BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Intel caută 14 ingineri software pentru centrul din Bucureşti

    “Căutăm ingineri software cu experienţă, pentru care avem poziţii interesante în domeniul graficii, dar si al dezvoltării pe platformele Tizen, Linux si Android”, a declarat Monica Ene-Pietrosanu, Country Manager Intel Romania Software Developemnt Center.

    Oferta Intel cuprinde, de asemenea, poziţii de internship pentru studenţii de la profilurile Calculatoare, Informatică, Matematică si Cibernetică, care pot lucra timp de şase luni în centrul Intel alături de ingineri din întreaga lume la proiecte de cercetare si dezvoltare software de ultimă generaţie. Participând la aceste stagii, studenţii au sansa de a experimenta lucrul efectiv într-un centru R&D de talia celui pe care Intel îl are în România, înainte de a lua decizia să plece să lucreze în străinătate.

     

  • Fabrică de carduri, în România

    După o investiţie totală de 25 milioane Euro, noua facilitate de producţie va furniza carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât şi ca instrumente pentru identificare securizată,pentru piaţa locală şi Europa Centrală şi de Est. Mai mult de 80% din volumul de carduri realizat în Bucureşti va fi exportat către peste 35 de ţări.

    Fabrica urmăreşte modul de producţie al celei din Viena, care combină criteriile estetice cu tehnologia de ultimă oră. Austria Card România livrează produse inovatoare şi servicii de personalizare de carduri. Procesul de producţie al companiei este certificat de MasterCard şi Visa, fapt care oferă garanţia că cele mai înalte standarde de securitate şi de calitate sunt implementate.

    “Lansarea Austria Card în Bucureşti consolidează planurile noastre de dezvoltare şi crestere ca jucător pe piaţa globală a tranzacţiilor securizate. Fabrica din România reflectă standardele ridicate de calitate a vieţii, inovaţia şi atenţia specială pentru detalii, regăsite atât în operaţiunile fabricii din Viena, cât şi în cunoscutul brand Austria Card. Totodată aceasta oferă un mediu de lucru ideal pentru a atrage talente locale” a declarat Nikolaos P. Lykos, Preşedinte şi CEO al Grupului Lykos.

    Noua fabrică produce şi personalizează carduri din materiale diverse într-o multitudine de forme, de la cele simple din hârtie şi carton multi-stratificat, la cele din PVC şi materiale ecologice, de la carduri simple de membru şi de loialitate, până la carduri inteligente de plată şi identificare.

    “Suntem foarte încântaţi de capacitatea suplimentară pe care o aduce această nouă fabrică”, a declarat Markus Prancz, Managing Director al Austria Card Romania. “Noile echipamente ne permit să producem carduri cu cip de ultimă generaţie într-un timp record şi contribuie la creşterea semnificativă a volumului zilnic de carduri produse”.

    Compania îşi desfăşoară activitatea în propria clădire din Bucureşti şi, împreună cu Inform Lykos SA, divizia de documente securizate a Grupului Lykos în România, oferă clienţilor săi soluţii personalizate complete. Prezenţa ambelor divizii operaţionale consolidează poziţia de lider a Grupului Lykos in Europa Centrală şi de Est.

  • Philips inaugurează muzeul cu acelaşi nume în Olanda

    Alteţa Sa Regală a aprins simbolic lumina în muzeu prin montarea unei lămpi cu LED-uri, fără fir, într-o sculptura luminoasă. Vizitatorii pot vizita muzeul pentru a descoperi istoria Philips şi transformările pe care le-a traversat din 1891, de la începuturile brandului şi până la cele mai recente produse sau cele care sunt în curs de dezvoltare. Povestea interactivă a brandului evocă ambiţia antreprenorială a fondatorului, precum şi dorinţa de a înnoi şi de a inventa articole deosebite. Istoria Philips este ilustrată printr-o colecţie de obiecte vechi, dar şi contemporane, însufleţite şi de povestea fascinantă a creării lor. Muzeul înfăţişează şi câteva dintre direcţiile de dezvoltare viitoare şi a modului în care produsele Philips vor evolua.
       
    “Muzeul Philips adună laolaltă istoria noastră antreprenorială, dar şi dorinţa şi puterea companiei de a inova” a spus CEO-ul Philips Frans van Houten. “Muzeul descrie povestea unei companii care în ultimii 120 de ani şi-a propus să ofere oamenilor soluţii adaptate pentru un stil de viaţă mai confortabil şi totodată sănătos, atrăgând atenţia şi asupra nevoii de dezvoltare durabilă a societăţii. Muzeul Philips a fost creat ca să inspire şi ca să atragă inspiraţia.” 

    Vizitatorii pot vedea acolo evoluţia companiei, de la primul bec incandescent şi până la sistemele sofisticate de iluminat pe LED din ziua de azi, care sunt eficiente energetic, de la primii paşi în diagnosticarea şi tratarea la domiciliu a problemelor de sănătate şi până la tehnicile avansate de imagistică medicală, precum şi sistemele ce ajută la operaţii chirurgicale minim invazive, toate acestea sunt în strânsă legătură cu inovaţiile tehnologice ale companiei Philips.

    Muzeul Philips este situat în fosta fabrică, unde Gerard Philips, în 1891, a confecţionat primul bec incandescent. Vechea fabrică a suferit importante lucrări de renovare şi extindere. Muzeul este deschis publicului începând din data de 6 aprilie 2013.

  • Compania românească SoftMentor dispare de pe piaţă

    Până la data de 30 aprilie 2013, clienţii beneficiază de o ofertă specială pentru a-şi transfera activitatea de pe soluţia SoftMentor pe platforma software SmartCash RMS, având, totodată, la dispoziţie şi suportul tehnic necesar, furnizat de compania Magister şi reteaua sa naţională de parteneri certificaţi. Astfel, comercianţii în cauză nu vor suporta costurile achiziţiei de licenţe SmartCash, ci doar pe cele de implementare şi asistenţă tehnică timp de un an.

    SoftMentor a iniţiat colaborarea cu Magister Software, lider pe segmentul de piaţă al soluţiilor specializate pentru retail, pentru a oferi clienţilor ce doresc să-şi schimbe soluţia de gestiune şi vânzare, o platformă software pentru retail din clasa premium, care să compenseze disconfortul cauzat de sistarea dezvoltării soluţiei.

    “Acest parteneriat dintre SoftMentor si Magister arată că, în ciuda situaţiei economice defavorabile, piaţa a ajuns la un anumit nivel de maturitate, în sensul că putem găsi împreună soluţii pentru a-i sprijini pe clienţii comercianţi să-si poată continua activitatea”, precizează Dor Bujor Pădureanu, director general Magister.

    Cum recesiunea se resimte înca acut în întreaga economie, sunt de asteptat, în viitorul apropiat şi alte evoluţii similare pe piaţa furnizorilor de soluţii de gestiune şi vânzare. Furnizorii care vor depăşi criza vor fi, probabil, cei care au reuşit să dezvolte, în timp, soluţii şi produse performante, capabile să se dezvolte şi să se adapteze rapid la solicitările pieţei.

    SoftMentor, companie de software cu capital integral românesc înfiinţată în anul 2003, s-a specializat în furnizarea de soluţii de gestiune pentru magazine, supermarket-uri şi depozite, facturare şi contabilitate primară. SoftMentor a dezvoltat de asemenea soluţii informatice specializate pentru cabinete oftalmologice.

  • STUDIU DE CAZ: Aşa se vinde mobilă în oraşele uitate ale României

    “PRACTIC, AM DEZVOLTAT PARTENERIATUL DE FRANCIZĂ DATORITĂ CERERII”, explică Cristian Rusu, administratorul grupului Rus Savitar – Casa Rusu. Compania a hotărât să deschidă magazine în care să-şi vândă mobila produsă în propriile fabrici, astfel încât până în 2014 să aibă spaţii de vânzare în toate oraşele cu peste 100.000 de locuitori, iar dezvoltarea în oraşele mai mici de atât fiind luată iniţial în considerare după 2015.

    Dar cum şi localităţile mai mici sunt o bună piaţă de desfacere, „am construit o strategie de dezvoltare în paralel, sub formă de francize„. Casa Rusu are acum 11 parteneri pentru cele 13 magazine deschide deja în franciză şi regula de bază, spune Cristian Rusu, este că pentru o anumită zonă nu poate exista decât un singur francizat, tocmai pentru a-i da posibilitatea să-şi dezvolte afacerea.

    Reţeaua Casa Rusu reuneşte în total 25 de magazine în acest moment, iar planurile pentru acest an vizează deschiderea a zece spaţii proprii şi încă opt în parteneriat. Ponderea vânzărilor prin magazinele de tip franciză a ajuns la 15% din vânzările totale ale reţelei Casa Rusu, care a ajuns la 44 de milioane de lei în 2011, cifră care se referă doar la rezultatele magazinelor proprii. „În următorii cinci ani dorim să fim prezenţi cu o franciză Casa Rusu în fiecare oraş din România cu populaţie între 20.000 şi 100.000 locuitori”, mai spune reprezentantul grupului.

    Valoarea investiţiei în francize variază de la un magazin la altul, în funcţie de mărimea magazinului şi de oportunităţile de promovare din zonă. Cheltuiala minimă este de cel puţin 50.000 euro pentru suprafeţe ale magazinelor cuprinse între 300 şi 500 mp. Iar bugetele dedicate deschiderii de magazine proprii, datorită faptului că au suprafeţe cuprinse între 1.500 şi 4.000 mp, „sunt mult mai mari; pot depăşi şi 250.000 euro pe magazin„, spune Cristian Rusu, care la 35 de ani conduce operaţiunile grupului.

    Tot el spune că în prima jumătate a acestui an reţeaua se va mări cu spaţii de vânzare deschise în Oradea, Constanţa, Piatra Neamţ, Buzău şi Arad, cu o suprafaţă totală de peste 10.000 mp.

    Î N RELAŢIA CU FRANCIZATUL, „practic, susţinerea noastră începe din prima fază: de la amenajarea magazinului, instruirea personalului, promoţiile de deschidere şi cele ulterioare, politica de marketing„, adaugă reprezentantul Rus Savitar – Casa Rusu. El punctează că marketingul este foarte important, „chiar determinant aş spune; politica noastră este construită pe expunere naţională: pe TV, radio, campanii de pliante puse în cutii poştale, campanii online şi expunere outdoor, PR„. Toate costurile de marketing sunt suportate de compania Casa Rusu.

    RUS SAVITAR ESTE O AFACERE DE FAMILIE, FONDATĂ ÎN 1994, care s-a dezvoltat de-a lungul timpului – de la importator şi retailer de mobilă a ajuns unul dintre cei mai importanţi producători şi vânzători de mobilier din România. Cristian Rusu a preluat conducerea companiei în 2000, pe vremea când firma avea doar patru angajaţi. După 19 ani, cifrele arată cu totul altfel. Valoarea totală a investiţiilor a depăşit 20 de milioane de euro, iar numărul angajaţilor a depăşit 900. Acum grupul are, în afară de reţeaua de 25 de magazine, trei fabrici de mobilier din pal melaminat şi a mobilierului tapiţat. Capacitatea de producţie este de 18.000 de garnituri de mobilier din pal pe lună şi 2 000 de seturi de mobilier tapiţat în fiecare lună. Iar fabricile şi spaţiile logistice ocupă o suprafaţă de 100.000 mp.

    Dar ţinta nu este încă atinsă: „ne-am propus mai mult decât atât, suntem în plin proces de expansiune„, declara anterior Cristian Rusu. Tot el completează că firma pe care o conduce are planuri de dezvoltare atât în România cât şi, „de ce nu?, pe alte pieţe„.

    Antreprenorul a fost, după propriile spuse, sub o formă sau alta parte din viaţa companiei din adolescenţă, „astfel că îmi este greu să concep că mă voi ocupa de altceva„. Cunoaşte în detaliu operaţiunile, de la producţie la distribuţie sau rute de transport, a fost şi este implicat în afacerea familiei la nivel de detaliu. „Este un efort susţinut, care nu poate fi realizat fără investiţii şi dedicare. Foarte probabil, în zece ani voi fi tot în cadrul companiei, însă am convingerea că poziţia Rus Savitar pe piaţă va fi alta, dacă vom păstra tendinţa de creştere şi dezvoltare.„
     

  • Agricover a avut anul trecut afaceri de 970 de milioane de lei

    Robert Arsene, CEO al grupului Agricover, declară despre rezultate că acestea “demonstrează că modelul de business pe care Agricover îl promovează este unul corect, axat pe localizarea şi integrarea nevoilor clienţilor, dovedindu-se câştigător chiar şi în condiţii macroeconomice dificile”. Linii de business precum Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne sau finanţarea fermelor prin Agricover Credit IFN, precum şi performanţele Agricover Bulgaria au contribuit cu creşteri de peste 80 de milioane de  lei la rezultatul final pozitiv.

    Astfel, în 2012, grupul Agricover a raportat o cifră de afaceri de 970 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul 2011, în timp ce EBITDA de 38 de milioane de lei a reprezentat o reducere de cca. 15% faţă de 2011, dictată de condiţiile dificile cu care s-a confruntat anul trecut agricultura atât în România, cât şi în Europa.

    ”Agricultura românească a suferit în 2012 mai multe şocuri. Iarna grea, urmată de vara secetoasă, instabilitatea macroeconomică si volatilitatea majoră a preţurilor cerealelor şi-au pus amprenta asupra întregului domeniu agribusiness. Vom consolida în continuare parteneriatele cu fermierii şi procesatorii din România, pentru susţinerea agriculturii şi a industriei alimentare româneşti”, a declarat Robert Arsene.

    Creşterea afacerilor se datorează atât performanţelor unor linii de business înfiinţate recent, care au confirmat pragmatismul strategiei de dezvoltare a Agricover, cât şi celor consacrate precum Distribuţia de inputuri pentru agricultură, care a continuat trendul pozitiv şi în 2012, crescând cu 15% faţă de anul precedent.

    Lider pe piaţa distribuţiei de inputuri, creşterea acestei linii de business se datorează în principal sporirii numărului de clienţi şi restructurării portofoliului de produse în conformitate cu strategia grupului şi cerinţele clienţilor.

    O contribuţie deosebită a fost adusă de distribuţia de motorină pentru fermieri, unde portofoliul clienţilor a crescut cu 28% faţă de anul 2011. Rezultate demne de semnalat s-au înregistrat şi pe proiectele mai ”tinere” precum distribuţia de inputuri din Bulgaria unde, prin dezvoltarea unor parteneriate strategice, cifra de afaceri a crescut cu 41%  în 2012 faţă de 2011.

    O linie de business relativ tânără care a înregistrat o creştere substanţială este Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne, ale cărei venituri s-au triplat în 2012 pe fondul dezvoltării de parteneriate cu fermierii. Astfel, din totalul estimat de 150 de exploataţii zootehnice profesioniste, în prezent aproximativ 90 de ferme sunt membre ale Clubului Fermierilor din Zootehnie – Agricover.

    “Dorim să construim împreună o platformă de integrare, unde interesele coincid. Agricover, prin poziţia de lider în agribusiness-ul românesc, este un jucător care înţelege problemele cu care se confruntă fermierii şi caută să găsească  în permanenţă soluţii, astfel încât parteneriatul să fie durabil şi profitabil ambilor parteneri”, a precizat Robert Arsene.

    In 2013, priorităţile de dezvoltare ale Agricover Livestock sunt  legate în principal de diversificarea activităţii. Astfel, Agricover îşi propune dezvoltarea  unei platforme de integrare similare şi pentru fermele de vaci de lapte, având ca scop facilitarea valorificării laptelui şi prefinanţarea achiziţiei de tăuraşi pentru îngrăşat, precum şi intrarea pe segmentul de procesare (tranşare şi abatorizare), proiecte care se estimează că vor stimula creşterea cu 30-40% a afacerilor Agricover Livestock.

    Agricover  Credit IFN, prima instituţie financiară nonbancară din România specializată pe finanţarea producătorilor agricoli, a înregistrat în 2012 o creştere cu 40% a volumului plasamentelor ca urmare a măririi cu 56% a numărului de clienţi şi diversificarea portofoliului de produse dedicate finanţării agriculturii. Agricover Credit IFN oferă finanţare atât fermierilor din sectorul vegetal, cât şi celor din zootehnie şi industria procesatoare.

    Grupul Agricover va continua procesul de investiţii şi în 2013, după ce în 2012 a investit peste  2.000.000 de euro în achiziţia unui siloz şi a unui depozit orizontal la Marghita şi Tinca, în judeţul Bihor. În plus, au fost investiţi peste 300.000 de euro în retehnologizarea laboratoarelor din silozuri pentru a asigura corectitudinea şi transparenţa totală a serviciilor de silozare de la recepţionare la depozitare şi livrare, aspecte esenţiale în consolidarea încrederii şi creşterea nivelului de satisfacţie a clienţilor, atât fermieri cât şi procesatori.

    Agricover a dezvoltat recent o platformă de comerţ online pentru agricultură şi produse de grădinărit sub marca Covera, singura platformă online adresată companiilor şi persoanelor fizice din România. “Covera este o linie de afaceri pe care am creat-o anticipând tendinţele de dezvoltare a agribusiness-ului, segmentul vizat fiind fermierii mai mici, grădinarii şi locuitorii zonelor rezidenţiale care doresc să facă amenajări exterioare.

    Ne propunem să fim principalul jucător din România în domeniul comerţului online cu produse pentru agricultura şi grădinărit, oferind cea mai mare diversitate de produse”, a mai spus Robert Arsene.
    Agricover are în portofoliu peste 3.500 de fermieri în România şi Bulgaria, circa 110 procesatori şi deţine parteneriate solide cu cei mai importanţi furnizori de inputuri pentru agricultură, cu bănci şi instituţii financiare atât din România cât şi internaţionale. 

    ”Suntem optimişti în privinţa evoluţiei afacerilor în 2013, când ne aşteptăm la un agricol normal, pe fondul scăderii volatilităţii preţurilor la produsele agricole şi al echilibrării cererii şi ofertei”, a subliniat Robert Arsene.

    Înfiinţată în anul 2000, prin fuziunea dintre SC Comcereal SA Buzău şi Ulvex SA, Agricover şi-a extins afacerile în domeniul agribusiness-ului, construind un modelul de business ca integrator între fermieri şi industria alimentară. Având peste 600 de angajaţi, grupul include: Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit IFN,  Agricover Livestock,  Agricover Bulgaria. Solutiile integrate oferite fermierilor includ seminţele, îngrăşămintele, motorina, produsele fitosanitare  consultanţă tehnică de specialitate, suport financiar, asigurarea recoltei, servicii logistice şi de siloz, precum şi sprijin în valorificarea recoltelor.

    Agricover acoperă întreg teritoriul României: circa 100 de reprezentanţi de vânzări şi achiziţii, personal specializat în serviciile financiare oferite fermierilor, consultanţi şi specialişti de la instituţii renumite în domeniul agricol. În ceea ce priveşte activitatea de preluare a cerealelor, aceasta se desfăşoară în peste 30 puncte de lucru, baze de recepţie şi silozuri, situate în 9 judeţe, compania dispunând de o capacitate totală de depozitare de peste 700.000 tone, ocupând astfel locul al doilea din punct de vedere al capacităţii de depozitare a cerealelor în România.
     

  • Vosganian: Trebuie să refacem manualul de geografie economică, să ne ajute la dezvoltarea industriei

     “Hărţile economice ale României au dispărut din şcoli şi din birouri. A dispărut, de asemenea, manualul de geografie economică. Noi trebuie să refacem acest manual ca să ştim exact când vrem să dezvoltăm industria, de unde trebuie să plecăm. Industria românească nu este numai cazul Oltchim sau Mechel”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe tema reindustrializării României.

    El a menţionat că există companii puternice în România care constituie o bază promiţătoare pentru industrie, însă dintre cele 23 de mari domenii industriale, 17 se găsesc într-o proporţie ridicată într-un mare decalaj de competitiviate faţă de Uniunea Europeană.

    “Din fericire, avem investiţii străine în România. Din păcate, cea mai mare parte a lor înregistrază un decalaj de competitivitate faţă de unităţilor lor din alte ţări”, a mai spus Vosganian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul lactatelor din Turcia a preluat fabrica Tnuva

    Preşedintele consiliului de administraţie al Sutaş, Muharrem Yilmaz spune despre noua investiţie. ”România este o ţară importantă în Balcani prin economia sa aflată în dezvoltare, apartenenţa la Uniunea Europeană şi prin piţa sa de 22 de milioane de consumatori.

    În momentul în care operaţiunile noastre din România vor porni, ţintim să acoperim cât mai bine piaţa Europei Centrale şi de Est.”
    Yilmaz a mai spus că Sutaş va coopera cu universităţi, instituţii, producători de lactate, alţi actori din industrie şi guvern pentru a creşte calitatea şi capacitatea de producţie de lactate din România.

    Oficialul a mai declarat că Sutaş intenţionează să investească în ferme, o fabrică de nutreţuri, precum şi facilităţi de reciclare şi energie regenerabilă.Sutaş a avut în 2012 o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro şi peste 4000 de angajaţi.Iraelienii de la Tnuva, care făcuseră un parteneriat cu francezii care deţin marca de lactate Yoplait, au irosit bani mulţi în România. În urmă cu opt ani, israelienii făceau un pariu imens cu piaţa locală, investind dintr-un foc nu mai puţin de 55 de milioane de euro.

    Cine a alungat Burger King, Dunkin’ Donuts, Kiabi, Yoplait sau Esprit din România

    Planurile la acea vreme erau mari iar reprezentantul Yoplait declara pentru Business Magazin, chiar înainte de a pune efectiv produsele pe rafturi, că “în numai câţiva ani vom ajunge lideri de piaţă”. În ciuda faptului că piaţa era şi în acel moment puternic concurenţială, Bertrand Cateaux, reprezentantul Yoplait, aducea drept argument calitatea produselor.

    Anii au trecut, iar povestea nu a avut deloc un final fericit în ciuda investiţiilor masive făcute în promovarea, amplasarea pe spaţii mari de raft şi în ferma de vaci de la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu. La finalul lui 2011 israelienii au abandonat lupta şi au depus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Ilfov.

    Finanţarea investiţiei Tnuva din România a fost realizată şi cu ajutorul băncilor, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul lui 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro pentru producătorul de lactate. Fabrica n-a găsit cumpărători, deşi a fost scoasă anul trecut la mezat cu un preţ de 12,3 milioane de euro, la a doua strigare. Iar vacile din ferma de la Adunaţii Copăceni au fost vândute cu un discount de 80%, deşi iniţial fuseseră evaluate la 2 milioane de euro.

  • Lemet vrea să deschidă 15 noi magazine în 2013

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’S este de aproximativ 2,2 mil. lei. Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’S şi sunt amenajate la acelaşi standard de calitate în toate judeţele ţării.
    Magazinul Lem’S din Piteşti se întinde pe o suprafaţă de 1350 mp şi este al doilea ca mărime din cadrul reţelei. Acesta se află situat în cadrul complexului Retail Park pe DN 65B.
    Magazinul din Constanţa se întinde pe o suprafaţă puţin peste 1000 mp şi se află situat în cadrul complexului TOM.
    Cu cele două spaţii comerciale deschise în acest trimestru, reţeaua Lem’S ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.
    ”Strategia noastră de dezvoltare s-a bazat pe extinderea reţelei de magazine Lem’S urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase, în centre comerciale noi. şi în 2013 strategia noastra urmează aceeaşi direcţie. Urmează să inaugurăm până la sfârşitul anului aproximativ 15 magazine în diferite zone ale ţării” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    Reduceri şi mobilă în rate Lem’S ofera clienţilor un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fără dobândă prin UniCredit Consumer Financing.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’S pentru desfacerea produselor sale. în prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 65.000 mp de retail amenajaţi în toate judeţele ţării la acelaşi standard. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’S activează peste 1.250 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Numărul autorizaţiilor de construcţie a locuinţelor a crescut în primele două luni din 2013. Ce regiuni de dezvoltare au cea mai mare creştere

    “Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (+130 autorizaţii), Vest (+87 autorizaţii), Centru (+48 autorizaţii) şi Sud-Vest Oltenia (+17 autorizaţii). Scăderi au fost în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-125 autorizaţii), Sud-Muntenia (-27 autorizaţii), Sud-Est (-23 autorizaţii) şi Nord-Vest (-14 autorizaţii)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro