane lei, cu mult peste pragul de 3,3 milioane lei ţintit de noi, validează încă o dată decizia noastră de a deveni o companie publică. Mă bucură faptul că, după ce peste 150 persoane au decis să se alăture proiectului nostru în calitate de acţionari, în  cadrul procesului de listare, acum, 40 investitori au arătat încredere în planurile noastre de dezvoltare pentru următorii trei ani şi din postura de creditori obligatari. Este foarte important de menţionat rolul partenerilor noştri de la BRK Financial Group, care ne-au generat mai multe rezultate prin această operaţiune chiar faţă de cât ne-au promis iniţial”, a declarat Cristian Logofătu, Chief Financial Officer (CFO) şi cofondator al Bittnet.

    Obligaţiunile emise de Bittnet au o scadenţă de trei ani (până în iulie 2019) şi un cupon de 9% anual, plătibil trimestrial. Sumele atrase vor fi folosite în finanţarea activităţii curente şi în planurile de dezvoltare ale companiei.

    “Aşa cum le-am promis acţionarilor în ultimii doi ani, urmărim îndeaproape marile trenduri tehnologice, astfel încât să fim <<first moveri>>. În prezent, acest lucru înseamnă că avem un focus puternic pe cloud – am derulat deja, anul acesta, câteva proiecte de referinţă de migrare în cloud – şi securitate informatică. Din punct de vedere operaţional, pentru a marşa în aceste direcţii, vom continua să investim în extinderea echipei de vânzări şi în activităţile de marketing, vizând creşterea continuă a acoperirii geografice. Ca dovadă, am dublat anul acesta biroul de la Cluj-Napoca şi am deschis, recent, un nou birou la Sibiu. Finanţarea de tip obligatar, caracterizată printr-un termen mediu al orizontului de timp, este una mai potrivită pentru timeframe-ul de realizare, pe care îl au planurile noastre de dezvoltare”, a subliniat Mihai Logofătu, Chief Executive Officer (CEO) şi cofondator al Bittnet.

    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).

    În 2015, Bittnet a raportat o creştere de 35% a veniturilor (2,5 milioane de euro) şi un profit net (230.000 de euro) de cinci ori mai mare faţă de anul anterior. De asemenea, compania a instruit, anul trecut, peste 1.100 de cursanţi în tehnologii IT, în Bucureşti, în alte oraşe ale ţării, dar şi în străinătate şi a implementat 200 de proiecte de integrare IT, cu dimensiuni variate: de la servicii cloud de câteva mii de lei, până la proiecte de infrastructură IT de peste 1,4 milioane de lei.

    Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.

  • Orange: Piaţa telecomunicaţiilor din România a scăzut cu 1%, la 3,28 mld. euro

    Piaţa de telefonie mobilă din România a înregistrat în 2015 un declin de 2%, până la valoarea de 2,05 mld. euro, dar evoluţia este mai bună faţă de anii trecuţi în condiţiile în care industria se află în plin proces de revenire la creştere, conform raportului anual către acţionari al grupului Orange

    Revenirea la creştere are loc pe fondul dezvoltării înregistrate de serviciile de date mobile şi al abundenţei de oferte, se spune în raportul Orange, care este şi liderul pieţei de profil din România, cu peste 10 milioane de clienţi şi o cifră de afaceri de 4,6 mld. lei (1,03 mld. euro) anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima listare pe AeRO din anul 2016. Acţiunile Ascendia au crescut ieri cu 10% după şedinţa de deschidere şi au închis la 10 lei

    Ascendia (ASC), companie producătoare de software educaţional, cu afaceri de 4 mil. lei în 2015, s-a listat ieri pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, marcând astfel prima listare din 2016 pe acest segment.

    În 2015, compania a avut profit de 1,3 mil. lei.

    „Domeniul de activitate este foarte efervescent şi tendinţa globală este orientată către folosirea din ce în ce mai mult a produselor de eLearning. Văzând şi anticipând acest trend, am hotărât să găsim o sursă de finanţare care să ne permită să ne mişcăm cu tot avântul cu care ne putem mişca“ a spus Cosmin Mălureanu, directorul general al companiei şi în acelaşi timp acţionarul majo­ritar (63%).

    Preţul de deschidere al unei acţiuni ASC a fost ieri de 9,1 lei şi a închis la 10 lei, în creştere cu 10% după ce au fost realizate 80 de tran­zacţii cu un volum de 30.700 de acţiuni.

    Astfel, în prezent, capitalizarea bursieră a companiei este de 14,44 mil. lei (3,2 mi­lioane de euro).

  • Marissa Mayer despre afacerile Yahoo ,,Progresul şi realizările noastre sunt validate”

    Marissa Mayer , CEO-ul Yahoo , a participat joi la întâlnirea anuală a acţionarilor companiei pentru a da explicaţii cu privire la afacerile Yahoo.  Afacerile fostului gigant au scăzut continuu în ultimi ani, iar investitorii nu sunt mulţumiţi.

    Un investitor nervos a luat-o la rost pe Mayer, iar şeful Yahoo s-a rezumat la a spune că „este un spaţiu competitiv, dar vom investi în dezvoltare”.

    Cu prilejul acestei reuniuni, Mayer a subliniat faptul că cea mai mare parte a veniturilor Yahoo vin prin intermediul publicităţii digitale. În aceste condiţii, reclamele banner au înregistrat un declin de-a lungul ultimilor ani, fapt care au afectat veniturile companiei.

    Yahoo marşează puternic pe dispozitivele mobile, investind în două produse importante, Gemeni şi BrightRoll, pentru a creşte veniturile din reclama nativă şi reclamă video de pe smartphone-uri şi tablete. Mayer a reamintit de faptul că businessul Yahoo pe mobile era aproape inexistent, atunci când ea a devenit CEO . Acum, afacerea generează venituri de 1.6 miliarde de dolari pe an din publicitate.

    Marissa Mayer a mai adăugat că ,, acestea sunt câteva din elementele planului strategic pe care îl vom executa pentru creşte din nou”. Ea a refuzat să facă orice comentariu cu privire la procesul de vânzare a Yahoo. Presa străină spune că firme precum Verizon şi AT& T şi-au exprimat interesul pentru a cumpăra businessul de internet al Yahoo.

    Cifra de afaceri a Yahoo în 2015  a fost de 4,968 de milioane de dolari, în creştere faţă de 2014 când a înregistrat afaceri de 4,618 milioane.

     

     

     


     

  • Britanicii au afaceri de 30 mld. lei, 67.000 de angajaţi şi doar 2,5% din capitalul străin

    Capitalul britanic investit în România nu a reuşit încă să spargă bariera primului miliard de euro, iar ponderea lui în totalul investiţiilor străine s-a redus la jumătate faţă de 2006. Însă multe firme britanice vin prin Olanda.

    Peste 5.200 de companii cu acţionari britanici erau înregistrate în economia ro­mânească la finalul lunii mai, cu un sold al capitalului so­cial de 997 mil. euro, respectiv 2,49% din tot ce au străinii pe piaţa locală. Din cele 5.200 de firme care apar în sta­tis­tici, doar 1.700 au depus până acum bi­lanţul financiar pe anul 2015, iar in­for­maţiile de la Registrul Comerţului arată că aceste companii au avut afaceri de 30 mld. lei, soldul dintre profit şi pier­deri a fost negativ (500 mil. lei), iar nu­mărul de salariaţi era de 67.000 de oameni.
    Europharm Holding, o companie mem­­bră a grupului farmaceutic Glaxo­Smith­Kline, este cea mai mare com­panie cu acţionari înregistraţi în Ma­rea Bri­tanie după cifra de afaceri în­re­gis­trată în 2015. În topul furnizat de Re­gis­trul Comerţului la solicitarea ZF nu apar companii precum British Ame­rican Tobacco (BAT) sau Voda­fone, mari in­vestitori britanici care au ve­nit însă în Ro­mânia prin intermediul unor com­pa­nii înregistrate în afara Re­gatului Unit.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro