Ei coordoneaza un business care ajunge anual la cateva milioane de dolari, conform estimarilor realizate de mai multi jucatori de pe piata locala de publicitate online, scrie Ziarul Financiar.
Piata locala de publicitate online a atins anul trecut valoarea de 19 mil. euro, fata de 12 mil. euro cu un an in urma, conform datelor IAB si PricewaterhouseCoopers – valoare care nu include afacerile Google.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Este mult mai amuzant sa fii rebel”, exclama Hermione in filmul “Harry Potter si Ordinul Phoenix”, incantata ca a contribuit la revolta impotriva profesoarei care a dat peste cap activitatea de la Scoala de Magie. Replica este destul de neobisnuita pentru Hermione, care a reprezentat pret de cinci filme din seria “Harry Potter” intruchiparea elevei model. Se pare ca Emma Watson, actrita care a interpretat personajul, a aplicat aceeasi teorie si in viata reala.
Cu putin timp inainte de lansarea celei mai recente productii din serie, “Harry Potter si printul semipur”, Emma Watson devenea imaginea casei de lux Burberry. Iar look-ul abordat era total diferit de modelul scolaresc si copilaresc afisat pana atunci, parand inspirat mai degraba din prezentarile de moda de la Londra. “O cunosteam si o admiram pe Emma de ceva timp, are o frumusete clasica, dar si o latura moderna, asa ca am considerat ca este potrivita pentru a reprezenta imaginea Burberry”, isi motiveaza alegerea Christopher Bailey, directorul de creatie al companiei britanice. Watson este sustinuta in campanie de cateva modele masculine, care exprima esenta englezeasca pentru care e celebru brandul Burberry, fotografiile fiind realizate de faimosul fotograf de moda Mario Testino in Westminster, Marea Britanie, unde se afla si sediul grupului.
Numeroasele comentarii si analize aparute dupa lansarea fotografiilor actritei sunt legate de fapt de apetitul in crestere al grupurilor de lux pentru o cota din potentialul comercial al publicului tanar. Personaje precum Hermione sunt modele care inspira milioane de tineri din toata lumea si care contribuie la incasari de sute de milioane de euro (“Harry Potter si printul semipur” a inregistrat un box office de 160 de milioane de dolari in numai cinci zile de la premiera). Nu se poate spune ca schimbarea de imagine a celei de la care Burberry se asteapta sa revigoreze vanzarile este neaparat o noutate – cel putin nu pentru amatorii de presa mondena. Anul trecut in aprilie, Emma Watson aparea pe prima pagina a tabloidelor britanice datorita look-ului afisat la petrecerea de majorat. The Daily Mail, de exemplu, nota ca desi alte fete de varsta ei ar fi luat cu asalt Zara sau Top Shop in cautarea rochiei perfecte, Emma a preferat sa probeze creatiile mai sofisticate ale unor branduri ca Chanel sau Chloé. Adica branduri care se adreseaza unei milionare precum Watson (se estimeaza ca averea actritei se ridica la 8 milioane de lire sterline).
In aceeasi perioada, Emma a aparut in pictoriale in Vogue sau Elle, a participat la Saptamana Modei de la Paris si a pozat pentru designerul Chanel Karl Lagerfeld, care a fotografiat-o pentru revista franceza Crash. Faptul ca moda trece printr-o perioada “tanara” este evident si din coperta revistei Elle din august. Actrita si cantareata de numai 16 ani Miley Cyrus, imaginea industriei de milioane de dolari din spatele brandului Hannah Montana, a pozat in ipostaze sexi (prea sexi pentru o parte a publicului) si a povestit in interviul acordat revistei despre linia de haine pe care o realizeaza impreuna cu designerul Max Azria pentru Wal-Mart. Daca Burberry a preferat reteta clasica a asocierii imaginii cu o actrita faimoasa, Ermenegildo Zegna a intrat in cursa pentru atragerea tinerilor prezentand in premiera o linie pentru tineret la show-urile de la Milano.
Printre cele peste 10.000 de masini recuperate in ultimul an de firmele de leasing de la clienti rau-platnici se numara mai mult de zece masini foarte scumpe, care costa cateva sute de mii de euro fiecare si sunt foarte greu de revandu, scrie Ziarul Financiar.
Aflati mai multe despre cele mai scumpe masini recuperate de firmele de leasing pe www.zf.ro.
Noi nu targetam un anumit client. Noi vrem toti clientii.” Declaratia noului director al Enel Romania, Claudio Zito, vine intr-un moment in care compania italiana se afla in pragul unei batalii lungi, din care nu stie ce teritorii va castiga, dar este convinsa ca va castiga ceva. “Ceva” ar trebui sa fie aproximativ 16.000 de noi clienti eligibili – clienti companii care au un consum suficient de mare cat sa poata sa isi aleaga singuri furnizorii.
Enel nu e singura companie care se lupta pentru acesti clienti eligibili – dintre care multi ar putea fi noi (companii care se vor infiinta/extinde sau dezvoltari imobiliare), iar altii – companii care sunt tentate sa isi schimbe furnizorii. Toate companiile internationale de pe piata, precum E.ON, CEZ sau mai nou-venitii Gdf- Suez vaneaza toti posibilii noi clienti, cot la cot cu furnizorii privati locali mai mult sau mai putin cunoscuti, de la Energy Holding, EHOL, Egl, Petprod si terminand cu Electrica si altii de pe o lista lunga, care cuprinde peste 30 de astfel de furnizori. Tocmai prin faptul ca furnizarea de energie este acum o piata foarte concurentiala face tinta Enel, de 19.000 de clienti eligibili in 2013, foarte ambitioasa.
Claudio Zito spune ca nu este o cifra batuta in cuie si ca este posibil ca mai ales criza economica sa aiba efecte asupra momentului in care se va ajunge la acest numar. Mai e si faptul ca in Romania, achizitiile de energie pot fi cateodata mai complicate, in special din cauza contractelor pe termen lung incheiate de producatorii de energie cu unii furnizori. De fapt, modul cum isi va alimenta clientii cu energie este si principala preocupare a lui Zito si de aceea planul pe termen mediu de crestere a numarului de clienti ar trebui sa mearga in paralel cu inceperea unuia dintre proiectele de productie de energie in care compania este implicata.
Lucrurile stau cam asa: actuala campanie de marketing merge in paralel cu constructia de portofoliu; de ceva timp, Enel a inceput sa identifice categorii de clienti eligibili si sa construiasca oferte adaptate pentru fiecare. “Campania dubleaza de fapt in acest an lansarea noii campanii comerciale, pentru a atrage noi clienti. Cand joci un rol atat de important in piata, te poti juca cu ofertele, cu calitatea, poti jongla foarte mult cu acest marketing mix”, apreciaza Claudio Zito. Managerul spune ca nu exista un numar fix de categorii de clienti pe care il tinteste, ci niste modalitati de aplicare a unei strategii care deja a dat roade in alte clientii: industriali mari (producatori de otel etc.), clienti care grupeaza mai multe afaceri (grupuri de companii care apartin aceluiasi proprietar, asociatii de producatori), iar ulterior de cum adaptam ofertele pentru fiecare categorie”.
Clientii vor trebui insa alimentati, iar in acest sens Enel lucreaza la patru proiecte de energie (doua termo, unul nuclear si unul eolian), dintre care cel mai apropiat ca si sanse de intrare efectiva in exploatare este cel eolian. Primul kilowatt produs de Enel va face parte din prima etapa, de 35 MW, care vor fi instalati in Dobrogea in 2010, estimeaza acum Claudio Zito. Restul din proiectul de 400 MW achizitionat in urma cu trei ani de la compania locala Blue Line va fi instalat “mai tarziu”. Cat despre energia termala si eoliana, Zito este realist: chiar daca ar incepe sa le construiasca acum, tot nu ar fi gata in 2013. Clienti multi si atat de putina energie din productie proprie nu ar fi o problema chiar atat de mare: criza economica a incetinit ritmul de consum al clientilor, iar Zito estimeaza ca de la toamna aceasta scadere se va simti si mai mult: “Noi, Enel, nu am simtit in primele trei-patru luni din 2009 o scadere a consumului in Romania. Dar cred ca in Romania criza a venit mai tarziu decat in alte tari si ca a doua parte a anului va fi mai dura”.
Cat de dur va fi impactul depinde de forta portofoliului Enel, estimeaza Zito, care vorbeste totusi de o incetinire a afacerilor, fara a da o estimare. In Romania vanzarile de energie au scazut de la inceputul acestui an cu aproximativ 15-20% fata de anul trecut, iar pentru intreg anul se vorbeste de scaderi mai mari. In unele piete europene, consumul de energie a cazut la nivelul din 2001, chiar si peste 50% fata de anul trecut. Zito considera ca impactul nu s-a simtit din primul semestru, deoarece portofoliul Enel cuprinde predominant clienti medii si nu clienti industriali mari, al caror consum a suferit mai mult in aceasta perioada.
“Suntem protejati de scaderea industriei, deoarece avem multi clienti cu un consum unitar, clienti mici si medii (vorbesc doar de piata concurentiala)”, spune Zito. In prima parte a anului, scaderea consumului a avut ca efect si o scadere a pretului de achizitie a energiei cu aproximativ 20% – dupa cum estimeaza managerul Enel. Totul depinde acum de modul in care Zito va profita de cele cateva avantaje pe care i le-a adus prima parte a anului pentru a putea incepe planul cel mare. De la 3.000 la 19.000 de clienti mai sunt doar trei ani jumatate. Ani grei.
In primavara mai multe banci, printre care si BCR, au anuntat programe masive de restructurare a creditelor. Metoda principala este rescadentarea, respectiv marirea duratei creditului pentru a reduce rata lunara si a scadea, pe cat posibil, riscul de neplata. La cateva luni dupa lansarea acestor programe insa, rezultatele sunt inca minore.
„Daca aveti impresia ca ii putem ajuta pe toti, gresiti. Unii dintre ei (clienti, n.r.) s-au imprumutat prea mult (…) Unii clienti chiar au o datorie prea mare si nu poti restructura creditul lor”, a declarat Dominic Bruynseels, presedintele executiv al BCR, cea mai mare banca din Romania, in cadrul unei intalniri cu presa.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
“Nu cred ca vom reusi sa atragem 100.000 de noi contributori in sistem anul acesta”, spune intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensii Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private, a doua companie din piata de profil. Evolutia fondurilor de pensii facultative in ianuarie, cand numarul de participanti a crescut cu 2,7% fata de luna precedenta, il face pe Andanut sa considere ca asteptarile initiale ale administratorilor pentru acest an (100.000 de clienti noi ar insemna o majorare cu aproape 70% fata de momentul actual) sunt prea optimiste si ca impactul crizei va face ca ele sa fie revizuite.
In mod similar, si piata de asigurari resimte presiunile unei perioade in care companiile (clienti de baza pentru anumite tipuri de polite), dar si persoanele fizice isi chibzuiesc tot mai atent cheltuielile. Astfel ca, daca anul trecut asiguratorii mizau pe o crestere a pietei de 25-30%, acum majoritatea vorbeste de doar 10-12 procente. Scaderea este generata, in primul rand, de zona de asigurari auto, Casco si RCA, puternic afectate de reducerea vanzarilor de masini noi, dar si de prabusirea vanzarilor de credite cu garantii, in cazul carora incheierea unei polite de asigurare era obligatorie. Pentru companiile de pensii private, 2009 ar fi trebuit sa fie anul marilor cresteri, dupa o perioada in care administratorii si-au concentrat atentia si resursele aproape exclusiv pe lansarea si consolidarea businessurilor de pensii private obligatorii (pilonul II). Interesul pentru industria de pensii facultative ramane intr-adevar ridicat in randul firmelor de asigurari, care decid in numar tot mai mare sa intre in acest business.
Doar de la inceputul anului, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a autorizat doi noi administratori, Generali Fond de Pensii si BRD Fond de Pensii, astfel ca numarul total al jucatorilor a ajuns la zece dupa un an si jumatate de la momentul lansarii. Cat de realiste sunt asteptarile companiilor care intra pe aceasta piata? Chiar si intr-un context economic in care nu ar fi existat actualele probleme, o crestere a numarului de clienti cu 100.000, de care vorbea Crinu Andanut, poate fi considerata drept ambitioasa, in conditiile in care dupa un an si jumatate de activitate fondurile de pensii facultative au reusit sa atraga, cumulat, doar putin peste 154.000 de clienti.
Cu atat mai dificil e de atins un astfel de obiectiv de vanzari acum, cand companiile isi redimensioneaza bugetele, multe sunt nevoite sa opereze concedieri, industrii intregi cad, iar efervescenta de pe piata muncii s-a evaporat. Pentru administratorii de pensii, cumpatarea firmelor se traduce intr-o lovitura puternica pentru obiectivele de vanzari, dat fiind ca in ultimii ani de aici si-au atras cei mai multi si mai mari clienti. Cum cele mai multe companii de pensii aveau deja o experienta indelungata pe piata de asigurari (prin intermediul unor firme de profil din grup) si multi clienti companii in portofoliu, vanzarea de pensii catre acestia a venit ca un pas natural.
Asa se face ca, la finele lunii ianuarie, pentru 57% dintre participantii la fondurile facultative, contributiile erau platite de angajatori, iar in cazul a 12% contributiile erau mixte, potrivit statisticilor CSSPP. Doar 30% dintre cei aproape 155.000 de participanti isi plateau contributia singuri si independent de angajator. Altfel spus, aproape 70% din pensiile facultative au fost vandute catre companii si doar o treime catre clientii individuali. Radu Vasilescu, fost director general al ING Pensii Private, cea mai mare firma de profil, spune ca extinderea agresiva pe baza clientilor companii a fost o politica aleasa pentru a castiga rapid cota de piata, cei mai multi lasand pe plan secund vanzarile catre clientii individuali.
Prin urmare, “in zona corporate nu prea mai era loc de crestere sustinuta, chiar daca nu ar fi aparut aceste probleme provocate de criza”, considera Vasilescu, adaugand ca administratorii ar fi fost nevoiti oricum ca in timp sa se indrepte tot mai mult spre piata clientilor individuali. Schimbarea trebuie sa se petreaca acum din mers, mai ales ca dificultatile administratorilor in a mai vinde pensii catre companii sunt dublate si de temeri privindu-i pe clientii corporatisti deja existenti. “In 2009 va fi mai important sa ne pastram clientii vechi decat sa atragem altii noi”, spune Crinu Andanut.
Motivele sunt evidente: atunci cand se impun reduceri de costuri, cheltuielile cu personalul sunt primele puse pe lista, asa incat e greu de crezut ca numarul angajatorilor ce vor alege sa includa in pachetele salariale o pensie facultativa va mai fi prea mare. Cu atat mai mult cu cat, pe masura ce concurenta pe piata muncii scade, si beneficiile pe care sunt dispuse companiile sa le ofere se subtiaza. In aprilie 2008, 59% dintre angajatori declarau ca intentioneaza sa includa pensiile private in pachetul de beneficii pe care il ofereau, potrivit unor statistici furnizate de PricewaterhouseCoopers. Pentru 25% dintre acestia pensiile erau un beneficiu prioritar in pachetul pe care il ofereau salariatilor.
La sfarsitul anului, procentele s-au modificat dramatic: doar 15% dintre companii mai erau dispuse sa investeasca in contributii pentru pensii private si pentru nu mai mult de 5% acesta era un beneficiu prioritar. Angajatorii recunosc ca, desi nu au recurs inca la modificari majore in pachetele salariale ale angajatilor, este o masura pe care nu au cum sa o evite. Consultantii in resurse umane completeaza tabloul, confirmand ca tot mai multe companii le cer ajutorul pentru regandirea beneficiilor pe care le ofera.
“Exista exemple de firme unde nu s-au mai acordat bonusurile de sfarsit de an, unde s-a decis inghetarea salariilor si unde trebuie sa se faca o optimizare a pachetelor de beneficii extrasalariale, care erau destul de mari pana acum”, explica Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de recrutare. “Lucrurile sunt foarte clare: angajatorii nu mai investesc in angajati”, completeaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, o companie de asigurari de sanatate ce a intrat de curand pe piata.
Aflati in continuare cum se lupta asiguratorii sa atraga clienti
La sfarsitul lunii septembrie 2008, numarul de utilizatori ai Vodafone era de 9,516 milioane de clienti, iar in intervalul octombrie-decembrie a crescut cu 133.461. In total, in anul 2008 numarul de clienti Vodafone a cresut cu 728.856.
In ultimele trei luni ale anului trecut veniturile din servicii au urcat cu numai 1%, lucru care reflecta competitia mai puternica din piata telecom si incetinirea cresterii economice, potrivit Lilianei Solomon, directorul general al companiei.
In trimestrul incheiat la 31 decembrie 2008 clientii serviciilor pe baza de abonament reprezentau 38% din baza totala de clienti ai Vodafone Romania, iar cei din servicii preplatite 62%, comparativ cu 37% si 63% in trimestrul anterior si 35% si 65% in aceeasi perioada a lui 2007.
Cresterea anuala a numarului de abonati a fost de 19% iar numarul de clienti 3G ai Vodafone Romania a atins cifra de 1.134.894 la sfarsitul anului trecut.
“M-am ingrasat si nu-mi mai gaseam haine. Am inceput sa-mi fac pe comanda si m-am gandit ca daca tot fac pentru mine, sa fac si pentru altii, ca n-oi fi eu singurul gras din Romania”, povesteste Emilian Herescu (55 de ani) cum a ajuns sa vanda haine si incaltaminte “pentru grasi si grasuti”. De profesie inginer electronist, Herescu spune ca a inceput sa se ingrase pe cand avea 30 de ani si la un moment dat ajunsese chiar la 240 de kilograme.
De la un mic raion cu lenjerie, pantaloni si camasi cu marimi speciale, gazduit in 2001 de magazinul de haine al sotiei lui, Herescu administreaza azi o retea care numara 13 magazine Lucy Hera in toata tara si asteapta vanzari de aproape un milion de euro pentru anul in curs, cifra apreciata de el drept normala pentru un comerciant de nisa. Clientii lui Herescu sunt “toti grasii tarii”, spune el, estimand ca in Bucuresti, de exemplu, i-au trecut pragul celor patru magazine 1.500 de barbati si vreo 2.000 de femei. Dupa statistici, aproape 30% dintre romani sufera de obezitate si alti 40% sunt supraponderali, iar astfel de procente situeaza Romania pe locul al treilea in Europa la prevalenta obezitatii, dupa Grecia si Cehia. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie Parhon, avertizeaza ca obezitatea este in crestere, pe de o parte din cauza alimentatiei, iar pe de alta parte din cauza lipsei de miscare: “Intai au aparut fast food-urile si apoi a inceput obezitatea.
Cresterea numarului romanilor cu kilograme in plus a ajuns sa fie privita ca o sursa de profit pentru o industrie textila confruntata cu presiunea concurentei. “Nu mai merge sa faci productie de masa in industria textila. Firmele cauta nise pe care sa se specializeze. A produce pentru un segment ingust de consumatori poate fi un element puternic de diferentiere”, considera Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Ce nise se pot dezvolta acum? “Sunt companii specializate in confectii pentru supraponderali si obezi, pentru gravide, altele lucreaza tinute personalizate pentru spitale sau cabinete medicale sau numai echipamente de protectie”, enumera Grapini.
La ora actuala, piata textilelor, estimata de FEPAIUS la aproape 3 miliarde de euro, se imparte in cateva categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn, cei specializati pe o nisa de piata, cei ce au inceput sa lucreze la colectii proprii, respectiv companiile autohtone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut Jolidon si compania ID Sarrieri.
Emilian Herescu recunoaste ca si-a ales nisa fortat de imprejurari si, dupa ce a testat piata, s-a convins ca tocmai faptul ca se adresa unui anumit segment de clientela i-a permis sa se mentina in business. Primul magazin “pentru grasi si grasuti” l-a deschis in 2002, in zona Garii de Nord. “Pentru ce nu aveam pe rafturi si venea omul si intreba, bagam repede in productie si includeam automat in oferta.” Intre timp, Herescu s-a asociat cu un producator de haine din Slatina cu care a inceput sa produca in cantitati mult mai mari. Asa a ajuns sa vanda de la blugi pana la lenjerie, costume de baie sau treninguri. In magazinele sale, marimile pornesc de la 60 si ajung pana la 84 pentru barbati, iar la femei sunt cuprinse intre 54 si 74. Cele mai mari vanzari sunt la articolele vestimentare tip jeans, indiferent ca este vorba de pantaloni, camasi, geci sau fuste, spune Herescu. In afara de haine, prin reteaua de magazine pe care o detine, omul de afaceri bucurestean vinde si pantofi de la numarul 46 pana la 50.
In 2003, dupa ce a deschis inca doua magazine in Bucuresti, extinderea in provincie a devenit principalul obiectiv al lui Herescu. A deschis intai in Constanta, unde a inchiriat 35 de metri patrati, dupa care a continuat in principalele orase; ultimul magazin a fost deschis in urma cu trei luni la Timisoara.
Investitia medie pentru un magazin ajunge la 25.000 de euro, sustine omul de afaceri, care spune ca nici nu se pune problema sa inchirieze spatii mai mici de 25 de metri patrati, pentru ca “trebuie sa fie cabine de proba, sa se miste oamenii, sa stea jos”. “Daca nu ar fi chiriile asa de mari, afacerea ar fi mult mai profitabila”, marturiseste Herescu.
Managerul afirma ca media de vanzare pe magazin este in jur de 4.500 de euro pe luna, insa in perioada sarbatorilor de iarna intotdeauna vinde mai mult. “Noiembrie anul trecut a mers prost, decembrie a mers foarte bine, iar ianuarie si februarie au fost criminale, adica zero vanzari”, recunoaste Herescu. Vanzarile anuale ajung deci acum la 54.000 de euro pe magazin, adica peste 850.000 de euro daca luam in calcul toate magazinele din retea, cifra care pentru anul acesta ar urma sa creasca la un milion.
De un milion de euro spera sa vanda anul acesta si Mihai Iliescu, directorul companiei McTex din Slatina, unul dintre putinii producatori de haine cu masuri mari din tara. Compania infiintata in urma cu 14 ani are o retea proprie de noua magazine. Pana in 2003, cand a inceput sa deschida propriile magazine, producea haine pentru persoane “care au de la 150 la 300 de kilograme” si colabora cu o firma din Bucuresti ce le vindea, explica Iliescu, precizand ca pentru fiecare magazin in parte compania a facut investitii intre 50 si 60.000 de euro. Din 2006, McTex a devenit si importator de haine masuri mari din Germania si Elvetia. “Circa 30-40% din marfa comercializata este importata. Nu mai deschidem magazine proprii, dar nu excludem posibilitatea de a vinde francize pentru magazinele ce ar urma sa fie deschise in calitatea noastra de distribuitori”, precizeaza Iliescu.
Cu o croitorie proprie spera sa se laude, de anul acesta, si Emilian Herescu, “ca sa nu mai depind de cei circa 20 de furnizori cu care lucrez”, spune el. “Investitia va fi mica, pentru ca masini de cusut gasesti acum pe toate drumurile, din moment ce fabricile sunt falimentare. Problema este de forta de munca”, considera el, explicand ca are in plan sa-si transforme casa de la Mihailesti in croitorie.
Retailerii de moda urmaresc si ei piata despre care vorbim. Steilmann, de exemplu, a lansat pe piata in aprilie un brand – Chic and More – care vizeaza exclusiv femeile cu masuri mari. Produsele sunt comercializate in primul magazin multibrand Steilmann din tara, deschis in Baneasa Shopping City, pe o suprafata de 400 mp, in urma unei investitii de circa 600.000 de euro. “Steilmann clasic are undeva la 60% din suprafata magazinului, linia exclusivista care se adreseaza segmentului de clienti cu venituri mari si foarte mari KS – 15%, diferenta fiind Chic and More”, explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania. Brandul Chic and More ar urma sa fie comercializat din a doua parte a anului viitor si in magazine monobrand.
Normal
0
false
false
false
MicrosoftInternetExplorer4
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-style-parent:"";
font-size:10.0pt;"Times New Roman";}
Pentru o piata cu cateva milioane de clienti de retail care pot fi luati cu adevarat in calcul de bancheri, un numar de peste 40 de banci “e probabil un pic cam mult”, spune Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit-Tiriac Bank. Rememorand o discutie purtata cu BUSINESS Magazin in urma cu trei ani, cand anticipa ca numarul institutiilor financiare va scadea rapid in urma unui val de achizitii sau de fuziuni, Pascariu admite acum ca nu s-ar fi asteptat “sa fie chiar atatea banci care sa investeasca atat de mult pentru a castiga cota de piata si, pana la urma, pentru a rezista”.
In opinia sa, pentru a ramane pe piata “cu capul sus”, adica in mod sustenabil, o banca ar trebui sa detina macar o cota de 5%, daca nu chiar mai mult. Doar opt jucatori depaseau acest prag la finele anului trecut, potrivit statisticilor bancii centrale, in timp ce alti noua se plasau peste pragul de 1%, iar 24 de banci detineau sub 1%, cota de piata. Deloc greu de inteles, in aceste conditii, ca lupta pentru fiecare farama de business este acerba, cu atat mai mult cu cat nici numarul clientilor ce ar putea fi convinsi cu usurinta de bancheri sa le treaca pragul sucursalelor nu este atat de mare.
Asa se face ca, pe o piata bancara efervescenta, in care aproape ca nu trece o zi-doua fara sa fie lansat vreun produs nou, diferentierea se face uneori la milimetru. La fel cum, “pentru a sparge piata, bancherii vin uneori cu oferte intru totul surprinzatoare”, spune Roxana Barbu, director executiv al companiei de consultanta financiara DBSol Consulting.
O astfel de surpriza a venit saptamana trecuta din partea israelienilor de la Leumi Bank, institutie de credit ce detinea 0,4% din activele sistemului la finele anului trecut. Leumi a anuntat ca plateste o dobanda de 20% pe an pentru depozitele in lei. La fel de adevarat, oferta este promotionala (fiind prilejuita de aniversarea a doi ani de prezenta pe piata romaneasca) si este valabila pentru depozitele in lei constituite pe termen de o luna.
Perioada de valabilitate este si ea limitata, pana la sfarsitul lunii septembrie, iar oferta este valabila doar pentru un unic depozit, nou, ce depaseste 1.000 de lei. Totusi, dobanda oferita de Leumi este cea mai mare din piata, fiind aproape dubla fata de cea oferita de cei mai apropiati competitori.
Cresterea dobanzilor la depozite, mai ales la cele in lei, este insa extrem de vizibila si agresiva in ultimele luni la toate bancile, dupa un inceput de an in care bancherii mai mult au testat piata cu cateva oferte pur promotionale. Deficitul de lichiditate de pe pietele internationale, scumpirea surselor de finantare si majorarea dobanzii BNR cu peste trei procente doar in ultimele 10 luni ii face insa pe bancheri sa fie tot mai generosi; ofertele promotionale s-au transformat de acum in unele permanente, pe care unii le-au ajustat deja de cateva ori in crestere in ultimele luni.
Din pluton s-au detasat mai ales bancile de talie mica, pentru care economiile populatiei sunt o buna sursa de fonduri cu care sa isi finanteze activitatea de creditare. Nu lipsesc, in aceste conditii, remuneratii de peste 11%, in conditiile unei medii a pietei de 7-9%. Pentru a da doar cateva exemple, ProCredit Bank plateste pana la 11,25% pentru economiile in lei, Garanti Bank – 11,25%, Libra Bank – 11,1%, Banca Italo-Romena – 11,5% si RIB – 11,5%. Toate sunt banci ce detin sub un procent cota de piata.
Pe piata imprumuturilor, “ultima luna a adus o stare aproape generala de asteptare”, spune Ramona Barbu de la DBSol Consulting, in conditiile in care bancherii au asteptat noile reguli impuse de banca centrala pentru activitatea de creditare. Noul regulament aduce restrictii mai dure in activitatea de creditare, vizand capacitatea de rambursare a clientilor, calculul gradului de indatorare si accesul clientilor la anumite tipuri de credite.
Practic, dupa ce vor intra in vigoare aceste noi norme, bancherii vor trebui sa isi adapteze ofertele noilor conditii, mai restrictive, “dar nu am niciun dubiu ca, asa cum s-a intamplat si in trecut, dupa o perioada de expectativa, vor gasi solutii prin care sa ocoleasca piedicile puse de banca centrala”, spune Anamaria Rotar, Chief Operating Officer al brokerului de credite Kiwi Finance. In opinia ei cine va gasi calea de a putea sa ofere, chiar si in noile conditii de creditare, imprumuturi in suma cat mai mare va castiga.
“Clientul nu se mai uita in primul rand la cost atunci cand ia un credit; el vrea doar suma cea mai mare”, spune Rotar. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care bancile care au in oferta imprumuturi in franci elvetieni – la care dobanzile afisate sunt mai mici decat la euro – s-au desprins din pluton. Imprumuturile in franci elvetieni, des criticate in termeni duri din cauza riscului valutar pe care il ridica, au ajuns sa reprezinte in mai a.c. circa 11% din totalul creditului neguvernamental, fata de 4% in aceeasi perioada a anului trecut, conform statisticilor BNR. Printre bancile care ofera astfel de imprumuturi se numara Raiffeisen Bank, Bancpost, Volksbank, Piraeus Bank.
Ramona Barbu de la DBSol Consulting foloseste aceeasi argumentatie atunci cand nominalizeaza ofertele “varf de lance” din portofoliul celor 13 companii financiare cu care lucreaza: suma maxima care poate fi imprumutata de clienti. In zona creditelor negarantate, pentru care banca nu solicita ipoteca pe un imobil al clientului, noteaza oferta ABN Amro: pentru o perioada de maxim 8 ani, banca acorda in forma standard pana la 40.000 de euro. In cazul in care clientul respectiv este angajatul unei multinationale, suma urca pana la 100.000 de euro – si in acest caz, imprumutul nefiind garantat cu ipoteca.
Barbu adauga insa ca pentru un credit de 40.000 de euro, clientul trebuie sa dispuna de un venit net lunar de peste 5.000 de lei (aproape 1.400 de euro). In aceeasi categorie a bancilor care au atacat agresiv piata de retail prin credite negarantate de valori foarte mari intra si Piraeus Bank si Raiffeisen Bank, cu imprumuturi de pana la 20.000 de euro. Pentru ca suma maxima care poate fi accesata sa creasca si mai mult, unele banci permit ambilor membri ai unei familii sa ia un astfel de credit, adauga Claudiu Bud, director operatiuni al Creditlink, dand ca exemplu Piraeus Bank.
Bancile au fost mereu “inventive”, adauga Bud, “au reusit mereu sa mearga pe langa normele BNR si nu vad niciun motiv sa nu o faca si de aceasta data”. Da ca exemplu o alta “inovatie” a bancherilor, menita tot sa majoreze la maxim capacitatea de indatorare a clientilor pentru creditele cu garantii imobiliare: perioada de gratie, adica un interval in care clientii nu platesc nimic din principalul imprumutului si, in unele cazuri, nici dobanda.
Un astfel de imprumut din oferta Credit Europe Bank (retras in urma cu doua luni, insa) “a spart piata fara drept de apel”, spune Ramona Barbu. La un venit net lunar de 2.500 de lei suma acordata era de 100.000 de euro, in conditiile in care avansul minim solicitat era de doar 5%. “Cu acest produs, banca s-a impus rapid, cel putin in randul clientilor nostri”, spune Barbu.
Claudiu Bud de la Creditlink noteaza la randul sau un produs similar in randul “campionilor” din portofoliul bancilor cu care lucreaza compania sa: creditul cu perioada de gratie de la Piraeus Bank. In esenta, clientii nu trebuie sa ramburseze nimic din suma imprumutata in primele sase luni (in perioada de gratie totala), dupa care timp de alte 36 de luni platesc doar dobanda. Gradul de indatorare al clientului se calculeaza plecand de la suma pe care trebuie sa o ramburseze in aceasta perioada, astfel ca suma finala ce poate fi imprumutata creste considerabil. Totusi, ofertele cu perioada de gratie totala sunt destul de rare, completeaza Anamaria Rotar, chiar daca cele cu gratie partiala (pentru partea de principal) au inceput sa fie destul de comune.
Marina Sterpan, product manager la Credit Zone, un alt broker de credite, noteaza cateva astfel de oferte mai speciale din portofoliul bancilor cu care lucreaza. La Bancpost, spune Sterpan, clientul poate beneficia optional de o perioada de gratie cuprinsa intre 3 si 12 luni, in care trebuie sa plateasca doar dobanda si comisionul lunar. In functie de destinatia creditului, si Banca Transilvania, Leumi Bank si Transilvania acorda clientilor perioade de gratie cuprinse intre 3 luni si doi ani.
Pretul unui credit ramane “un element de marketing de baza pentru toate bancile”, puncteaza Claudiu Bud de la Creditlink. Tot el noteaza insa ca, desi la prima vedere cel mai atractiv, costul promovat este, pana la urma, si cel mai nerelevant. “Comisioanele fac diferenta si de cele mai multe ori aceasta diferenta nu e deloc mica.” In unele situatii, spune el, dand ca exemplu o oferta a UniCredit Tiriac in care dobanda de 2,5% pentru creditele in valuta este dublata de un comision lunar fix “care functioneaza exact ca o dobanda”.
Iar “romanii au inceput sa invete sa se uite si la costuri”, apreciaza Ramona Barbu, mai ales in conditiile in care aceste costuri cresc vizibil in ultima perioada. In ultima luna, spune ea, “nu trece aproape nicio zi fara sa primim macar o instiintare de la o banca despre o noua majorare a dobanzii”.
O tendinta pe care o semnaleaza, de altfel, si ceilalti intermediari: “toti partenerii nostri au crescut dobanzile si continua sa o faca zi de zi”, spune si Anamaria Rotar. Si, daca la imprumuturile in valuta ajustarile sunt mai mult marginale, dupa parerea lui Bud, creditele in lei s-au scumpit doar in ultimele doua-trei luni cu mai bine de doua procente, dupa calculele lui Rotar de la Kiwi. “Si, dupa ce simtim in piata, nu am niciun motiv sa cred ca se vor opri aici”, incheie Chief Operating Officer-ul brokerului de credite.
Lansat in octombrie anul trecut, Digi Mobil este disponibil in peste 180 dintre cele 330 de orase mari din tara si ofera o acoperire integrala pe o suprafata de 2.500 de kilometri de drumuri nationale, la care se vor mai adauga pana la finalul acestui an alti peste 1.000 de kilometri. “Pe masura ce vom extinde acoperirea, va creste si numarul utilizatorilor”, spune Ovidiu Ghiman, directorul comercial al RCS&RDS.
Totodata, un element important pentru atragerea clientilor este si transmisia de date in retea, serviciu ce va fi lansat de operator pentru segmentul mass-market pana la finalul acestui an. Iar in cateva luni, Digi Mobil va fi disponibil si in roaming, serviciu aflat deocamdata in perioada de testare.
Venitul mediu per utilizator (ARPU – average return per user), un indicator important pentru piata telecom, este in cazul Digi Mobil mai mic comparativ cu media industriei. “Din cei 11 euro cat este ARPU in medie in Romania, trebuie scazute discounturile pe care le obtin clientii prin serviciul Digi Mobil, care pot ajunge chiar pana la 40%”, mai spune Ghiman.
RCS&RDS este singurul operator quad play din Romania, oferind la pachet servicii de telefonie fixa, telefonie mobila, cablu si internet. Compania are 1,3 de milioane de clienti de televiziune prin cablu, peste 1,1 milioane de clienti de telefonie fixa, un milion de clienti de televiziune prin satelit si 800.000 de utilizatori ai serviciilor de internet.