Tag: clienti

  • Romtelecom a atins un număr “deloc neglijabil” de abonaţi la Internet mobil

    “Un număr semnificativ de clienţi Romtelecom care s-au abonat la
    serviciile de telefonie fixă sau televiziunea prin satelit au optat
    şi pentru serviciul de Internet broadband mobil. Numărul lor nu
    este deloc neglijabil”, a afirmat Ghiman, prezent la conferinţa
    Mediafax talks about Telecom Industry, fără a da mai multe
    detalii.

    Ghiman este director pentru Strategie şi Dezvoltarea Afacerii în
    cadrul operatorului naţional de telefonie fixă.

    În septembrie 2008, Romtelecom a câştigat licitaţia pentru
    licenţa de telecomunicaţii în benzile de frecvenţe de 410-415 MHz
    şi 420-425 MHz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romtelecom a atins un număr “deloc neglijabil” de abonaţi la Internet mobil

    “Un număr semnificativ de clienţi Romtelecom care s-au abonat la
    serviciile de telefonie fixă sau televiziunea prin satelit au optat
    şi pentru serviciul de Internet broadband mobil. Numărul lor nu
    este deloc neglijabil”, a afirmat Ghiman, prezent la conferinţa
    Mediafax talks about Telecom Industry, fără a da mai multe
    detalii.

    Ghiman este director pentru Strategie şi Dezvoltarea Afacerii în
    cadrul operatorului naţional de telefonie fixă.

    În septembrie 2008, Romtelecom a câştigat licitaţia pentru
    licenţa de telecomunicaţii în benzile de frecvenţe de 410-415 MHz
    şi 420-425 MHz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doamna Ferrari: Nu te poti duce cu o punga de bani in showroom ca sa-ti alegi un bolid

    Nu te poti duce cu o punga de bani in showroom ca sa-ti alegi un
    bolid cu care sa te remarce lumea pe sosele si nici nu cumperi o
    masina ca s-o dai premiu la un concurs unde participantii trebuie
    sa-ti cumpere mai intai produsele”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Benzina de la Carrefour

    Carrefour Militari ofera clientilor care fac cumparaturi in valoare de minim 200 de lei un cupon de benzina in valoare de 10 lei, care poate fi folosit in benzinaria Carrefour, situata langa hypermarketul din Militari.

    Benzinaria Carrefour a fost deschisa in 2002 si este singura benzinarie apartinand unui retailer.

    Si Praktiker a desfasurat in perioada 24 iulie-6 august acelasi tip de promotie, in parteneriat cu Petrom, cand la cumparaturi de minim 200 lei clientii primeau un cupon in valoare de 30 lei de benzina.

    Grupul Carrefour detine in Romania 22 de hypermarketuri si 24 de supermarketuri.
     

  • Cine coordoneaza afacerile Google Romania?

    Ei coordoneaza un business care ajunge anual la cateva milioane de dolari, conform estimarilor realizate de mai multi jucatori de pe piata locala de publicitate online, scrie Ziarul Financiar.

    Piata locala de publicitate online a atins anul trecut valoarea de 19 mil. euro, fata de 12 mil. euro cu un an in urma, conform datelor IAB si PricewaterhouseCoopers – valoare care nu include afacerile Google.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.

     

  • Harry Potter si ordinul luxului

    Este mult mai amuzant sa fii rebel”, exclama Hermione in filmul “Harry Potter si Ordinul Phoenix”, incantata ca a contribuit la revolta impotriva profesoarei care a dat peste cap activitatea de la Scoala de Magie. Replica este destul de neobisnuita pentru Hermione, care a reprezentat pret de cinci filme din seria “Harry Potter” intruchiparea elevei model. Se pare ca Emma Watson, actrita care a interpretat personajul, a aplicat aceeasi teorie si in viata reala.

    Cu putin timp inainte de lansarea celei mai recente productii din serie, “Harry Potter si printul semipur”, Emma Watson devenea imaginea casei de lux Burberry. Iar look-ul abordat era total diferit de modelul scolaresc si copilaresc afisat pana atunci, parand inspirat mai degraba din prezentarile de moda de la Londra. “O cunosteam si o admiram pe Emma de ceva timp, are o frumusete clasica, dar si o latura moderna, asa ca am considerat ca este potrivita pentru a reprezenta imaginea Burberry”, isi motiveaza alegerea Christopher Bailey, directorul de creatie al companiei britanice. Watson este sustinuta in campanie de cateva modele masculine, care exprima esenta englezeasca pentru care e celebru brandul Burberry, fotografiile fiind realizate de faimosul fotograf de moda Mario Testino in Westminster, Marea Britanie, unde se afla si sediul grupului.

    Numeroasele comentarii si analize aparute dupa lansarea fotografiilor actritei sunt legate de fapt de apetitul in crestere al grupurilor de lux pentru o cota din potentialul comercial al publicului tanar. Personaje precum Hermione sunt modele care inspira milioane de tineri din toata lumea si care contribuie la incasari de sute de milioane de euro (“Harry Potter si printul semipur” a inregistrat un box office de 160 de milioane de dolari in numai cinci zile de la premiera). Nu se poate spune ca schimbarea de imagine a celei de la care Burberry se asteapta sa revigoreze vanzarile este neaparat o noutate – cel putin nu pentru amatorii de presa mondena. Anul trecut in aprilie, Emma Watson aparea pe prima pagina a tabloidelor britanice datorita look-ului afisat la petrecerea de majorat. The Daily Mail, de exemplu, nota ca desi alte fete de varsta ei ar fi luat cu asalt Zara sau Top Shop in cautarea rochiei perfecte, Emma a preferat sa probeze creatiile mai sofisticate ale unor branduri ca Chanel sau Chloé. Adica branduri care se adreseaza unei milionare precum Watson (se estimeaza ca averea actritei se ridica la 8 milioane de lire sterline).

    In aceeasi perioada, Emma a aparut in pictoriale in Vogue sau Elle, a participat la Saptamana Modei de la Paris si a pozat pentru designerul Chanel Karl Lagerfeld, care a fotografiat-o pentru revista franceza Crash. Faptul ca moda trece printr-o perioada “tanara” este evident si din coperta revistei Elle din august. Actrita si cantareata de numai 16 ani Miley Cyrus, imaginea industriei de milioane de dolari din spatele brandului Hannah Montana, a pozat in ipostaze sexi (prea sexi pentru o parte a publicului) si a povestit in interviul acordat revistei despre linia de haine pe care o realizeaza impreuna cu designerul Max Azria pentru Wal-Mart. Daca Burberry a preferat reteta clasica a asocierii imaginii cu o actrita faimoasa, Ermenegildo Zegna a intrat in cursa pentru atragerea tinerilor prezentand in premiera o linie pentru tineret la show-urile de la Milano.
     

  • Topul celor mai scumpe masini recuperate de firmele de leasing

    Printre cele peste 10.000 de masini recuperate in ultimul an de firmele de leasing de la clienti rau-platnici se numara mai mult de zece masini foarte scumpe, care costa cateva sute de mii de euro fiecare si sunt foarte greu de revandu, scrie Ziarul Financiar.

    Aflati mai multe despre cele mai scumpe masini recuperate de firmele de leasing pe www.zf.ro.

  • Suntem pe urmele voastre

    Noi nu targetam un anumit client. Noi vrem toti clientii.” Declaratia noului director al Enel Romania, Claudio Zito, vine intr-un moment in care compania italiana se afla in pragul unei batalii lungi, din care nu stie ce teritorii va castiga, dar este convinsa ca va castiga ceva. “Ceva” ar trebui sa fie aproximativ 16.000 de noi clienti eligibili – clienti companii care au un consum suficient de mare cat sa poata sa isi aleaga singuri furnizorii.

    Enel nu e singura companie care se lupta pentru acesti clienti eligibili – dintre care multi ar putea fi noi (companii care se vor infiinta/extinde sau dezvoltari imobiliare), iar altii – companii care sunt tentate sa isi schimbe furnizorii. Toate companiile internationale de pe piata, precum E.ON, CEZ sau mai nou-venitii Gdf- Suez vaneaza toti posibilii noi clienti, cot la cot cu furnizorii privati locali mai mult sau mai putin cunoscuti, de la Energy Holding, EHOL, Egl, Petprod si terminand cu Electrica si altii de pe o lista lunga, care cuprinde peste 30 de astfel de furnizori. Tocmai prin faptul ca furnizarea de energie este acum o piata foarte concurentiala face tinta Enel, de 19.000 de clienti eligibili in 2013, foarte ambitioasa.

    Claudio Zito spune ca nu este o cifra batuta in cuie si ca este posibil ca mai ales criza economica sa aiba efecte asupra momentului in care se va ajunge la acest numar. Mai e si faptul ca in Romania, achizitiile de energie pot fi cateodata mai complicate, in special din cauza contractelor pe termen lung incheiate de producatorii de energie cu unii furnizori. De fapt, modul cum isi va alimenta clientii cu energie este si principala preocupare a lui Zito si de aceea planul pe termen mediu de crestere a numarului de clienti ar trebui sa mearga in paralel cu inceperea unuia dintre proiectele de productie de energie in care compania este implicata.

    Lucrurile stau cam asa: actuala campanie de marketing merge in paralel cu constructia de portofoliu; de ceva timp, Enel a inceput sa identifice categorii de clienti eligibili si sa construiasca oferte adaptate pentru fiecare. “Campania dubleaza de fapt in acest an lansarea noii campanii comerciale, pentru a atrage noi clienti. Cand joci un rol atat de important in piata, te poti juca cu ofertele, cu calitatea, poti jongla foarte mult cu acest marketing mix”, apreciaza Claudio Zito. Managerul spune ca nu exista un numar fix de categorii de clienti pe care il tinteste, ci niste modalitati de aplicare a unei strategii care deja a dat roade in alte clientii: industriali mari (producatori de otel etc.), clienti care grupeaza mai multe afaceri (grupuri de companii care apartin aceluiasi proprietar, asociatii de producatori), iar ulterior de cum adaptam ofertele pentru fiecare categorie”.

    Clientii vor trebui insa alimentati, iar in acest sens Enel lucreaza la patru proiecte de energie (doua termo, unul nuclear si unul eolian), dintre care cel mai apropiat ca si sanse de intrare efectiva in exploatare este cel eolian. Primul kilowatt produs de Enel va face parte din prima etapa, de 35 MW, care vor fi instalati in Dobrogea in 2010, estimeaza acum Claudio Zito. Restul din proiectul de 400 MW achizitionat in urma cu trei ani de la compania locala Blue Line va fi instalat “mai tarziu”. Cat despre energia termala si eoliana, Zito este realist: chiar daca ar incepe sa le construiasca acum, tot nu ar fi gata in 2013. Clienti multi si atat de putina energie din productie proprie nu ar fi o problema chiar atat de mare: criza economica a incetinit ritmul de consum al clientilor, iar Zito estimeaza ca de la toamna aceasta scadere se va simti si mai mult: “Noi, Enel, nu am simtit in primele trei-patru luni din 2009 o scadere a consumului in Romania. Dar cred ca in Romania criza a venit mai tarziu decat in alte tari si ca a doua parte a anului va fi mai dura”.

    Cat de dur va fi impactul depinde de forta portofoliului Enel, estimeaza Zito, care vorbeste totusi de o incetinire a afacerilor, fara a da o estimare. In Romania vanzarile de energie au scazut de la inceputul acestui an cu aproximativ 15-20% fata de anul trecut, iar pentru intreg anul se vorbeste de scaderi mai mari. In unele piete europene, consumul de energie a cazut la nivelul din 2001, chiar si peste 50% fata de anul trecut. Zito considera ca impactul nu s-a simtit din primul semestru, deoarece portofoliul Enel cuprinde predominant clienti medii si nu clienti industriali mari, al caror consum a suferit mai mult in aceasta perioada.

    “Suntem protejati de scaderea industriei, deoarece avem multi clienti cu un consum unitar, clienti mici si medii (vorbesc doar de piata concurentiala)”, spune Zito. In prima parte a anului, scaderea consumului a avut ca efect si o scadere a pretului de achizitie a energiei cu aproximativ 20% – dupa cum estimeaza managerul Enel. Totul depinde acum de modul in care Zito va profita de cele cateva avantaje pe care i le-a adus prima parte a anului pentru a putea incepe planul cel mare. De la 3.000 la 19.000 de clienti mai sunt doar trei ani jumatate. Ani grei.

  • Seful BCR: unii clienti s-au indatorat prea mult

    In primavara mai multe banci, printre care si BCR, au anuntat programe masive de restructurare a creditelor. Metoda principala este rescadentarea, respectiv marirea duratei creditului pentru a reduce rata lunara si a scadea, pe cat posibil, riscul de neplata. La cateva luni dupa lansarea acestor programe insa, rezultatele sunt inca minore.

    „Daca aveti impresia ca ii putem ajuta pe toti, gresiti. Unii dintre ei (clienti, n.r.) s-au imprumutat prea mult (…) Unii clienti chiar au o datorie prea mare si nu poti restructura creditul lor”, a declarat Dominic Bruynseels, presedintele executiv al BCR, cea mai mare banca din Romania, in cadrul unei intalniri cu presa.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • Un an dificil pentru asiguratori

    “Nu cred ca vom reusi sa atragem 100.000 de noi contributori in sistem anul acesta”, spune intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensii Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private, a doua companie din piata de profil. Evolutia fondurilor de pensii facultative in ianuarie, cand numarul de participanti a crescut cu 2,7% fata de luna precedenta, il face pe Andanut sa considere ca asteptarile initiale ale administratorilor pentru acest an (100.000 de clienti noi ar insemna o majorare cu aproape 70% fata de momentul actual) sunt prea optimiste si ca impactul crizei va face ca ele sa fie revizuite.

    In mod similar, si piata de asigurari resimte presiunile unei perioade in care companiile (clienti de baza pentru anumite tipuri de polite), dar si persoanele fizice isi chibzuiesc tot mai atent cheltuielile. Astfel ca, daca anul trecut asiguratorii mizau pe o crestere a pietei de 25-30%, acum majoritatea vorbeste de doar 10-12 procente. Scaderea este generata, in primul rand, de zona de asigurari auto, Casco si RCA, puternic afectate de reducerea vanzarilor de masini noi, dar si de prabusirea vanzarilor de credite cu garantii, in cazul carora incheierea unei polite de asigurare era obligatorie. Pentru companiile de pensii private, 2009 ar fi trebuit sa fie anul marilor cresteri, dupa o perioada in care administratorii si-au concentrat atentia si resursele aproape exclusiv pe lansarea si consolidarea businessurilor de pensii private obligatorii (pilonul II). Interesul pentru industria de pensii facultative ramane intr-adevar ridicat in randul firmelor de asigurari, care decid in numar tot mai mare sa intre in acest business.

    Doar de la inceputul anului, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a autorizat doi noi administratori, Generali Fond de Pensii si BRD Fond de Pensii, astfel ca numarul total al jucatorilor a ajuns la zece dupa un an si jumatate de la momentul lansarii. Cat de realiste sunt asteptarile companiilor care intra pe aceasta piata? Chiar si intr-un context economic in care nu ar fi existat actualele probleme, o crestere a numarului de clienti cu 100.000, de care vorbea Crinu Andanut, poate fi considerata drept ambitioasa, in conditiile in care dupa un an si jumatate de activitate fondurile de pensii facultative au reusit sa atraga, cumulat, doar putin peste 154.000 de clienti.

    Cu atat mai dificil e de atins un astfel de obiectiv de vanzari acum, cand companiile isi redimensioneaza bugetele, multe sunt nevoite sa opereze concedieri, industrii intregi cad, iar efervescenta de pe piata muncii s-a evaporat. Pentru administratorii de pensii, cumpatarea firmelor se traduce intr-o lovitura puternica pentru obiectivele de vanzari, dat fiind ca in ultimii ani de aici si-au atras cei mai multi si mai mari clienti. Cum cele mai multe companii de pensii aveau deja o experienta indelungata pe piata de asigurari (prin intermediul unor firme de profil din grup) si multi clienti companii in portofoliu, vanzarea de pensii catre acestia a venit ca un pas natural.

    Asa se face ca, la finele lunii ianuarie, pentru 57% dintre participantii la fondurile facultative, contributiile erau platite de angajatori, iar in cazul a 12% contributiile erau mixte, potrivit statisticilor CSSPP. Doar 30% dintre cei aproape 155.000 de participanti isi plateau contributia singuri si independent de angajator. Altfel spus, aproape 70% din pensiile facultative au fost vandute catre companii si doar o treime catre clientii individuali. Radu Vasilescu, fost director general al ING Pensii Private, cea mai mare firma de profil, spune ca extinderea agresiva pe baza clientilor companii a fost o politica aleasa pentru a castiga rapid cota de piata, cei mai multi lasand pe plan secund vanzarile catre clientii individuali.

    Prin urmare, “in zona corporate nu prea mai era loc de crestere sustinuta, chiar daca nu ar fi aparut aceste probleme provocate de criza”, considera Vasilescu, adaugand ca administratorii ar fi fost nevoiti oricum ca in timp sa se indrepte tot mai mult spre piata clientilor individuali. Schimbarea trebuie sa se petreaca acum din mers, mai ales ca dificultatile administratorilor in a mai vinde pensii catre companii sunt dublate si de temeri privindu-i pe clientii corporatisti deja existenti. “In 2009 va fi mai important sa ne pastram clientii vechi decat sa atragem altii noi”, spune Crinu Andanut.

    Motivele sunt evidente: atunci cand se impun reduceri de costuri, cheltuielile cu personalul sunt primele puse pe lista, asa incat e greu de crezut ca numarul angajatorilor ce vor alege sa includa in pachetele salariale o pensie facultativa va mai fi prea mare. Cu atat mai mult cu cat, pe masura ce concurenta pe piata muncii scade, si beneficiile pe care sunt dispuse companiile sa le ofere se subtiaza. In aprilie 2008, 59% dintre angajatori declarau ca intentioneaza sa includa pensiile private in pachetul de beneficii pe care il ofereau, potrivit unor statistici furnizate de PricewaterhouseCoopers. Pentru 25% dintre acestia pensiile erau un beneficiu prioritar in pachetul pe care il ofereau salariatilor.

    La sfarsitul anului, procentele s-au modificat dramatic: doar 15% dintre companii mai erau dispuse sa investeasca in contributii pentru pensii private si pentru nu mai mult de 5% acesta era un beneficiu prioritar. Angajatorii recunosc ca, desi nu au recurs inca la modificari majore in pachetele salariale ale angajatilor, este o masura pe care nu au cum sa o evite. Consultantii in resurse umane completeaza tabloul, confirmand ca tot mai multe companii le cer ajutorul pentru regandirea beneficiilor pe care le ofera.

    “Exista exemple de firme unde nu s-au mai acordat bonusurile de sfarsit de an, unde s-a decis inghetarea salariilor si unde trebuie sa se faca o optimizare a pachetelor de beneficii extrasalariale, care erau destul de mari pana acum”, explica Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de recrutare. “Lucrurile sunt foarte clare: angajatorii nu mai investesc in angajati”, completeaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, o companie de asigurari de sanatate ce a intrat de curand pe piata.

    Aflati in continuare cum se lupta asiguratorii sa atraga clienti