BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Samsung pregăteşte un “ceas inteligent”, în replică la modelul care ar fi dezvoltat de Apple

     “Pregătim ceasul de mai mult timp. Lucrăm din greu pentru a fi gata de lansare. Dezvoltăm produse pentru viitor, iar ceasul este cu siguranţă unul dintre ele”, a declarat Lee Young Hee, vicepreşedinte executiv al diviziei mobile a Samsung, citat de Bloomberg.

    Lee a refuzat să precizeze ce funcţii va avea ceasul, cât va costa sau când va fi disponibil pe piaţă.

    Compania are 3 lansări importante de smartphone-uri în acest an, respectiv Galaxy S 4, prezentat săptămâna trecută, urmat de un nou model Note şi un telefon echipat cu sistemul de operare Tizen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Baku sau cum arată luxul sub nivelul mării – GALERIE FOTO

    Vânturile bat puternic în Baku atât iarna, cât şi vara peste clădirile vechi, ruinele unui oraş construit înainte de boomul modern din secolul XX,   dar şi peste turnurile înalte din sticlă, de peste 20 de etaje, construite după acesta. În traficul aglomerat se observă deopotrivă maşini luxoase şi Lada sau chiar şi Dacia 1310.

    Capitala este compusă din trei părţi: Vechiul Oraş (Ichari Shahar), Noul Oraş şi oraşul construit de fosta Uniune Sovietică. Oraşul modern se întinde până la Golful Baku. Printre locurile care ţin de acesta se numără câteva insulele din golf şi o insulă construită pe piloni, în Marea Caspică, la 100 km de Baku. Noul oraş, aflat în sudul localităţii, a fost construit după începerea exploatărilor masive de petrol, acum un secol.

  • Internetul şi lumea fizică

    Nu cu multă vreme în urmă am colaborat la dezvoltarea unei aplicaţii ce se înscrie într-o categorie care se dezvoltă în ritm accelerat în ultima vreme. În esenţă, era vorba de monitorizarea unor “evenimente” din sfera domestică, detectabile prin nişte senzori. În prima etapă, partenerii noştri scandinavi au conectat senzorii la un panou plasat de regulă lângă uşa de acces într-o locuinţă (sau alte spaţii interioare) astfel încât proprietarul să poată examina la plecare dacă totul este în ordine: dacă nu a lăsat aragazul pornit, dacă nu a uitat vreo fereastră deschisă şi aşa mai departe.

    Dezvoltarea firească a produsului este uşor de intuit: să permită proprietarului să monitorizeze locuinţa prin internet, folosind un telefon mobil sau orice alt aparat cu acces la web. Desigur că în această fază e vorba şi de administrare, pentru că proprietarul poate permite şi altor persoane să monitorizeze locuinţa, fie pentru o perioadă stabilită (de pildă, pe durata vacanţei), fie permanent (de regulă unei rude sau unui prieten). Semnalele senzorilor trebuie colectate într-un punct central şi distribuite doar celor în drept, iar la apariţia unor evenimente critice trebuie să-l atenţioneze pe proprietar (de pildă, printr-un SMS).

    În viitorul apropiat, proprietarul va putea emite comenzi (să închidă o fereastră, să acţioneze termostatul etc.).Până aici, nimic spectaculos. Dar acum să mai punem în ecuaţie un program oarecum inteligent instalat pe telefon, care va avea în grijă rezolvarea celor mai multe situaţii tipice, eventual chiar cu posibilitatea să “înveţe” modul de operare al utilizatorului. Se schimbă doar un lucru: cea mai mare parte a comunicaţiei prin internet se desfăşoară între nişte aparate.

    Nişte “lucruri” din lumea fizică. Ne apropiem astfel de un teritoriu care se cheamă “Internetul Lucrurilor” (Internet of Things), definit încă din 1999 de britanicul Kevin Ashton, dar despre care majoritatea analiştilor sunt de acord că este deja abordabil pe scară largă, iar anul 2013 va marca intrarea sa în mainstream. Alte analize spun că în foarte scurt timp cea mai mare parte din traficul de informaţii prin internet nu va mai fi generat de oameni, ci de obiecte. Mai mult chiar, majoritar va fi schimbul de date în care oamenii nu sunt implicaţi.

    Indiscutabil, beneficiile pot fi imense, mai ales în combinaţie cu etichetarea cu RFID (Radio-Frequency Identification). În Australia, biologii plantează în fiecare an mai mult de un milion de senzori miniaturali pe diferite soiuri de cereale de pe întregul teritoriu, pentru a monitoriza atât condiţiile de mediu, cât şi rata de creştere a plantelor, în speranţa că vor găsi combinaţiile cele mai productive. Monitorizarea şi gestionarea traficului auto este o altă zonă de aplicabilitate, iar sistemele orientate pe mijloace de transport în comun au ajuns şi pe la noi. Mai exotice par experimentele de la Nike şi Fitbit, care vizează senzori plasaţi în echipamentul sportiv, astfel încât sportivii să-şi urmărească şi să-şi amelioreze performanţele. În sfârşit, înlocuirea codurilor de bare cu etichete RFID va permite frigiderului să ne facă lista de cumpărături, sau chiar să comande prin internet ceea ce crede că ne lipseşte.

    Pe de altă parte, Internetul Lucrurilor implică o serie de provocări la care lumea ştiinţifică şi tehnologică încearcă să răspundă. În primul rând este vorba de o creştere uriaşă a cantităţii de date pe care internetul va trebui să le transporte. Apoi este problema unui sistem de identităţi pentru toate aceste aparate şi toţi aceşti senzori. Securitatea şi confidenţialitatea provoacă deja îngrijorare.

    Dar, dacă e să-l credem pe Andrew Rose de la Forester Research, drumul e fără întoarcere şi merge spre reţele de aparate independente şi autonome.
    Vom putea stăpâni toată această complexitate, în care aparatele provoacă efecte în lumea reală, fizică? Poate merită să ne amintim că nava Enterprise nu era comandată de comandorul android Data, ci de un om, Jean-Luc Picard. Poate pentru că simţul moral nu va fi niciodată implementat în aparatele care formează Internetul Lucrurilor. Independente şi autonome.

  • Liderii lumii salută alegerea primului papă din Americi. Ce spun aceştia despre PAPA FRANCISC

     “Alegerea sa stă mărturie (…) forţei şi vitalităţii unei regiuni ce influenţează din ce în ce mai mult lumea, iar la fel ca milioane de americani hispanici, noi, aici în Statele Unite, simţim aceeaşi bucurie în această zi istorică”, a declarat preşedintele Statelor Unite Barack Obama, care a adresat “urări călduroase (…) primului papă din Americi”.

    Preşedinta argentiniană Cristina Kirchner i-a urat noului papă o “o misiune pastorală fructoasă în exercitarea unor astfel de responsabilităţi imense în căutarea dreptăţii, egalităţii, fraternităţii şi păcii umanităţii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dreptul de administrare al Ministerului Dezvoltării asupra Cazinoului Constanţa încetează

     Cazinoul a fost preluat, la 31 august 2011, de către Minister de la Consiliul Local al Primăriei din Constanţa, cu scopul de a fi reabilitat, ulterior urmând să revină în administrarea autorităţii locale.

    Reabilitarea ar fi trebuit să înceapă în maximum un an de la preluare şi să nu dureze mai mult de trei ani.

    În toamna anului trecut, Ministerul a anunţat însă că a decis să transfere cazinoul din Constanţa în administrarea primăriei, întrucât nu are fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar termenul de începere a lucrărilor a fost depăşit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect Bucureşti face trei clădiri de birouri lângă Romană

    Proiect Bucureşti, compania de arhitectură şi proiectare care în perioada 1953 – 1990 a „desenat“ aproape tot ce s-a construit în Capitală, a început recent lucrările la un proiect de birouri dezvoltat de firmă pe un teren de 8.000 de metri pătraţi din apropierea Pieţei Romane, în centrul Bucureştiului. Prin intermediul firmei Alecsandri Estates, Proiect Bucureşti va dezvolta trei clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 24.000 de metri pătraţi şi o valoare a investiţiei de circa 30-40 mil. euro, potrivit estimărilor ZF. Prima etapă a lucrărilor la proiectul denumit Center Square este realizată de firma de construcţii Comnord, controlată de omul de afaceri Sorin Creţeanu. „Până la sfârşitul lunii martie vom face o licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de structură şi infrastructură. Deocamdată lucrăm la caietele de sarcini“, a precizat pentru ZF Luminiţa Popescu, responsabila de proiect în cadrul companiei. Pentru prima etapă a lucrărilor a fost contractat un împrumut de 2,9 mil. euro de la Piraeus Bank.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Billa România ajunge la 71 de magazine

    Noul magazin este cel de-al 3-lea pe care reţeaua îl operează în Iaşi şi se va afla pe strada Palat, nr. 1 la parterul magazinului Moldova Mall. Acesta are un spaţiu de vânzare de peste 500 mp şi mai mult de 7000 articole.

    “Prin noul magazin deschis la Iaşi facem primul pas în strategia noastră de dezvoltare din 2013”, a declarat Sorana Georgia, director general, Billa România.
    În noul magazin se vor vinde, între altele, fructe şi legume livrate proaspăt în fiecare zi, produse de panificaţie şi patiserie coapte în cuptoarele proprii din magazin sau produse preparate şi semipreparate de la vitrina de delicatese, alături de un bogat sortiment de carne proaspătă.

    Magazinul va derula la deschidere o promoţie: pentru fiecare 50 lei din valoarea bonului de casă clienţii vor primi un bon valoric de 10 lei. Perioada de valabilitate a promoţiei este 1 – 6 martie 2013. Programul de funcţionare al magazinului din Moldova Mall din Iaşi va fi de luni până duminică de la 7 la 22.

    Billa este prezentă pe piaţa din România din februarie 1999 când a deschis primul supermarket din Bucureşti. În prezent, Billa operează 71 de magazine în cele mai importante oraşe din România, având 3.500 de angajaţi.

  • Proiectul ceasului inteligent Apple, într-un stadiu avansat de dezvoltare

    Compania americană Apple a trecut de faza experimentală a proiectului de a lansa pe piaţă un ceas de mână care va avea o serie de funcţii similare cu cele de pe telefoanele iPhone şi tabletele iPad, au declarat pentru Bloomberg persoane apropiate situaţiei. Echipa care creează ceasul inteligent este compusă din 100 de specialişti, scrie Bloomberg. Actuala echipă a crescut de la an la an şi este compusă din directori, oameni de marketing, ingineri de software şi hardware care au mai lucrat înainte la crearea iPhone şi iPad. Mărimea echipei sugerează că Apple a trecut de etapa experimentală a proiectului şi se află momentan la stadiul de dezvoltare. “iWatch, ceasul inteligent, va umple un gol în ecosistemul Apple. Ca alte produse revoluţionare Apple, şi acesta va avea o valoare subapreciată la început pentru ca apoi să crească şi să aibă un impact profund asupra vieţilor noastre şi asupra profitului Apple”, a scris pe blogul personal Bruce Tognazzini, consultant IT şi fost angajat Apple. “Vor fi cu siguranţă mai mulţi oameni care vor purta ceasuri Apple decât cei care vor purta ochelari Google”, a comentat Josh Spencer, director la T.Rowe Price Group, o companie americană de investiţii. Crearea unui ceas inteligent este o provocare unică, acest dispozitiv presupune noi cerinţe de autonomie a bateriei, care nu ar trebui să fie încărcată zilnic.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Opinie Mircea Geoana: Şantierul dezvoltării României

    Ce alegem ca viziune de dezvoltare? Continuarea proiectelor mici sau integrarea lor într-un singur proiect naţional de dezvoltare a României? Sunt 40.000 de proiecte de investiţii publice începute şi neterminate în România. Unele începute încă din anii 70, dar în continuare neterminate. Aşa cum se anunţă, alte “şantiere” sunt pe cale să primească atenţia noastră în 2013: modificarea Constituţiei, reorganizarea administrativă, legea electorală, legea sănătăţii, legea educaţiei, salarizarea în sectorul public, finalizarea acordului cu FMI şi negocierea altuia, adoptarea euro, intrarea în spaţiul Schengen, lupta împotriva evaziunii fiscale, exploatarea gazelor de şist. Şi multe altele. Nu degeaba suntem ţara meşterului Manole!

    Ce ar putea aduce 2013 în această inflaţie de şantiere? În opinia mea, nimic nu ar fi mai aşteptat şi mai necesar decât un principiu ordonator în eforturile de tot felul de dezvoltare a României. Un principiu ordonator care să dea naştere unui alt model de dezvoltare, ce va conduce la integrarea noastră de facto în lumea Vestului. E bine că ajungem la PIB-ul din 2008. Trebuie să ne uităm însă şi la nivelul de investiţii, la puterea de cumpărare, la creditarea economiei, chiar şi la lecţiile învăţate în perioada de creştere economică, cu prea puţină dezvoltare, cu prea multă polarizare, sărăcie şi excludere socială (în 2008, 66% dintre români nu simţeau efectele creşterii economice). Afirmarea unui model de dezvoltare pentru România trebuie să devină mult mai concretă, mai palpabilă şi dezbaterea din Parlament a bugetului pentru 2013 este cea mai bună oportunitate. Prea mult în ultimii ani s-au anunţat reforme fără ca ele să aibă în spatele lor mai mult decât un calcul sau un ifos politic – mai puteţi număra câte reforme, anunţate de Băsescu şi de guvernele sale, care au murit în paginile ziarelor sau în platourile televiziunilor de ştiri? În timp ce la noi se vorbea, vecinii noştri au acţionat, astfel încât Bulgaria aproape a finalizat aderarea la OECD, a crescut la 40% veniturile prin reforma masivă la administraţiile financiare şi în vămi şi apoi au scăzut taxele la 10%. Şi ne mirăm că din ce în ce mai mulţi români aleg să-şi înregistreze firmele şi maşinile acolo.

    Începând cu 2013, logica reformelor trebuie să corespundă cu o logică a bugetului, a alocării, chiar multianuale de resurse publice şi o lege a execuţiei bugetare, pentru a şti cum şi cu ce randament se folosesc banii din educaţie, sănătate sau de investiţii. Un viitor pentru România se construieşte cu realism şi cu resurse care pot fi cu adevărat obţinute, nu doar previzionate. Pactul Fiscal a intrat în vigoare, ceea ce presupune că prima versiune de buget trebuie să fie dezbătută în Parlament înainte de a fi trimis la Comisie.

    Actualul Parlament este unul dintre cele mai încărcate de responsabilitate după 1989. Actuala majoritate solidă a primit sarcina de a spune, democratic şi coerent, ce îşi doreşte România pentru ea în anii care vin şi care sunt primii paşi în 2013. Nu, nu votăm doar bugetul pentru 2013; trebuie să votăm un plan pe 4 ani, cu primele ţinte clare pentru 2013. Acest guvern şi acest Parlament au atât buna-credinţă, cât şi frica (uitându-se la ce i s-a întâmplat PDL) să-şi asume un asemenea efort.

    Ce ar putea conţine acest plan pentru 4 ani şi acest nou model de dezvoltare? Răspunsuri la nişte obiective simple, spun eu: cum facem să avem creştere economică solidă, de minimum 3-4% pe an, o creştere care să ne permită dezvoltarea şi nu supravieţuirea (aşa cum se întâmplă acum cu cea de 1-2%)? Cum facem să avem măcar atâţia salariaţi câţi pensionari? Cum facem ca România să înceteze a fi o ţară din care doar se pleacă? Cum facem să ajungem la mult-dorita independenţă energetică şi agroalimentară? Cum spunem stop proiectelor atribuite cu dedicaţie – “pet projects”, cum le spun americanii?

    7,5 miliarde euro sunt prea puţini pentru 40.000 de proiecte de investiţii publice începute. Dar se pot dovedi suficienţi pentru câteva sute care să ducă într-adevăr la crearea de locuri de muncă şi la refacerea potenţialului nostru economic. M-aş bucura să văd la dezbaterea bugetului o astfel de listă de câteva proiecte-cheie.

    Banii de la buget sunt întotdeauna prea puţini. Dar se pot dovedi suficienţi dacă avem măsură, pentru reformele pe care hotărâm să le începem şi să le terminăm în 2013. Că e vorba de reforma administraţiei, a sănătăţii, de energie sau de agricultură, e nevoie de câteva lucruri simple – de realism şi de onestitate. Sau putem încerca să folosim şi alte surse de finanţare a economiei. E ultima şansă de face din Bursa de la Bucureşti un instrument alternativ de finanţare a economiei, după promisiunea ratată a Fondului Proprietatea.

    Banii de la buget pot fi întotdeauna prea puţini, dar trebuie să nu uităm că nu sunt singurii care să finanţeze dezvoltarea, locurile de muncă şi creşterea nivelului de trai. Există bani europeni, există investiţii străine (cu precădere în zonele de energie şi agricultură). Cu restructurarea managementului fondurilor europene, cu o idee coerentă despre România pe care să o prezentăm cu toţii în străinătate, nu e chiar muncă sisifică, nu?

    Peste toate, aş aşeza ceea ce eu numesc “sanitarul naţiunii” – transparenţa şi buna guvernare. Nu mai merge doar să reduci numărul celor din jurul mesei, e nevoie ca găurile prin care se risipea bugetul public să fie închise. Nimeni nu-şi pune nici încrederea, nici banii într-o ţară în care nivelul corupţiei e considerat înfricoşător.

    În final, ceea ce începem în 2013 printr-un buget pentru dezvoltare trebuie să terminăm printr-o Constituţie pe măsură. Una mai puţin despre cum îşi împart puterea politicienii, despre imunităţi, ci despre cum facem drepturile trecute acolo chiar să însemne ceva, despre cum facem ca realităţile economice autohtone şi europene să-şi găsească o expresie în legea fundamentală. Ar fi trecerea firească de la o Constituţie a blocajului la o Constituţie a dezvoltării. Modificarea Constituţiei, modul cum alegem şi ce puteri lăsăm preşedintelui, guvernului sau parlamentului, regionalizarea nu vor aduce schimbările dorite dacă nu lucrăm la cauza profundă a răului din România: corupţia, proasta guvernare, politizarea excesivă a administraţiei şi rolul nefast al banului negru în politică.

    Viziune printr-un nou model de dezvoltare şi o nouă Constituţie, prioritizare a şantierelor de dezvoltare, asumare în 2013 a unor noi reforme care chiar să fie gata la sfârşitul anului, o bună şi transparentă guvernare – toate acestea ar fi reperele unei rupturi şi ale unui salt calitativ al României în 2013. Majoritatea solidă din Parlament, dar şi frica de a nu ajunge în situaţia celor făcuţi KO de electorat în decembrie 2012 ajută şi ele foarte tare. Eu, unul, cred că se poate. Cred că 2013 poate fi anul nostru, al României.

    Mircea Geoană este senator PSD, membru al Comisiei pentru afaceri europene

    Alte opinii pe zf.ro/opinii

  • Tender: Sunt mulţumit de 2012. A fost un an de dezvoltare externă

    “Sunt mulţumit de anul 2012. A fost un an de dezvoltare la nivel internaţional, cu rezultate bune şi noi achiziţii care oferă perspective bune, dar şi de noi concesiuni de terenuri în alte zone de pe glob”, a declarat Ovidiu Tender, care are afaceri în domeniul explorărilor geologice, petroliere şi de gaze, farma, construcţii şi turism. Printre contractele semnate se numără cel dintre fabrica de medicamente din Serbia a omului de afaceri cu o firmă din Cuba pentru dezvoltarea de medicamente, dar şi acordul de concesiune din Senegal pentru explorarea de petrol şi gaze pe 5.000 de kilometri pătraţi. Tender s-a concentrat pe dezvoltarea businessului atât în România, cât şi în Africa, unde a investit în sectoare precum explorarea şi exploatarea resurselor, dar şi în industria extractivă sau construcţii.

    Mai multe pe zf.ro