Draghi a preluat preşedinţia BCE în noiembrie 2011 de la Jean-Claude Trichet. Primul an de mandat al italianului a fost marcat de aparenta dezamorsare a crizei datoriilor de stat, după ce noul şef al BCE a promis că va face tot ceea ce este necesar pentru a asigura supravieţuirea monedei euro.
Guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a primit în 2012 o compensaţie financiară de 305.368 lire sterline (352.498 euro), transmite Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Klaus Iohannis a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că la actualul congres al PNL este interesantă o funcţie de conducere, dar nu vizează postul lui Crin Antonescu.
Întrebat dacă după alegerile prezidenţiale din 2014, în cazul în care Crin Antonescu devine preşedinte, este interesat de conducerea PNL, Iohannis a spus că “este posibil” ca atunci să fie una dintre “persoanele care ar intra în discuţie”.
“Este posibil ca atunci să devin una dintre persoanele care ar intra în discuţie, dacă va fi aşa sau nu vom vedea atunci. Nu cu gândul acesta am intrat în PNL, dar dacă atunci se pune problema evident că sunt dispus să discut”, a spus Klaus Iohannis.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Întrebat dacă ia în calcul pe viitor să devină prim-ministru, Iohannis a răspuns: “Nu aş exclude din capul locului o astfel de posibilitate”.
La rândul său, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost întrebat dacă îl vede pe Iohannis din nou în funcţia de prim-ministru.
“Da, fără îndoială, cu precizarea că intrarea domnului Klaus Iohannis în PNL nu înseamnă cu nimic, dar absolut cu nimic vreo modificare în angajamentele noastre la nivelul USL în faţa alegătorilor români. Cu alte cuvinte, nu are niciun fel de legătură şi nu afectează în niciun fel intrarea domnului Iohannis în rândurile noastre susţinerea PNL pentru premierul Victor Ponta ca premier, până la capătul acestui ciclu electoral”, a declarat Antonescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Prima alocuţiune privind starea naţiunii din celde-al doilea mandat de preşedinte al lui Barack Obama a fost descrisă de casa albă drept o continuare a discursului de învestire susţinut în luna ianuarie. Preşedintele Statelor Unite a văzut cele două discursuri drept “două acte din aceeaşi piesă”, după spusele purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.Discursul de învestire din ianuarie s-a adresat în principal susţinătorilor preşedintelui ales, subliniind înfrângerea dreptei prin accentul pus pe egalitate şi justiţie socială, valori americane tradiţionale, dar ocolind alte elemente definitorii ale crezului naţional, precum libertatea ca şansă, limitarea anvergurii guvernului central şi recompensarea proporţională cu meritele.
ALOCUŢIUNEA PRIVIND STAREA NAŢIUNII A PRELUAT TEME PROMOVATE DE CASA ALBĂ ÎN TIMPUL PRIMULUI MANDAT, precum sprijinul pentru industria manufacturieră cu valoare adăugată mare, investiţii în energie curată, reforma educaţiei şi programe de infrastructură, însă preşedintele a adoptat o atitudine împăciuitoare, promovând modest obiectivele de stânga şi folosind un limbaj aţintit către centrul spectrului politic. Liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, John Boehner, situat în plan secund, chiar în spatele preşedintelui, s-a văzut nevoit chiar să aplaude de câteva ori.
PRINCIPALELE PROPUNERI PREZENTATE DE OBAMA PRIVIND ECONOMIA, bugetul, educaţia şi combaterea schimbărilor climatice sunt creşterea salariului minim la 9 dolari pe oră de la 7,25 dolari pe oră înainte de sfârşitul anului 2015 şi garanţia că salariul minim va ţine pasul cu inflaţia, investiţii de un miliard de dolari pentru înfiinţarea a 15 institute care să susţină industria manufacturieră (trei ar urma să fie inaugurate încă din acest an prin departamentele Energiei şi Apărării, iar pentru restul este necesar sprijinul Congresului); investiţii de 50 miliarde de dolari în infrastructură, din care 40 miliarde de dolari pentru reparaţii urgente ale unor poduri şi pasaje; adoptarea de către Congres a unui program de 15 miliarde de dolari prin care să fie reabilitate sau demolate proprietăţi vacante sau abandonate în urma prescrierilor de ipotecă; găzduirea unui summit cu oameni de afaceri străini pentru a atrage investiţii străine la nivelul autorităţilor locale; creşterea exporturilor prin negocierea unei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană şi finalizarea Parteneriatului Trans-Pacific; susţinerea programelor de asistenţă pentru crearea de locuri de muncă la nivelul comunităţilor locale; reducerea de către Congres a ratei de taxare aplicată companiilor şi crearea unui impozit special, şi mai redus, pentru industria manufacturieră; stabilirea unui nivel minim de taxare pe operaţiunile internaţionale ale companiilor pentru a încuraja investiţiile în SUA şi pentru a preveni schemele financiare menite să minimizeze cheltuielile fiscale; extinderea şi permanentizarea creditului fiscal destinat susţinerii activităţilor de cercetare şi dezvoltare, măsură care necesită de asemenea avizul Congresului.
Alte puncte de pe agenda preşedintelui american privesc înfiinţarea unui fond de securitate energetică finanţat din redevenţele acumulate de stat de la producătorii de petrol şi gaze care să finanţeze cercetarea în domeniul vehiculelor electrice, pe gaz sau biocombustibil, permanentizarea creditului fiscal acordat producătorilor de energie din surse regenerabile pentru a dubla producţia până în 2020, măsură care trebuie de asemenea să treacă prin Congres, stabilirea unor stimulente care să recompenseze autorităţile statale proporţional cu creşterea eficienţei energetice la nivelul locuinţelor şi întreprinderilor în următorii 20 de ani, crearea unui cadru care să încurajeze investiţiile private în transporturi, reţeaua de transmisie a electricităţii şi conducte de petrol şi gaze, concentrarea studiilor de liceu pe “real-world learning”, inclusiv cursuri de tehnologie, ştiinţe şi inginerie, precum şi supravegherea mai strictă a colegiilor şi universităţilor care primesc fonduri federale
La începutul lui decembrie 2011, o delegaţie a Société Générale condusă de numărul 2 Bernardo Sanchez Incera şi de şeful operaţiunilor internaţionale Jean Louis Mattei a fost primită la BNR de guvernatorul Mugur Isărescu. Grupul francez nu numai că deţine BRD, a doua bancă din România, şi o bună parte din finanţarea economiei, dar este şi unul dintre cei mai mari cumpărători de titluri de stat româneşti, care a permis finanţarea fără probleme a bugetului într-o perioadă de criză. A fost o vizită de curtoazie obişnuită, dar şi de prezentare formală a celui pe care francezii îl selectaseră să preia conducerea BRD din următorul an, Alexandre Maymat, 44 de ani, după ce încheiau conturile cu cel care conducea banca în acel moment Guy Poupet. De asemenea, francezii îl luaseră la Paris pe Sorin Popa, numărul doi din BRD, în divizia internaţională şi anunţaseră BNR în acest sens. Société Générale îl trimisese pe Poupet, 60 de ani, la Bucureşti în 2010 cu un mandat de patru ani. Deşi îl susţineau public, francezii nu erau aşa mulţumiţi de Poupet din cauza modului de administrare a riscului de credit.
Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) este de părere că impozitul forfetar nu va fi introdus în ţara noastră. El susţine, de asemenea, că aplicarea lui nu ar duce la scăderea evaziunii şi a muncii la negru în sectorul turismului aşa cum speră reprezentanţii Guvernului. “Ne zbatem de pomană pentru că eu nu cred că Ministerul de Finanţe va schimba impozitarea de 16%. E o prostie incredibilă lucrul acesta mai ales pentru că se câştigă mai mult dacă o aplici”, a declarat pentru gândul Radu Enache, preşedintele FIHR. “Cred că va fi respinsă”, ne-a mai explicat el. Enache susţine, de asemenea, că, deşi impozitul ar fi mai mic pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dacă acestea ar deveni “curate”, el nu garantează nimic dacă autorităţile nu continuă controalele şi nu îşi joacă în continuare rolul de “arbitri” pe piaţă.”Noi, ceilalţi, vom fi dezavantajaţi”, ne-a mai spus preşedintele FIHR. De asemenea, în România este necesară o lege a turismului, dar şi reglementări clare pentru parteneriatele publice-private, foarte importante pentru promovare, a punctat reprezentantul hotelierilor.
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au schimbat o serie de ironii unul la adresa altuia după summit-ul UE cu privire la cât de bună a fost negocierea pentru bugetul de la UE 2014-2020, fără însă să ţină cont că sunt ambii responsabili de atragerea a doar 12% din actualul buget alocat României pe fonduri structurale. Cel mai optimist, absorbţia pe fonduri structurale va ajunge la 25% până în 2015 pentru actualul exerciţiu financiar, iar dacă se va păstra acest grad redus, România va pierde alte 16,5 mld. euro din fondurile structurale din exerciţiul financiar ulterior, adică trei sferturi din cele 21,8 mld. euro cu care s-a întors preşedintele de la Bruxelles. Noroc cu agricultura unde gradul de absorbţie este deja 50% şi va ajunge probabil la 70-80%, deci şi în exerciţiul financiar 2014-2020 aici vor intra sigur bani.
Atât Antonescu, cât şi co-liderul USL, Victor Ponta, au dat asigurări în această săptămână că noua Constituţie nu va răpi poporului dreptul de a-şi alege preşedintele, aşa cum sugerase Traian Băsescu anterior, nu va suprapune alegerile prezidenţiale cu cele parlamentare şi nici nu va reduce rolul şefului statului la cel al unei marionete controlate total de parlament.
Noua lege fundamentală doar va limita dreptul preşedintelui de a refuza numirea unui premier preferat de majoritatea parlamentară “numai fiindcă i se pare că ar fi vreun animal sau porc – măcar să trecem în Constituţie că nu pot fi desemnaţi pisicii, porcii şi alte animale” (gluma îi aparţine lui Ponta şi face aluzie la faimoasa zicere a lui Băsescu despre desemnarea lui ca premier).
Mai important însă în planul noii Constituţii este planul de regionalizare, care în viziunea USL urmează să reîmpartă ţara, până cel târziu în luna decembrie, în opt regiuni administrative concepute ca autorităţi de management capabile să devină parteneri direcţi cu CE, în urma descentralizării competenţelor la nivel ministerial către regiuni şi judeţe, după modelul actualelor regiuni de dezvoltare.
Ideea a fost deja criticată aspru de UDMR, care cere în continuare 16 regiuni, dintre care una să includă neapărat toate judeţele din secuime, cu populaţie maghiară majoritară (Mureş, Harghita şi Covasna). Cum e puţin probabil că UDMR va ajunge să aprobe un model de regionalizare pe care îl percepe drept inadecvat pentru interesele comunităţii maghiare, disputele privind regionalizarea, încă mai mult decât cele privind atribuţiile preşedintelui şi ale parlamentului, au deci şanse să domine scena politică pe tot parcursul anului.
Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.
Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.
Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013. Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilor, precum şi cererea externă slabă. Cu toate acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilor, deşi la un nivel scăzut”.