BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • 20 de idei nebunesti care au facut bani

    “Daca as lua-o acum de la capat, as avea foarte putine sanse sa evoluez atat de repede si atat de bine. Am facut multe greseli, dar piata m-a iertat, pentru ca nu existau termeni de comparatie”, recunoaste Iulian Dascalu, dezvoltatorul retelei Iulius Mall. Dascalu, ca multi altii, a inceput afacerile in prima parte a anilor ‘90 si a incercat mai multe idei, in special magazine de pantofi si magazine en-gros, pana a ajuns la ideea de a construi un mall.

    “As fi vrut ca primul mall din Romania sa fie al meu si sa fie la Iasi, dar nu am reusit”, isi exprima Dascalu regretul ca Anchor Group, dezvoltatorul turc al Mall Vitan din Bucuresti, a intrat pe piata cu mai putin de un an inaintea Iulius Mall. Daca pentru inceputul anilor 2000, ideea unui mall in Capitala se sustinea, deschiderea unui mall la Iasi atunci, cand in oras erau in jur de 300.000 locuitori si un salariu mediu de putin peste 100 de euro, a fost un pariu riscant. Cele mai dificile au fost primele 8-10 luni: “in acea perioada toata lumea imi spunea ca o sa dau faliment, dar nu imi faceam griji, pentru ca m-am gandit ca voi amortiza investitia in zece ani si aveam incredere in apetitul iesenilor pentru cumparaturi”, isi aminteste Dascalu, care detine acum trei mall-uri si il construieste pe al patrulea la Suceava, valoarea activelor sale fiind evaluata la 500 de milioane de euro.

    Increderea in propriul instinct si in faptul ca afacerea va merge indiferent de ce spune lumea i-a caracterizat pe multi oameni de afaceri din Romania anilor ‘90, care au dezvoltat de multe ori empiric o idee personala. Cei mai multi nu au avut strategii de dezvoltare, considera Adrian Banciu, consultant de business. “Cei mai multi dintre ei au avut o viziune, o idee de care au tinut cu dintii pana a dat rezultate sau au dat gres iremediabil.”

    Cei care au reusit sa devina milionari dintr-o idee noua si bine aplicata nu sunt multi, dar fiecare a adus la momentul respectiv ceva indraznet, ceva ce a parut celorlalti o “nebunie”: Dan Ostahie a deschis primele magazine de electronice si electrocasnice pe suprafete de peste 2.000 de metri patrati, Nicolae Petrov a inceput in 1999 sa concureze TAROM, care avea atunci pierderi de zeci de milioane de dolari, prin deschiderea unei companii de aviatie la Timisoara, Horia Ciorcila a lansat de la zero Banca Transilvania si concureaza pe piata mari grupuri bancare internationale, fratii Ioan si Viorel Micula incurca vanzarile Coca-Cola sau Pepsi prin brandurile European Drinks, Virgil Mailat a lansat berea la PET, Florin Andronescu a dat primele credite de consum de pe piata si lista ar putea continua.

    “Contextul pietei si un spirit antreprenorial efervescent”, sintetizeaza Codrut Pascu, directorul biroului companiei de consultanta Roland Berger, de ce mediul de afaceri romanesc a fost constant surprins de tot felul de incercari, mai mult sau mai putin reusite, de afaceri. Contextul pietei este suma unor factori cum ar fi intarzierea marilor companii europene de retail sau de bunuri de larg consum de a veni in Romania, distanta fata de Europa de Vest, dar si faptul ca Romania e o piata generoasa ca dimensiuni si dorinta de cumparare. BUSINESS Magazin a identificat 20 de astfel de oameni de afaceri, care nu au inventat ceva cu totul nou, dar, in lipsa consultantei, a partenerilor experimentati si a concurentei, au construit de la zero.
    Mirajul retailului l-a facut pe Dan Sucu sa se plimbe trei ani la rand prin Europa. Calatorea cu arhitectul lui si vizita zeci de magazine de mobila, se uita dupa acel “ceva” care sa transforme Mobexpert dintr-o afacere cu mobila, cum mai existau si altele in Romania, intr-un concept. Rezultatul a aparut in 2001, cand Dan Sucu a deschis Mobexpert Pipera – un magazin de 15.000 de metri patrati, cel mai mare in acel moment. “Am riscat, dar a fost singurul mod in care puteam sa ma diferentiez”, spune acum Dan Viorel Sucu. “Tot ce am facut eu a fost sa adaptez o realitate europeana la piata romaneasca”, considera Sucu, adaugand ca toate magazinele pe care le-a deschis ulterior au devenit profitabile din prima luna.

    Din 20 de oameni de afaceri vizionari alesi de BUSINESS Magazin, opt au mizat pe retail. “Retailul a avut cresteri de minim 25% pe an in ultimii ani – in Romania vorbim despre un consumator foarte orientat spre consum si de o piata goala in anii ‘90, unde majoritatea produselor s-au vandut pur si simplu”, spune Codrut Pascu. Au castigat cei care au venit cu unul din doua elemente esentiale: gandirea la scara mare sau un concept deosebit. Dan Sucu a mizat pe amandoua: a deschis primul cel mai mare magazin de concept – Mobexpert Pipera -, apoi a trecut la expansiune regionala, prin deschiderea primului magazin in Bulgaria anul trecut, iar acum se gandeste la intrarea pe piata Ucrainei.

    Ce inseamna gandire la scara mare? Dan Ostahie a ignorat cu buna stiinta scaderea pietei de electrocasnice din ultimii doi ani si a continuat sa inaugureze magazin dupa magazin, pe suprafete din ce in ce mai mari, iar Cezar Rapotan, dupa ce a extins afacerea Arabesque in toata tara, a exportat-o in piete estice, precum Ucraina. Arabesque s-au dezvoltat semnificativ in ultimii cinci ani, pe fondul saltului pietei imobiliare, crescand de la 60 de milioane de euro in 2002 la w450 de milioane de euro estimate pentru 2007.

  • Time is money

    Calendarul Pirelli a fost lansat in 1964 la initiativa departamentului de marketing a Pirelli UK Limited, divizia Pirelli din Marea Britanie, care a dorit sa ofere un cadou de Craciun pentru clientii cei mai importanti ai companiei. Calendarul, care a ajuns sa fie descris drept „cel mai mare simbol al statutului social la birou“, este realizat anual in 20.000 de copii si este daruit persoanelor aflate intr-o baza de date a companiei care ii cuprinde inclusiv pe fostii componenti ai trupei Beatles, sultanul Bruneiului si familia regala britanica.

    In fiecare an, calendarul are o anumita tema. Daca pana in acest an calendarul a insemnat aproape numai poze exotice realizate in locuri precum Bahamas, Insulele Seychelles, Palma de Mallorca sau Tunisia, pentru editia din 2008, care a fost recent lansata si in Romania, fotograful Patrick Demarchelier a ales orasul Shanghai. Cele 11 modele sunt imbracate in haine de inspiratie orientala, spre deosebire de anii anteriori, cand predominau modelele in costume de baie.

    Calendarul Pirelli a fost legat direct de evenimentele din viata producatorului italian de anvelope, dar si de cele din economia globala. Lansarea calendarului pentru 2008, la sfarsitul lui noiembrie 2007, a avut loc la numai cateva zile de la deschiderea celei de-a doua firme de anvelope a companiei, din provincia chineza Shandong. In 1975, ca urmare a crizei petrolului, aparitia calendarului a fost oprita, reaparitia avand loc abia in 1984. Spre deosebire de anii anteriori, cand „The Cal“ era distribuit doar unor clienti selecti ai companiei, atunci a fost oferit tuturor celor care cumparau doua cauciucuri.

    “Calendarul a devenit cel mai important instrument de marketing pentru brandul Pirelli”, declara in 2003 pentru B&T, una dintre cele mai importante reviste de marketing si comunicare din Australia, Kay Weick, managing director la Pirelli Australia. Tot B&T scrie ca in Australia, un calendar din 1990 a fost cumparat la licitatie pentru 84.000 de dolari, iar unul din 2002 a fost cumparat pentru 22.000 de dolari australieni. Potrivit specialistilor de la Calendar Collectors Society, care au cautat timp de trei luni pe site-ul eBay sumele investite in achizitionarea calendarelor, una dintre cele mai importante „tranzactii“ a fost cea dintre un colectionar german care si-a vandut pe site-ul eBay Germania colectia personala ce cuprindea 29 de editii dintre 1964 si 2002 unui elvetian pentru aproape 13.000 de dolari.

    O alta companie italiana care a ales sa se faca cunoscuta prin intermediul calendarelor este Lavazza, al carei calendar a ajuns la cea de 16-a editie. Campania de promovare a acestei editii, creata de agentia Armando Testa, se desfasoara in 15 tari europene, iar pentru prima data campania a prevazut difuzarea de spoturi TV de 20 si 30 de secunde in patru tari: Anglia, Polonia, Bulgaria si Romania. Campania a costat 2,8 milioane de euro. Extravaganta calendarului a fost accentuata si cu ajutorul a doua nume celebre pe scena modei internationale: Vivienne Westwood a creat rochia uneia dintre reginele infatisate in calendar, iar casa de bijuterii Damiani este cea care a oferit bijuteriile acestora. „In fiecare an, calendarul este baza campaniei noastre de PR si publicitate“, spune David Rogers, sales and marketing director al Lavazza.

    Incepand din 2000, si grupul Campari, una dintre cele mai mari companii de pe piata internationala a bauturilor alcoolice, a decis sa promoveze Campari, brandul pe care l-a lansat in 1860, printr-un calendar. Daca cel din 2007 a fost realizat cu ajutorul actritei Salma Hayek si al fotografului Mario Testino, pentru editia din acest an au fost alesi actrita Eva Mendes si fotograful Marino Parisotto, considerat de revista Photo France drept unul dintre cei mai buni zece fotografi ai lumii. Conceptul calendarului „Campari Tales“, realizat impreuna cu agentia Callegari Bereville Grey, Paris, este prezentarea unei carti de povesti. Astfel, Eva Mendes sugereaza pe rand basme precum Scufita Rosie, Frumoasa din Padurea Adormita, Cenusareasa sau Alice in Tara Minunilor.

    Peroni Nastro Azzurro, marca superpremium din portofoliul international al SABMiller, a investit anul trecut peste 30 de milioane de euro in campania de comunicare globala „Calendario Peroni“, care are ca element principal de promovare calendarul in toate cele 12 tari unde este prezenta marca. „Ideea unui calendar a devenit contextul pentru o campanie integrata ce ne va insoti tot anul“, spune Oana Ailenei, brand manager al Peroni Nastro Azzurro si Pilsner Urquell. Peroni Nastro Azzurro a fost relansata in 2005 si s-a pozitionat ca o marca mai aproape de industria de moda decat a celei de bere. Astfel, in 2006 a fost lansata campania globala „La Dolce Vita“, un omagiu adus lui Federico Fellini, iar in 2007 Peroni a fost partenerul Vogue Italia la aniversarea a 50 de ani de existenta, printr-o retrospectiva fotografica.

    Reprezentanta Peroni spune ca pentru un brand ca Peroni, care se afla in situatia consolidarii accelerate a notorietatii globale, este esentiala consecventa in initiativele internationale de promovare. „In esenta, calendarul comunica valorile marcii intr-o «traducere» universal valabila. Campaniile globale sunt gandite astfel incat sa isi pastreze capacitatea de reprezentare a brandului in fiecare din pietele locale“, spune Ailenei, care tine sa precizeze ca pentru realizarea calendarului din Romania au fost selectate trei modele romance.

    Calendare de firma
    Business Magazin la Pro Tv

     

  • Construiti, construiti, construiti!

    Vera Korn, country manager al dezvoltatorului imobiliar Ablon Romania, ia un pix si o foaie si incepe sa traseze un grafic. Punctul zero este marcat de anul 2005, cand a inceput „febra imobiliara“, iar din punctul zero trage o curba ascendenta. La nici o cincime din lungimea curbei face un punct si trage o linie in jos. „Aici este 2008, aici suntem noi. Suntem de-abia la inceput in privinta preturilor si a dezvoltarii imobiliare in general“. Din punctul care marcheaza prezentul evolutia este tot ascendenta, dar cu o curba mai larga. „Chiar daca va creste mai incet, tot in sus este directia. Se va incetini ritmul de crestere, dar ramane o crestere“, spune Korn.

    In 2007, au fost finalizate aproape 46.000 de locuinte in Romania, cu aproape 17% mai multe decat in anul anterior, ajungandu-se astfel la un nivel foarte apropiat de cele 48.000 de locuinte finalizate in 1990. Chiar si asa, Romania mai are inca mult de recuperat din decalajele fata de vecinele Ungaria sau Cehia. „In Budapesta inca se contruieste. Si este vorba de capitala unei tari, Ungaria, cu 8-10 milioane de locuitori. La fel si in Cehia. Romania are 22 de milioane de locuitori, posibilitatile sunt enorme“, insista Vera Korn, care conduce divizia locala a dezvoltatorului originar din Ungaria. Evolutiile pietelor imobiliare din Cehia si in Ungaria, doua piete cu care se compara in mod traditional cea romaneasca, au urmat un traseu similar cu cea din Romania in anii imediat de dupa 1990. Dupa caderea regimului comunist, constructiile de locuinte au intrat in declin, revenindu-si partial la jumatatea deceniului, pentru a atinge apoi in 2003-2004 un varf. Adica in preajma aderarii la Uniunea Europeana (UE), situatie similara cu cea autohtona.

    Insa, spre deosebire de Romania, in Cehia sau Ungaria, diferentele nu au fost atat de mari intre volumul minim si cel maxim al livrarilor anuale. De aceea, nici evolutia preturilor nu a fost la fel de abrupta ca pe piata romaneasca, desi si vecinii de mai la vest au trait perioade de boom imobiliar, ba chiar si perioade de scadere a preturilor.

    Statisticile arata ca Romania se afla printre ultimele tari din UE in ceea ce priveste numarul de locuinte livrate raportat la populatie, cu 1,7 locuinte noi livrate la mia de locuitori, potrivit directorului de dezvoltare al Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), Ioan Bejan. Spre comparatie, in anii de varf ai pietei in Polonia si Ungaria, acest indicator depasea 4 locuinte noi la mia de locuitori, pentru a se stabiliza ulterior la valori de peste 3 locuinte la mia de locuitori.

    Pe de alta parte, criza financiara inceputa in Statele Unite si-a aratat deja coltii si  dincoace de Ocean, multe piete imobiliare din Europa Occidentala fiind deja afectate. Un raport recent al Erste Bank preconiza ca la nivelul UE constructia de locuinte a intrat deja pe un trend descendent, iar recesiunea din acest sector va dura cel putin pana in 2010. In acelasi timp, constructiile de noi locuinte in estul Europei au avut in 2007 un an infloritor. „In timp ce pietele rezidentiale din vestul Europei scad, activitatea de constructii rezidentiale in Europa de Est isi va continua cresterea cu rate de peste 6% anual in urmatorii trei ani, pe fondul unui decalaj inca imens“, estimeaza analistii Erste Bank.

    Daca pietele din centrul Europei au depasit deja faza de urcare accelerata, trecand in faza de stabilizare, Romania mai are de recuperat din decalaj. Mai ales ca timp de foarte multi ani dezvoltarile rezidentiale au lipsit aproape cu desavarsire, timp in care piata imobiliara din Praga sau Budapesta s-au dezvoltat continuu.

    Potrivit unui raport de anul trecut elaborat de compania de consultanta poloneza REAS in parteneriat cu Jones Lang LaSalle (JLL), preturile din pietele central si est-europene au crescut mult mai rapid decat ritmul de crestere a economiilor, dar si decat veniturile, ceea ce a limitat accesibilitatea cumparatorilor. „Se pare ca, cel mai probabil, cresterea preturilor dureaza intre 3 si 5 ani dupa aderarea la UE, fiind urmata de o perioada similara de stagnare a pietei, pe fondul unei oferte considerabil mai mari“, conchide raportul REAS-JLL.

  • Castigatorii pariului imobiliar

    Cand, in 2006, comertul de electrocasnice trecea printr-o perioada foarte slaba, Lorand Szarvadi, fondator si CEO al retailerului Domo, privea cu oarecare invidie la investitorii in piata imobiliara. „Scot bani fara mari batai de cap“, spunea Szarvadi intr-o perioada in care cauta solutii sa mentina Domo pe profit. Omul de afaceri se gandea si el sa investeasca in real estate, dar perioada nefasta prin care trecea principala sa afacere nu-i lasa prea mult timp pentru a se implica si el intr-o dezvoltare imobiliara.

    Anul trecut insa, Lorand Szarvadi a vandut, impreuna cu partenerii sai, pachetul majoritar al companiei catre fondul de investitii Equest si, la scurt timp dupa ce a incasat banii, a cumparat un teren de 100 de hectare in nord-vestul Bucurestiului, pentru care planuieste un proiect de anvergura. Suma platita pentru teren, estimata intre 20 si 30 de milioane de euro, a provenit din surse proprii, explica acum omul de afaceri. Iar tranzactia a survenit la scurt timp dupa ce familiile Szarvadi si Hegedus, care au fondat afacerea cu electrocasnice din care controlau in momentul vanzarii circa trei sferturi (restul apartinand fondului de investitii RAEF), au incasat aproape 42 de milioane de euro pentru 50% din actiunile Domo. Fondatorii au ramas deocamdata actionari minoritari, cu circa 25% din actiuni.

    Paradoxal, in momentul cand a semnat vanzarea Domo, Lorand Szarvadi era aproape convins ca nu va investi totul in real estate. „Mai trebuie sa raman la Domo si nu eram sigur ca voi avea timp sa ma ocup“, spune el acum. Insa a aparut oportunitatea de a cumpara un teren de mari dimensiuni, iar banii tocmai ii intrau in cont. Si chiar cu riscul de a-si supara familia (sotia sa nu a fost incantata de ideea de a plasa aproape toti banii intr-un singur teren), Szarvadi a decis sa cumpere un lot de 100 de hectare. „Nu am timp sa ma ocup de proiecte mici“, isi justifica el decizia de a porni de la inceput cu un mini-orasel. Dezvoltarea proiectului (planuit sa cuprinda 1.000 de vile si 1.000 de apartamente) va fi finantata din credite bancare si va necesita investitii de peste 300 de milioane de euro. Si pentru a rezolva problema timpului limitat, Szarvadi negociaza atragerea in proiect a unei companii de project management.

    Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singurul om de afaceri din Romania care si-a plasat disponibilitatile in real estate. Ba chiar, in ultimii ani, numarul investitorilor autohtoni in piata imobiliara a crescut foarte tare, odata cu boom-ul din sector. „Piata imobiliara iti ofera un castig usor“, explica Bogdan Georgescu, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Colliers International. „Nu depinzi de angajati care sa vina la munca si inca poti obtine profituri foarte bune.“ Poate nu la fel de bune ca pana acum, cand dublarea sumei intr-un an nu era de domeniul fantasticului, dar analistii inca vad cresteri de cel putin 15% anual pentru urmatorii cativa ani.

    Cele mai multe investitii sunt mai degraba speculative – terenurile, de exemplu, sunt considerate plasamente sigure si au adus in ultima perioada randamente exceptionale. Este normal astfel ca antreprenori care si-au vandut in intregime sau partial afacerile pe care le-au dezvoltat dupa 1989 sa-si plaseze banii incasati intr-un domeniu ce promite cresteri spectaculoase. „Antreprenorii vor sa faca ceva cu banii pe care ii incaseaza, nu sa-i puna la banca si sa astepte un extras de cont“, evidentiaza avocatul Gabriel Biris, managing partner al casei de avocatura Biris Goran, care reprezinta interesele mai multor investitori in piata imobiliara.

    De altfel, unul dintre concurentii lui Szarvadi, omul de afaceri Gyorgy Baba, care a fondat retailerul de electrocasnice Cosmo, a investit in piata imobiliara dinainte de a renunta la pachetul majoritar al companiei (Baba a vandut, in 2006, 51% din actiunile Cosmo turcilor de la Sabanci Holding). „Am inceput cu partea de servicii – spatii comerciale si de depozitare – pe care le inchiriez, dar m-am gandit sa investesc si in apartamente“, spune el. Unul dintre clienti este chiar Cosmo, dat fiind ca tranzactia nu a vizat si proprietatile imobiliare, ci doar afacerea de comert. Dar o buna parte din suma obtinuta din vanzare, estimata la vremea respectiva la circa cinci milioane de euro, a fost investita in achizitia de terenuri in nordul Bucurestiului. Acum Gyorgy Baba pregateste un complex rezidential pe unul dintre terenuri, motivand – mai in gluma, mai in serios – ca rata profitabilitatii va fi cu siguranta mai ridicata decat in comertul cu electrocasnice.

    Astfel se face ca multi dintre antreprenorii care si-au vandut in ultimii ani afacerile au ales piata imobiliara. La fel ca si Gyorgy Baba, Lucian Butnaru, care a vandut companiei americane TechTeam producatorul de software Akela, infiintat de el in 1998, sau ieseanul Gabriel Mardarasevici, fondatorul Radix, firma preluata in 2005 de Ness Technologies, aveau deja experiente in real estate inca dinainte de a-si vinde companiile, astfel ca plasarea sumelor obtinute din vanzare in acelasi sector a fost fireasca.

    Din cele trei milioane de euro obtinuti din vanzarea Akela, Butnaru a pus deoparte in jur de 20% din suma, restul banilor fiind investiti exclusiv in imobiliare. „In alte companii IT nu puteam investi, pentru ca in contractul cu TechTeam aveam o clauza prin care mi se impunea sa nu detin sau sa sustin alte companii din domeniu“, explica el. Si cum Butnaru era oricum convins ca investitiile imobiliare au oricum un randament mai mare, pe langa faptul ca sunt si mai sigure, destinatia banilor a fost clara. Acum, omul de afaceri isi evalueaza terenurile si cladirile pe care le-a dezvoltat la circa 12 milioane de euro. Unul dintre proiecte este o cladire de birouri de 3.000 de metri patrati, construita pe bulevardul Dacia, unde a investit mai mult de trei sferturi din suma incasata de la TechTeam. „Rolul acestei cladiri a fost sa devina spatiu de birouri pentru companii de mici dimensiuni, care au nevoie de un birou de 150-200 de metri patrati. In prezent, am deja opt chiriasi acolo.“

    Un alt om de afaceri cunoscut pentru afacerile din domeniul IT, ieseanul Gabriel Mardarasevici, se pregateste acum sa inceapa prima sa dezvoltare. Pana acum, piata imobiliara a fost doar un mod de a plasa banii. „Din nefericire“, puncteaza Mardarasevici, care si-a stabilit ca „rezolutie pentru noul an“, adauga el glumind, sa schimbe situatia. Astfel ca si-a propus „sa incerce marea cu degetul“ si sa lanseze o prima dezvoltare rezidentiala in Iasi, unde are deja terenul si autorizatiile. Un cartier de case „pentru premianti“, adica destinate persoanelor cu venituri mari, dupa cum il defineste. Pe langa acest proiect, mai are si un plan de a construi o cladire de birouri in centrul Iasiului, care inca nu este pus la punct.

  • Sportul şi show bussiness-ul, reţete sigure de îmbogăţire pentru tineri

    Baschetbalistul echipei Cleveland Cavaliers, LeBron James, a câştigat anul acesta 27 de milioane de dolari şi se alfă în fruntea topului. El este urmat în clasamentul revistei Forbes de alţi doi sportivi: jucătorul de fotbal american Reggie Bush, cu 24 de milioane de dolari, şi jucătoarea de tenis Maria Sharapova, cu 23 de milioane de dolari.

    Urmează o înşiruire de tinere vedete ale marelui ecran, deschisă de gemenele Mary-Kate şi Ashley Olsen. În 2007, ele au câştigat 17 milioane de dolari, ocupând locul 5 în clasamentul revistei Forbes. Nici Daniel Radcliffe, interpretul lui Harry Potter, nu s-a descurcat prea rău anul acesta: el a câştigat 15 milioane de dolari la doar 18 ani, ajungând pe locul 6 în top.

    Mai multe pe www.protv.ro

  • INTERVIU: Seful Adobe, in inspectie

    Din sala unde a avut loc intalnirea intre CEO-ul Adobe si angajatii din Romania au fost scoase din timp consolele de jocuri Wii si masa de ping-pong, si daca masa de biliard ar fi fost mai usoara, ar fi avut aceeasi soarta. Singurul motiv pentru relocarea temporara a fost spatiul, insuficient in faza initiala, pentru a-i adaposti pe toti cei 60 de angajati ai Adobe Romania. Compania americana are o politica pe care o aplica oriunde in lume, incercand sa combine orele de activitate ale angajatilor cu perioade de relaxare. Chiar si mobilierul sau designul birourilor incearca sa reproduca in detaliu mediul in care lucreaza angajatii din Statele Unite sau de oriunde exista filiale Adobe.

    Concluzia lui Bruce Chizen a fost ca romanii de la Adobe sunt talentati, singura problema fiind faptul ca sunt prea putini. Compania are inchiriate doua etaje dintr-o cladire de birouri in care ar putea incapea cateva sute de persoane, iar unul din ele este subinchiriat altei companii, in asteptarea momentului cand spatiul suplimentar va deveni necesar. Biroul de cercetare-dezvoltare al Adobe in Romania a fost construit avand la baza oamenii de la Interakt, compania cumparata acum putin mai mult de un an pentru cateva milioane de euro de la Alexandru Costin si Bogdan Ripa, deveniti manageri ai filialei. La aceasta prima evaluare la nivel de CEO, echipa romaneasca a trecut cu bine.

    Bruce Chizen, CEO-ul Adobe Corporation, si-a prezentat asteptarile pe care le are de la filiala locala intr-un interviu acordat in exclusivitate Business Magazin.

    BUSINESS Magazin: Sunt intr-adevar birourile de aici identice cu cele din SUA, de la sediul central al Adobe?
    Bruce Chizen: Foarte similare. Avem o filozofie globala, incercand sa oferim angajatilor un loc grozav in care sa lucreze oriunde ar fi asta. Suntem o afacere care depinde de proprietatea intelectuala, adica a creierelor care lucreaza pentru noi, si daca le oferi un loc placut unde sa lucreze, sunt productivi. Cheltuim milioane de dolari anual pe lucruri ca bauturi gratuite sau dulciuri, aparent neimportante, dar oamenilor le place asta. E una dintre metodele de a-i pastra motivati.

    BUSINESS Magazin: Adobe e unul dintre cei mai doriti angajatori, dupa cateva clasamente din Statele Unite, alaturi de companii ca Google sau Microsoft. De ce?
    Bruce Chizen: Totul incepe cu pretuirea angajatilor, cu mediul bun oferit. Diferentierea noastra fata de Google (clasat superior in clasamente, n.red.) e faptul ca oferim un mediu deschis, oricine poate sa vina sa ne viziteze, executivii nu sunt tratati diferit. Eu de exemplu nu am un loc de parcare al meu, nu am un bufet doar pentru mine, mananc alaturi de toti ceilalti angajati, orice angajat poate sa trimita e-mail-uri managementului si fiecare dintre noi raspunde… Uneori nu le plac raspunsurile, dar raspundem mereu… Asta e valabil pentru birourile noastre de oriunde, raspund si la e-mail-uri venite de la angajati din Romania.

    BUSINESS Magazin: In Romania aveti 60 de angajati si aveti aproape 7.000 in lume. Cat de important este acest centru?
    Bruce Chizen: E foarte important. Tot timpul incercam sa deschidem noi centre de R&D in zonele unde credem ca putem gasi suficienti oameni buni, pentru ca nu gasim in SUA toti oamenii talentati de care avem nevoie. Am avut mare succes in India, apoi cu cel din Hamburg, avem si un mic centru in Beijing. Speranta noastra este sa avem 300-400 de oameni in urmatorii doi ani in Romania. Angajam 10-15 oameni in fiecare trimestru. Am vrea sa angajam mai multi, dar trebuie sa-i gasim pe cei buni. Pentru ca facem cercetare-dezvoltare de nivel inalt, nu e outsourcing, nu e munca de baza. E stiinta calculatoarelor in toata regula si de aceea e si greu sa gasesti talente.

    BUSINESS Magazin: Dar din punctul de vedere al vanzarilor realizate aici?
    Bruce Chizen: Vedem Romania mai putin ca o piata de desfacere si mai mult ca un excelent loc pentru cercetare si dezvoltare de produse. Ma uit la productivitatea centrului din Romania si e probabil unul dintre cele mai productive centre de R&D pe care le avem in lume.

    BUSINESS Magazin: Produsele Adobe sunt relativ scumpe, unele dintre ele depasesc 1.000 $. Aveti politici de pret diferite pentru tarile emergente? Cand ar putea deveni Romania o piata de vanzare?
    Bruce Chizen: Acum, vanzarile in Romania sunt foarte mici, in mare parte datorita pirateriei, dar in cativa ani lucrurile se vor schimba. Lumea trebuie sa inteleaga ca din totalul veniturilor, 20% se duc la cercetare-dezvoltare. Daca lumea nu ne-ar cumpara produsele, nu ne-am fi permis sa cumparam filiala pe care o avem acum in Romania. Si da, avem politici de pret distincte, bazandu-ne pe nivelul pietei, tinem cont de competitie, de cat ne costa sa facem afaceri aici. Ne uitam la fiecare piata diferit, iar jumatate din veniturile companiei provin din afara SUA, cu 30-35% din Europa si in jur de 20% in Asia. Dar acum ne uitam la Romania ca la un loc grozav pentru R&D.

    BUSINESS Magazin: La ce se lucreaza din Romania acum?
    Bruce Chizen: Unelte web 2.0, dar inca nu pot vorbi acum de ele, urmeaza sa fac un anunt in viitorul apropiat. Despre cele care pot spune, e vorba de platformele Flex si AIR, care au foarte multe functii interesante. Partea de Ajax din AIR e iarasi o activitate importanta aici.

    BUSINESS Magazin: Multi dintre dezvoltatorii web din Romania se intreaba ce se intampla cu formatul flash al Adobe.
    Bruce Chizen: Foarte multe, e critic pentru dezvoltarea Adobe. In primul rand lucram la un nou flash player, am anuntat ca adaugam suport H.264 (un standard de compresie video, n.red.). Asta inseamna ca va face cu secventele video aceleasi lucruri, doar ca vor fi clipuri in format de inalta definitie. Vom putea sa luam video-uri obisnuite si sa le transformam automat in clipuri high definition. In momentul acesta, deja 70% sau chiar mai mult din clipurile pe care le urmarim pe internet folosesc tehnologia noastra.

    BUSINESS Magazin: Sunt programatorii romani diferiti de cei americani?
    Bruce Chizen: Din cate imi dau eu seama, nu sunt diferiti. Sunt toti isteti (rade). Ce m-a surprins e cat de bine vorbesc engleza. Mi-era teama de o bariera de comunicare. Dar sunt oameni aici care vorbesc engleza mai bine decat mine. Singura constrangere pe care o avem de a creste centrul din Romania este piata de talente.

    BUSINESS Magazin: Spuneti ca produsele Adobe sunt folosite de aproape toti cei care folosesc calculatorul si internetul. Dar marca Adobe nu este la fel de cunoscuta ca altele, Microsoft fiind cel mai bun exemplu, iar produsele companiei sunt percepute ca fiind destinate unui public specializat.
    Bruce Chizen: Noi suntem catalizatori („enablers“). Adobe este peste tot, e aproape ca oxigenul. Cand te trezesti dimineata si citesti ziarul, fonturile din articole sunt probabil facute de noi, aranjarea in pagina s-a facut cu Adobe. Cand intri pe internet, animatiile cel mai probabil folosesc flash, clipurile video sunt poate prelucrate cu Adobe Premiere, paginile web au fost facute cu Dreamweaver, daca te duci la cinema efectele speciale au fost facute probabil cu produsele noastre. Si as putea continua la nesfarsit. Faptul ca brandul nostru nu e la fel de activ si cunoscut ca ale competitiei e in regula. Cata vreme cei preocupati de calitatea produselor lor folosesc Adobe si le cumpara, e ok. Suntem o companie cu o cifra de afaceri de 3,1 miliarde $, avem o capitalizare bursiera de 27 de miliarde $. Ne place sa ne gandim la noi ca fiind mai tacuti si in spatele scenei. Si chiar daca multi nici macar nu realizeaza ca folosesc tehnologiile noastre, e ok. Pentru ca altii ne cumpara produsele.

    Mic Glosar Adobe

    Dreamweaver – aplicatie pentru crearea de pagini web, achizitionata de Adobe in 2005 prin preluarea companiei Macromedia
    AJAX – o colectie de tehnologii pentru dezvoltarea de pagini web dinamice, care permite actualizarea unei parti dintr-o pagina web fara a reactualiza intreg continutul uneia
    Flash – format proprietar Adobe folosit ca interfata cu utilizatorul. Flash Player este unul dintre cele mai raspandite forme sub care se regaseste continutul video pe internet (de exemplu YouTube)
    AIR – reprezinta acronimul de la Adobe Integrated Runtime, o colectie de aplicatii ale companiei, recent lansata. Noutatea principala e faptul ca aplicatiile web vor putea sa fie folosite si in afara site-ului, chiar in lipsa conexiunii la internet.