BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Tranzactiile anului

     Luna
    Cumparator
    Vanzator
    Numar magazine
    Pret tranzactie
     Aprilie
    Plus GSM
    Avangarde
    7
    N/A
    Achizitia celor 7 magazine Avangarde din vestul tarii a fost facuta pentru a aduce mai aproape Plus GSM de scopul declarat, acela de a ajunge pe locul al doilea in randul dealerilor Orange. Oficialii companiei estimeaza ca reteaua celor 60 de magazine va genera anul acesta o cifra de afaceri de 12,5 milioane de euro.
     Septembrie
    MCS Communications
    Turbo GSM
    46
    N/A
    Parte a grupului israelian Milomor, care mai detine in Romania importatorul telefoanelor Samsung si Boom TV, MCS vrea sa ajunga in 2008 la 200 de magazine. Achizitia Turbo si cea anterioara a celor 6 magazine Future Shop de la Flamingo au dus numarul la aproape 100.
     Septembrie
    Vodafone
    Petrocom D&V
    57
    3,5 mil. euro*
    In urma achizitiei Germanos de catre Cosmote, Vodafone a pierdut unul dintre cei mai importanti dealeri, recuperand insa prin extinderea retelei proprii. Vodafone are acum cea mai mare retea de magazine proprii, triplandu-si numarul in acest an, la 150.
     Noiembrie
    Germanos
    Tel Sim (Verba)
    19
    855.000 de euro
    Obiectivul Germanos, de a extinde reteaua la 200 de unitati anul acesta, a fost atins prin aceasta ultima achizitie. Incepand cu anul viitor, dealerul detinut de Cosmote va schimba strategia, orientandu-se catre extinderea prin francize. Planul este de a adauga in 2008 alte 50 de magazine francizate celor 25 din prezent.
     
    * estimare        
    Sursa: companiile; ZF

  • Zece negri mititei

    Pericolele pot sa apara daca tendinta de concentrare ce se manifesta deja pe piata pensiilor private va lua amploare, „in sensul in care peste 80% din participanti s-ar cumula la nivelul a trei jucatori“, declara pentru BUSINESS Magazin Marius Floarea, presedinte al OTP Fond de Pensii. Compania lui se plaseaza, la jumatatea perioadei legale de vanzare, pe locul 11 dintre cei 18 administratori autorizati, cu putin sub 14.000 de adeziuni adunate in portofoliu.

    In situatia unei concentrari excesive, pericolele la adresa clientului deriva din doua cauze, in opinia lui Floarea. Pe de o parte, acestea tin de capacitatea administratorilor de a gestiona investitiile, intr-o piata unde instrumentele de investitii sunt insuficiente. Pe de alta parte, riscurile provin din faptul ca o evolutie nesatisfacatoare a unuia dintre acesti administratori ar discredita intreaga reforma a sistemului de pensii. Pana una-alta, constata presedintele OTP Fond de Pensii, „exista o tendinta de concentrare in piata pensiilor private, dar in acest moment nu este periculoasa pentru participantii la fonduri“.

    Perspectiva se schimba semnificativ privita din varful clasamentului de pana la jumatatea lui noiembrie. „Existenta pe piata a catorva companii foarte puternice, cu un numar mare de participanti, este fara doar si poate benefica pentru contributori“, spune Radu Vasilescu, directorul ING Fond de Pensii, liderul clasamentului de pana acum, ce detine circa 35% din contractele semnate. Paradoxal, argumentele sale tin, in esenta, tot de aspectele aduse in discutie de Floarea – doar ca unghiul se schimba. In primul rand, spune Vasilescu, un fond cu foarte multi participanti va avea, pe masura, si un volum mai mare de active pe care sa le investeasca. Ca atare, „posibilitatile de investitii sunt mult mai mari, plaja plasamentelor accesibile fiind mai larga“, sustine directorul ING, adaugand ca acest lucru permite si o dispersie mai mare a riscului (dat fiind ca banii sunt plasati in mai multe instrumente). Al doilea argument tine de costurile fixe implicate de participarea la un fond de pensii si care, impartite la un numar mai mare de participanti, diminueaza povara fiecaruia dintre ei.

    Pe masura investitiilor mai mari si cu un grad mai mare de diversificare, randamentele pe care le poate obtine un fond mare pot fi mai consistente decat ale celor cu putini participanti, considera si Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac, care sustine ca nu vede in concentrarea pietei un pericol pentru participantii finali. Dupa primele doua luni de vanzare, Allianz-Tiriac Pensii Private se claseaza pe locul secund, cumuland mai bine de un sfert din numarul de adeziuni semnate.

    La politica de investitii a unui fond ce ar ajunge sa aiba o greutate prea mare se refera si Silvia Sarb, director al companiei de pensii create in comun de Banca Transilvania si Aegon, care detine in prezent locul sapte in randul administratorilor. „Un pericol demn de luat in seama tine de puterea acestor companii de a influenta semnificativ atat viitorul participantilor, cat si economia Romaniei in ansamblu“, atrage atentia Sirb. In opinia ei, o astfel de concentrare majora a pietei ar echivala cu existenta unui numar mai mic de zece companii de administrare, „iar modul in care s-a conceput, elaborat si ulterior completat legislatia pensiilor private obligatorii faciliteaza tendinta de concentrare a acestei industrii“.

    Statisticile de la jumatatea perioadei legale de vanzare – campanie ce se va incheia pe 17 ianuarie 2008 – lasa sa se intrevada o piata dominata de cativa mari jucatori. Zece dintre cele 18 companii autorizate sa vanda pensii private obligatorii au atras peste 98% din totalul celor 2,2 milioane de adeziuni ex-primate, alti opt administratori impartindu-si mai putin de doua procente. Restrangand insa calculul doar la primii trei, gradul de concentrare a pietei este si mai evident: ING, Allianz-Tiriac si Generali strang aproape 70% din totalul semnaturilor. Este adevarat ca, cel putin teoretic, mai e inca suficient timp pentru ca aceia ce au luat startul mai tarziu ori s-au mobilizat mai greu sa poata recupera macar in parte aceste diferente – dar este totusi greu de crezut ca mai poate avea loc o rasturnare dramatica a clasamentelor. Mai ales ca, pana in prezent, mai bine de jumatate din clientii potentiali (sau chiar spre 70%, in functie de estimarea mai optimista sau mai pesimista privind piata totala) si-au ales deja un administrator sau altul.

    Numarul optim de administratori care sa isi imparta piata fara a ridica riscuri de concentrare, dar si fara societati care sa nu aiba capacitatea de a administra bine banii clientilor lor, ar trebui sa fie „undeva intre sapte si zece“, crede Roxana Vasiliu, director operatiuni la Bancpost Fond de Pensii. Daca piata va ajunge insa sa fie dominata de 4-5 administratori, „nu cred ca acestia vor fi foarte interesati de obtinerea unor randamente mari pentru clientii lor, preferand sa joace un joc cat mai sigur“, anticipeaza directorul Bancpost Fond de Pensii – companie ce a raportat la jumatatea lunii noiembrie aproape 12.500 de contracte semnate, corespunzator unei cote de circa 0,6% din total.

    Mergand pe aceeasi idee, „e stiut ca atunci cand sunt putini jucatori care «fac piata», pot sa apara diverse intelegeri intre acestia, fie in privinta investitiilor, fie in cea a randamentelor“, spune si Cristina Nitescu, director general al Omniasig Pensii, companie plasata dupa doua luni de vanzare pe locul al zecelea. „Iar astfel de intelegeri nu sunt in beneficiul clientilor finali, pentru ca pur si simplu omoara concurenta.“ Un numar optim de jucatori pentru o piata de marimea celei romanesti – unde piata potentiala este de circa 3,5-4 milioane de participanti, in estimarile optimiste – ar fi undeva intre 8 si 10 administratori „si probabil ca pe aici se va ajunge nu in foarte mult timp“, crede Nitescu.

    Asteptarile administratorilor privind eventuale fuziuni si achizitii s-au schimbat destul de mult in ultima vreme, pe masura ce au inceput sa apara rezultatele de vanzari. Daca in urma cu cateva luni se discuta mai degraba despre declansarea acestui proces undeva in urmatorii doi-trei ani (pe masura ce apareau primele informatii despre randamentele obtinute de fonduri), acum parerile converg aproape in totalitate spre un start foarte rapid.

    Primele fuziuni si achizitii vor aparea, potrivit acestor noi pareri, „destul de rapid, probabil ca imediat dupa incheierea «loteriei»“, crede Roxana Vasiliu, proces ce va avea loc undeva la sfarsitul lunii ianuarie, potrivit calendarului actual. Practic, dupa finalizarea celor patru luni de vanzare, angajatii cu varsta de maxim 35 de ani care nu si-au ales un fond (desi au aceasta obligatie) si participantii ale caror adeziuni au fost, dintr-un motiv sau altul, invalidate vor fi automat redistribuiti aleatoriu spre cele 18 fonduri – direct proportional cu cota de piata a acestora. Altfel spus, fondurile ce vor reusi sa atraga in perioada de campanie cel mai mare numar de contributori vor primi si cea mai mare parte dintre indecisi. Si, crede Roxana Vasiliu, „circa 20% din piata va ajunge, probabil, in loterie“.

  • La shopping

    Retras din afacerile cu bunuri de larg consum, antreprenorul roman Florentin Banu a tresarit, probabil, saptamana trecuta la aflarea vestii ca lantul Carrefour a cumparat supermarketurile Artima. Dupa napolitanele Joe, preluate de Nestlé, supermarketurile Artima deveneau al doilea brand creat de Banu (si vandut intre timp catre fondul de investitii polonez PEFV) care ajungea pe mana unui lider mondial. Numai ca daca in cazul napolitanelor porecla din copilarie a lui Banu (Joe) a devenit un brand al Nestlé si chiar a fost exportat in strainatate, Artima va avea probabil aceeasi soarta ca si Connex, Credisson sau alte marci cumparate si ulterior inlocuite cu branduri internationale.

    „Carrefour are supermarketuri si in alte tari in care este prezent. In plus, acest lucru ne permite sa fim prezenti si in alte regiuni decat cele in care suntem acum. Si asta pentru ca Artima opereaza in vestul Romaniei“, explica Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour Romania.

    Intr-adevar, achizitia supermarketurilor Artima nu a surprins analistii, mai ales ca de mai bine de un an piata de profil traverseaza o perioada de efervescenta marcata de numeroase tranzactii, insa de dimensiuni reduse. „E un moment in piata in care sunt de asteptat astfel de achizitii pe zona de supermarketuri. Pentru Carrefour, formatul mare este foarte eficient, dar este pretabil doar pentru orasele mari, cu o «catchment area» (zona de atractie – n. red.) bine pusa la punct, iar achizitia unui lant de supermarketuri e o modalitate de a tinti si localitatile mai mici si, implicit, de a castiga mai multi clienti“, spune Valentin Stefan, consultant in cadrul companiei de consultanta Roland Berger.

    De altfel, aceasta fusese reteta Carrefour si in alte tari precum Belgia, Grecia, Spania, Italia, Polonia ori Turcia. Daca din punctul de vedere al Carrefour decizia are sens, ce motive a avut vanzatorul?

    „Interesul pentru preluarea Artima a fost mai mare decat ne-am asteptat“, spune Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care detinea lantul Artima prin intermediul Polish Enterprise Fund V, unul dintre fondurile de investitii pe care le administreaza.

    EI preluase Artima in anul 2004 de la fondatorul Floretin Banu si alte institutii financiare pentru 17 milioane euro, pentru ca acum sa vanda afacerea la un pret de trei ori mai mare – 55 de milioane de euro. Si totusi de ce au vandut Artima? „Am considerat ca am crescut suficient. Nu am vandut-o pentru ca am fi avut pierderi“, adauga Nacu.

    Ceea ce nu inseamna totusi ca evolutia a fost lipsita de probleme. „Dincolo de aglomeratia din retail este si isteria din real estate“, rezuma el. Cele 21 de supermarketuri Artima localizate in vestul Romaniei au o suprafata de vanzare totala de 21.000 mp, iar oficialii companiei estimeaza pentru acest an vanzari de 95 de milioane de euro, in timp ce Carrefour Romania a depasit anul trecut pragul de 500 de milioane de euro.
    Declansata in urma cu un an, febra achizitiilor de supermarketuri a inclus nume locale, precum Angst, dar si branduri internationale precum Interex, Spar, Profi si Billa. Chiar si Artima a cumparat spatii ale altor retele de magazine.

    „Este un proces de globalizare a comertului. Hipermarketurile fie vor achizitiona toate supermarketurile, fie isi vor dezvolta retele de supermarketuri. Noi suntem decisi sa nu vindem si sa ramanem pe nisa, chiar daca aceasta inseamna si produse cu un pret mai ridicat“, spune Sorin Minea, director general al Angst, care recunoaste insa ca nu a avut pana acum nicio oferta de cumparare.

    Parerea sa este sustinuta si de Erol Inaltekin, director de marketing al retelei G’market. „Probabil ca in 2-3 ani vor mai ramane doar 3-4 mari jucatori care vor domina piata de retail“, crede Inaltekin. El exclude o vanzare a supermarketurilor pe care le detine, „pentru ca avem planuri pentru propria extindere pe piata“.

    Pe lista vanzatorilor ar putea intra insa Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize, dupa ce directorul executiv Pierre-Olivier Beckers a declarat recent ca ar putea vinde lantul din Romania printre alte active ale grupului, pentru a-si concentra resursele pe dezvoltarea retelelor din SUA, Belgia si Grecia. La Fourmi este, potrivit analistilor, o alta tinta posibila, avand in vedere ca este detinuta de un fond de investitii. Iar lista ramane deschisa, chiar si cumparatorii de acum putand deveni o tinta de achizitie. Artima este cel mai bun exemplu.

  • Au trecut de un miliard

    Fondul austriac de investitii Immoeast a incheiat saptamana trecuta achizitia a doua cladiri de birouri din Bucuresti – Riverside Tower, in valoare de circa 25 de milioane de euro, si Baneasa Airport Tower, unde Immoeast si-a majorat participatia de la 75% la 100%, intr-o tranzactie de circa 20 de milioane de euro, conform unor surse citate de Ziarul Financiar. Cu cele mai noi achizitii, valoarea preluarilor de participatii ale Immoeast in proiecte imobiliare anul acesta a depasit un miliard de euro, incepand de la Victoria Park, S-Park sau un teren din Baneasa pe care va dezvolta un ansamblu rezidential de 100 de milioane de euro si pana la Gold Plaza din Baia Mare, Euromall-urile din Galati si Pitesti sau Polus Center din Constanta, cea mai mare tranzactie de pana acum, in valoare de 185 de milioane de euro.

  • Benzinarul Europei de Est

    De fapt, Gerhard Roiss, membru al boardului OMV si director de strategie, spune ca scopul este ca toate tarile vecine la nord, est sau sud cu Romania sa aiba prezenta Petrom. Cum primul pas a fost deja facut prin faptul ca, anul trecut, reteaua de benzinarii a OMV din Romania, Bulgaria si Serbia a trecut in administrarea Petrom, cu pretul a 234 milioane de euro (platiti de Petrom si din majorarea de capital facuta de OMV la achizitia companiei), Roiss spune ca urmatorul pas va fi intrarea in Ucraina. „OMV va intra in Ucraina via Petrom, dar numai dupa ce terminam ce am inceput deja in Romania, Turcia si Georgia“, explica Gerhard Roiss intr-o discutie cu BUSINESS Magazin in cadrul OMV Media Summit, de saptamana trecuta.

    Planul suna cam asa: trei ani de investitii in rafinariile Petrom din Romania, in paralel integrarea afacerilor din Turcia si castigarea unei pozitii cat mai bune in Georgia. In timp ce deseneaza niste sageti pe o hartie, Roiss detaliaza ca in Georgia OMV vizeaza intrarea pe cat mai multe segmente din piata, dupa ce tocmai au inceput acolo distributia de carburanti pentru industria aviatica. Cele mai mari sperante ale OMV merg insa spre piata turca, unde compania austriaca a intrat anul trecut prin achizitia cu 1,1 miliard de euro a unui pachet de 34% din actiunile Petrol Ofisi, compania care controleaza 30% din piata. „In Turcia, este foarte important sa integram afacerile, concentrandu-ne pe proiectul rafinariei din Ceyhan si pe explorare, pentru a fi parte dintr-o companie integrata“, spune Roiss, precizand ca principalele contractari si strategia pentru piata turca vor avea loc in aproximativ doi-trei ani. Petrol Ofisi este lider pe piata turca in ceea ce priveste sectorul de downstream (retail de benzina), cu 3.584 de benzinarii. „Trebuie sa avem toate motoarele pornite in anii urmatori, cand piata din Turcia va inflori incredibil“, explica Roiss.

    In paralel cu aceste proiecte, Gerhard Roiss spune ca va continua transformarea Petrom, „unul dintre cele mai grele proiecte in care ne-am implicat pana acum“. Si Wolfgang Ruttenstorfer, liderul grupului petrolier OMV, spune ca planul de transformare a Petrom in lider regional a avut o intarziere cauzata de situatia reala a companiei, gasita in teren: „Am ajuns sa investim peste un miliard de euro anual in Petrom, mai ales pe partea de rafinare. Situatia gasita pe acest segment a fost mult sub asteptarile noastre“.

    Transformarea rafinariei Petrobrazi, „o chestie imensa ca responsabilitate si investitii“, dupa cum spune Roiss, necesita investitii de peste 1 miliard de euro pana in 2010. „Investitia in Petrobrazi trebuie neaparat facuta, o data pentru ca este atat de veche incat cad bucati din ea, iar pe de alta parte pentru ca este una dintre cele mai ineficiente rafinarii in care am intrat vreodata“, spune Roiss.

    Acesta argumenteaza prin faptul ca Petrobrazi consuma pentru necesarul propriu aproximativ 18% din petrolul care intra pe poarta rafinariei, in timp ce o rafinarie OMV din Austria consuma aproximativ 3-5%. Conform indicelui Solomon, indice international recunoscut pentru masurarea eficientei in rafinarii si care are patru trepte de performanta, rafinariile OMV din Austria sunt pe prima pozitie, iar Petrobrazi nu poate fi evaluata in functie de acest indice, explica Roiss. „Dupa finalizarea investitiei la Petrobrazi, speram ca rafinaria va putea fi evaluata pe a treia pozitie conform indicelui Solomon – asta ne-ar face foarte fericiti“, spune Roiss. Ineficienta nu vine doar din instalatiile invechite, explica directorul de strategie a OMV, ci si din faptul ca Petrobrazi produce un mix de produse pentru care cererea e in scadere (pacura si foarte multa benzina), precum si faptul ca este o rafinarie foarte intinsa, cu suprafata de aproximativ patru kilometri patrati, de doua ori mai mare decat a centrului Vienei. Conform prezentarii facute de OMV, zece unitati din cadrul rafinariei sunt in curs de demolare, iar alte grupuri vor urma sa apara. „Proiectul pentru Petrobrazi prevede compactarea rafinariei, renuntarea la cat mai mult din spatiul inutil pe care il ocupa, dar nu putem sa o demolam si sa o reconstruim, asa ca vom innoi totul asa cum se poate“.

    Pentru moment, cum lucrarile efective de modernizare la Petrobrazi vor incepe in 2008, focusul momentan in Romania este finalizarea investitiei de marketing care presupune modernizarea tuturor statiilor Petrom. Circa 90% din acest proces a avut loc deja (modernizare insemnand atat trecerea la sistemul „full agency“, cu retea de dealeri, cat si aducerea la standardul Petrom V sau Petrom Standard). „Pe langa modernizare, dorim sa mai construim cam 40-50 de statii Petrom, precum si 9 depozite de carburanti“, spune Roiss. Intre timp, cele 109 depozite ale Petrom construite inainte de 1989, vor fi demolate si scoase din circuit, „deoarece sunt si prea multe, si vechi, si ineficiente, iar in lumea moderna 9 depozite pot face treaba a 109“, zambeste Roiss.

    Depozite mai urmeaza sa fie construite si in Bulgaria, unde recent a fost inaugurat unul la Sofia, iar un altul mai urmeaza in prima parte a anului viitor. „Sunt necesare cat mai multe depozite pentru stocarea combustibililor adusi din Romania“, spune Roiss, precizand ca acesta este poate cel mai important mod in care Petrom si-a crescut influenta in regiune si puterea financiara. „Acum, Petrom alimenteaza pe de-a intregul o retea de aproape 700 de benzinarii in Romania, Bulgaria, Serbia si Republica Moldova“, spune Roiss, vizibil multumit de una din cifrele anuntate la acest summit, anume faptul ca vanzarile in benzinariile Petrom au crescut cu 50% fata de anul trecut: „Este o crestere foarte buna si pot spune ca am beneficiat si de ajutorul oamenilor care lucreaza in benzinarii ñ tineri, deschisi si foarte inteligenti -, dar cred ca principalul motiv pentru aceasta crestere nu sunt oamenii, ci sistemul de benzinarie dezvoltat de OMV“.

    Romania, Bulgaria, Serbia si Republica Moldova nu sunt insa singurele tari unde Petrom duce acum carburanti: „Transportam de anul trecut pe mare carburanti din Romania si in reteaua Petrol Ofisi, mai ales benzina, iar probabil tot cu vaporul vom duce produse si in Ucraina, cand Petrom va intra pe aceasta piata – cel mai probabil initial pe retail“.

    Roiss precizeaza insa ca aceasta nu se va intampla mai devreme de trei ani.

  • Numaratoare de cafenele

    Saptamana trecuta, Tudor Dragomir Niculescu, fondatorul si actionarul majoritar al lantului de cafenele Turabo, a mers la Carrefour si si-a cumparat o harta mare a Romaniei. Si-a mai cumparat si un set de magneti colorati, cu care a marcat pe harta cafenelele pe care le are acum si orasele unde urmeaza sa deschida noi cafenele. Sunt marcate acum aproape toate orasele mari ale Romaniei: cu magneti rosii cele 13 cafenele pe care le are acum, cu albastri cele 13 care sunt in plan pe termen mediu (un an) si cu galben cele doua francize pe care Niculescu le-a dat in Bucuresti pana acum.

    Harta si magnetii au devenit necesare dupa achizitia pe care a semnat-o saptamana trecuta, privind un lant de noua cafenele din cadrul hipermarketurilor Real. De fapt, cei trei tineri din Timisoara care i-au vandut lui Niculescu lantul Dark Cafe pentru numai 500.000 de euro aveau o intelegere cu cei de la Real pentru a deschide cate o cafenea in fiecare hipermarket. Cum Real a ajuns acum la noua magazine in toata tara si urmeaza sa mai inaugureze trei pana la sfarsitul acestui an (in Bucuresti, in Deva si in Galati), magnetii verzi de pe harta lui Niculescu sunt in numar de 12. Magneti verzi mai sunt in punga de langa harta, deoarece Real va mai anunta deschideri, iar Niculescu intentioneaza sa mearga cu ei mai departe.

    Pana ce va anunta lantul german de hipermarketuri urmatoarele destinatii, Tudor Niculescu se grabeste cu rebrandingul celor noua pe care le-a cumparat: „Rebrandingul din Dark Cafe in Turabo Cafe va dubla practic investitia pe care am facut-o la achizitie“. De ce au fost cele noua cafenele atat de ieftine? „Nu au fost atat de ieftine de la inceput“, spune Niculescu, precizand ca discutiile cu cei de la Dark Cafe au durat patru luni. „Pana la urma le-au vandut deoarece nu aveau un rulaj foarte bun si probabil nu mai aveau forta sa se extinda“, spune Niculescu. Cele noua cafenele au in acest an o cifra de afaceri de 600.000 euro, iar Niculescu spune ca dupa aducerea lor la standard Turabo, precum si o data cu deschiderea urmatoarelor trei cafenele, cifra de afaceri din cafenelele situate in hipermarketurile Real va ajunge la 2 milioane de euro anul viitor.

    Niculescu spune ca mai urmeaza si alte achizitii, fiind in discutii cu patru operatori mici, care au sase cafenele. „Sunt aproape sigur ca doua dintre aceste discutii se vor finaliza anul acesta, iar celelalte la inceputul anului viitor“, spune Niculescu, care are 500.000 de euro pentru aceste achizitii.

    Pe langa achizitii, care ii asigura o crestere „in salturi“, care ar fi dificil de realizat altfel, Niculescu isi continua proiectele de cafenele stradale. Doua vor mai fi deschise pana la sfarsitul anului in Bucuresti, iar o a treia va fi inaugurata in aceasta saptamana in cel mai ravnit loc pentru proprietarii de cafenele din Bucuresti, Piata Dorobanti. „Era o zona din care nu puteam sa lipsesc, dar am asteptat un moment prielnic“, spune Niculescu. Momentul a sosit o data cu un telefon de la proprietarul spatiului unde functiona din 2000 cafeneaua Nova Brasilia, care s-a retras de pe piata. „Proprietarul a decis sa se retraga, deoarece chiria foarte mare din zona nu justifica de multe ori prezenta unei cafenele; dar eu imi pot permite sa tai din bugetul de marketing pentru a fi prezent acolo“, explica Niculescu. Prima cheltuiala cu spatiul din Dorobanti a fost investitia initala pentru renovarea spatiului, care a ajuns la 250.000 euro: „Este cea mai mare investitie pe care am facut-o intr-o cafenea, cu 50% mai mare decat intr-o cafenea Turabo“.

    In continuare in cautare de spatii stradale, Niculescu nu este tentat de deschiderea mall-uri sau cladiri de birouri. Exista si exceptii – Iulius Mall, la Iasi si la Timisoara: „Ma inteleg foarte bine cu cei de la Iulius Mall si voi pastra colaborarea cu ei“. A doua incercare cu mall-uri a fost nefericita, la City Mall (in sudul Capitalei), unde Niculescu a inchis dupa doua luni.

    Singura exceptie referitoare la cafenelele in cladirile de birouri o va face la anul, cu o cafenea la parterul cladirii de birouri pe care o va construi el, cu o investitie de 5 mil. euro (echivalentul cifrei de afaceri pe 2006 a tuturor cafenelelor Turabo laolalta cu activitatea de organizare de evenimente, derulata de Niculescu prin complexul Turabo Grand Ballroom). „Va fi o combinatie de cafenea pentru cladire de birouri, dar va avea si iesire stradala, pentru ca eu pana acum nu am vazut decat prea putine cafenele care sa mearga in cladirile de birouri“, spune fondatorul Turabo.
    Faptul ca va duce Turabo – un brand premium – intr-un hipermarket nu il face pe Niculescu sa se teama: „Eu vad Real pe aceeasi treapta cu Carrefour si cred ca, dimpotriva, voi castiga clienti noi“. Oricum, din 2008 se pregateste sa duca brandul Turabo in cartierele bucurestene. „Drumul Taberei sau Tineretului mi se par locuri unde voi putea gasi suficienti clienti pentru a sustine o investitie Turabo“.

  • Concentrata pe achizitii

    Nooyi va avea, potrivit analistilor, un stil de management total diferit si se va concentra pe achizitii si pe extinderea portofoliului de branduri ale companiei. Indra Nooyi, care participa deja la conducerea jucatorului din domeniul bauturilor racoritoare, se afla in spatele unor decizii strategice ale Pepsi din ultima vreme, precum achizitionarea Tropicana si Quaker.Indra Nooyi atribuie succesul pe care l-a avut pana acum in cariera faptului ca, fiind de nationalitate o femeie din India, a trebuit deja sa munceasca mai mult ca altele pentru a progresa intr-o tara corporatista precum Statele Unite ale Americii.