BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Ministrul Daniel Constantin vine la a opta ediţie a conferinţei “Mediafax Talks about Agriculture”

    La conferinţă vor fi prezenţi următorii lectori: Daniel CONSTANTIN – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Achim IRIMESCU – Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Dorel Gheorghe BENU – Director General, APIA; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural; Anca PUŞCAŞU – Managing Associate, Ţuca, Zbârcea&Asociaţii; Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Viorel MATEI – Preşedinte, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Răzvan PETCU – reprezentant Biso România şi Alex JURCONI – Preşedinte, ProAgro. Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, director editorial Mediafax Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax..ro

  • Mega Image deschide şase magazine Shop&Go în Braşov

     Retailerul a deschis la 9 aprilie primul Shop&Go din Braşov, al doilea oraş după Bucureşti în care este dezvoltat acest concept de magazine.

    Potrivit presei locale, în ianuarie cinci din cele 20 de magazine ale reţelei Luca din Braşov au intrat în portofoliul Mega Image. De asemenea, ca urmare a intrării în insolvenţă, firma Retail D&I 2011 a închis în 2012 magazinele Spar din Braşov, în locul acestora putând fi deschise magazine Express, ale Carrefour, şi Shop&Go, ale Mega Image.

    Vineri au fost deschise trei magazine, unul în strada Griviţei (104 metri pătraţi) şi două în Calea Bucureşti (93 metri pătraţi, respectiv 115 metri pătraţi), iar sâmbătă vor fi inaugurate alte trei, în strada Hărmanului (108 metri pătraţi), strada Jepilor (105 metri pătraţi) şi strada Jupiter (102 metri pătraţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diferenţele de dezvoltare dintre regiuni s-au accentuat după aderarea la UE. Cum va corecta regionalizarea dezechilibrele majore?

    Regionalizarea şi descentralizarea nu au niciun temei dacă ele nu conduc la eliminarea disparităţilor uriaşe dintre diferite regiuni ale ţării. Cel puţin aşa susţin respon­sabilii guvernamentali care pregătesc regio­nalizarea. Dar ce i-a împiedicat până acum pe cei din administraţia centrală sau locală să corecteze aceste dezechilibre sau să încerce să o facă?

    Aderarea la Uniunea Europeană nu a con­tribuit la reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni, dimpotrivă. Fondurile structu­rale şi de coeziune – care, după cum le spune şi nu­mele, ar trebui să conducă la ridicarea re­giu­nilor mai sărace – nu au fost folosite decât într-un procent infim – 13% -, drept urmare nu se poate spune că ar fi contribuit major la dez­voltarea unora, în vreme ce allţii au fost ocoliţi. Responsabilii guvernamentali care se ocupă de proiectul regionalizării insistă că reorganizarea va conduce la o mai bună absorbţie a fondu­rilor UE. Dar şi aceste fonduri sunt limitate – cele 20 mld. euro alocaţi României între 2007 şi 2013 nu înseamnă decât 15% din PIB-ul Ro­mâniei din 2012, adică în medie 2% din PIB-ul fiecăruia din anii exerciţiului financiar curent.

    Ministrul dezvoltării Liviu Dragnea insistă că regionalizarea vizează dezvoltarea echilibrată a regiunilor, iar cetăţenii ar urma să primească servicii de o calitate mai bună.

    „Regionalizarea nu reprezintă o necesitate sau un moft, ci este o necesitate pregnantă pentru România“, a susţinut ieri Dragnea la o întâlnire pe tema regionalizării organizată de ambasadele Franţei şi Germaniei, ţări cu tradiţia regionalizării.

    La rândul său, premierul Victor Ponta insistă că regionalizarea are ca scop crearea unei administraţii mai eficiente, care înţelege problemele locale şi care să presupună o utilizare mai bună a fondurilor. Avem o incapatitate majoră de a atrage fondurile UE, spunea premierul: „Structurile regionale au fost cele mai eficiente în efectuarea de proiecte şi absorbţia fondurilor europene, mult mai eficientă decât structurile naţionale“. Într-adevăr, Programul Opera­ţional Regional a atras de la UE 25% din sumele alocate, iar POS Transporturi (gestionat la nivel central) doar 6%. Dar ce a atras POR înseamnă mai puţin de 1 mld. euro, în şase ani de la integrarea în UE. Iar fondurile structurale sunt puţine, 2% din PIB anual şi cu aceşti bani nu reduci diferenţa dintre regiuni, care se adânceşte.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Iulian Matache, Ministerul Dezvoltării: Nu începem noi proiecte în acest an. Sunt deschise 3.000 de şantiere

     “Nu vrem să mai începem alte proiecte, în condiţiile în care în prezent sunt deschise 3.000 de şantiere la autorităţile locale. Acestea sunt fie de apă, fie de canal, baze sportive, deschise de-a lungul timpului şi pentru care nu au fost alocate fonduri pentru a fi închise”, a spus Matache, la conferinţa Mediafax Talks about Constructions.

    El a arătat că obiectivul Ministerului Dezvoltării este finalizarea acestor proiecte, nu existenţa a cât mai multor investiţii începute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce CV trebuie să ai ca să ajungi director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe

    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System. Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
     

  • Austriecii de la Evoline investesc 3 mil. euro în dezvoltarea centrelor din Cluj şi Târgu-Mureş

    Furnizorul de servicii IT Evoline, controlat de austriecii de la Linepro Unternehmensbeteiligungs GmbH, şi-a bugetat pentru acest an investiţii de până la 3 mil. euro, în dezvoltarea birourilor deţinute în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. Compania a derulat şi anul trecut proiecte de investiţii şi dezvoltare în valoare de aproximativ 2 mil. euro, crescând astfel cu 30% spaţiul biroului din Târgu-Mureş şi cu 25% a celui din Cluj-Napoca.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Xella România are un nou CEO

    Marius Dragne are o experienţă de peste şapte ani în piaţa de construcţii şi este cel mai tânăr CEO din piaţa de profil (33 de ani). Anterior acesta a ocupat funcţia de Sales and Marketing Director în cadrul aceleaşi companii. Numirea sa reflectă accentul pus de grupul german pe consolidarea activităţii din România, după investiţiile greenfield de 32 de milioane de euro în dezvoltarea unei fabrici locale.

    Managerul lucrează în cadrul Xella România de patru ani, timp în care a făcut parte din echipa care a implementat la nivel local cea mai mare investiţie într-o fabrică de materiale de construcţii din ultimii 4 ani. Fabrica Xella de la Păuleşti este cea mai modernă unitate de producţie a BCA-ului, fiind practic singura fabrică edificată de la zero la nivel local în ultimele trei decenii.

    “Grupul Xella crede în potenţialul pieţei locale, aşa cum o demonstrează şi decizia de a aloca fonduri substanţiale pentru dezvoltarea operaţiunilor în această regiune. Piaţa locală va reveni pe creştere şi vrem să fim pregătiţi pentru viitoarele oportunităţi şi să consolidăm din timp brandul YTONG, primul brand de materiale de zidărie din lume, lansat în 1929”, declară Marius Dragne, CEO Xella România.

    “Fondul locativ din România este unul foarte învechit. În Bucureşti, de exemplu, jumătate din blocuri au cel puţin 30 de ani. Aşadar, este o nevoie reală de renovare şi de realizarea unor intervenţii în vederea asigurării unor parametri optimi pentru beneficiari. De asemenea avantajele BCA-ului sunt din ce în ce mai căutate de dezvoltatorii atenţi la termoizolarea din faza de zidărie, la certificări şi la timpul de execuţie”, adaugă Dragne.

  • De ce a crescut profitul net al Agricover Credit IFN cu 46% în 2012

    ”Faptul că facem parte dintr-un grup puternic, Agricover, care oferă soluţii complete pentru agricultură, ne ajută să înţelegem mai bine decât alţi finanţatori care sunt problemele fermierilor. Aceştia au nevoie de capital de lucru şi resurse pentru investiţii, iar noi dispunem de lichidităţile necesare datorită fondurilor proprii, a parteneriatelor cu băncile şi cu fondurile internaţionale”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN.
    Informaţii financiare la 31.12.2012
    Profit net: 11,2 milioane de lei, în creştere cu 46% faţă de 31.12.2011
    Fonduri proprii: 80. 282.073 lei
    Solvabilitate: 28,4%
    Valoarea creditelor acordate: 413 milioane lei

    Credite neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile: 1,3% din total credite
    în 2012, Agricover Credit IFN a atras 12,5 milioane de euro de la International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi 8 milioane de euro de la fondul german EFSE, precum şi peste 147 de milioane de lei de la băncile locale. Numărul fermierilor care au primit credite a crescut cu 48% faţă de  2011.
    Agricover Credit IFN îşi va continua dezvoltarea, propunându-şi să devină, pe termen lung, unul dintre liderii din agrifinance.

    Societatea mizează pe cunoaşterea foarte bună a agricultorilor şi pe relaţia cu ei. În 2013, compania estimează o creştere a plasamentelor cu 33% faţă de anul precedent şi atragerea a cel puţin 400 de clienţi noi. ”Creditul pentru utilaje second hand lansat în luna martie se bucură deja de un mare succes printre fermieri”, a spus Robert Rekkers, care a precizat că alte produse destinate agricultorilor vor fi lansate în mai şi la toamnă.

    Agricover Credit IFN are o echipă mobilă de specialişti, care tratează cererile de finanţare în mod operativ şi flexibil. Astfel, evaluarea dosarului de creditare se face rapid, în maximum  şapte zile, iar obţinerea finanţării depinde de o serie de condiţii precum suprafaţa terenului deţinut, experienţa şi vârsta fermierului, dar şi dotarea de care dispune ferma.

    Robert Rekkers susţine că modelul de business al Agricover Credit IFN este bazat pe experienţa relaţiilor cu agricultorii pe care o are grupul Agricover, pe sinergiile care se construiesc în cooperarea interdivizionară, acestea fiind câteva dintre avantajele faţă de ceilalţi finanţatori care se adresează domeniului agricol. „în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii vedem o creştere importantă de cerere în 2013 şi sperăm că va fi chiar un an bun în termeni de plasamente, deşi contextul economic în România rămâne fragil”, a mai declarat Robert Rekkers.
    Înfiinţată în 2008, Agricover Credit IFN este singura instituţie financiară non-bancară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic.

    Agricover Credit IFN a înregistrat o creştere rapidă ajungând, în numai câţiva ani, să fie unul dintre jucătorii importanţi în finanţarea producătorilor agricoli. Societatea este condusă din ianuarie 2013 de Robert Rekkers, în calitate de director general, şi Liviu Dobre, director general adjunct.
    Agricover Credit IFN face parte din grupul Agricover, cel mai important furnizor de soluţii complete pentru agricultură din România.
     

  • Din 82 de companii mari, puţine au aplicaţii sau site-uri pentru mobil

    O mare parte dintre cele mai mari companii din România, lideri de piaţă în diferite segmente ale economiei, nu au încă o aplicaţie dedicată pentru smartphone-uri sau tablete, sau, în unele cazuri, nici măcar o variantă adaptată pentru asemenea echipamente mobile a paginii web, arată o analiză realizată de ZF.

    Decizia de a dezvolta o pagină web dedicată şi / sau o aplicaţie pentru smarTphone sau tabletă pare a fi una luată individual de fiecare companie în parte, puţine industrii fiind caracterizate de strategii unitare – de a face sau nu aceşti paşi. Dacă multe companii private nu au pagini web dedicate pentru echipamente mobile, o surpriză este faptul că societăţile de stat CFR şi Poşta Română au hotărât să dezvolte site-uri uşor accesibile de pe telefoane sau tablete.

    Datele din monitorizarea ZF, care a exclus în mod intenţionat operatorii de telefonie mobilă – companii care au interesul de a populariza şi extinde utilizarea aplicaţiilor sau site-urilor mobile -, arată că Apple şi Google sunt platformele software preferate pentru aplicaţii, în timp ce Microsoft rămâne un mare absent.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Planul B: angajat, dar şi angajator

    ALEXANDRU AXENTE, 25 de ani, absolvent al Facultăţii de Economie şi angajat la o fabrică de ambalaje din Sfântu Gheorghe (Covasna), spune că a pus  bazele propriei afaceri, alături de un prieten, pentru că îi place să fie precaut şi să aibă o sursă constantă de venituri. În prima parte a zilei lucrează ca angajat în fabrica de ambalaje, iar în a doua parte ca antreprenor şi angajator.

    Alături de Cătălin Oprea, 28 de ani, angajat la o fabrică de cablaje auto, a înfiinţat la începutul anului trecut firma Opal Transilvania din Valea Crişului, judeţul Covasna.  Obiectul iniţial de activitate la care s-au gândit cei doi a fost producerea ambalajelor din folie de plastic. Pentru că nu s-au bucurat de rezultatele aşteptate, cei doi parteneri au decis să schimbe direcţia afacerii spre reciclarea de produse. Tinerii antreprenori au investit 30.000 de euro într-o linie de reciclare a maselor plastice, pe care au  instalat-o într-o moară de 200 de metri pătraţi. Practic, produsele din plastic care ajung aici, de exemplu, lăzi de bere, sunt măcinate şi transformate în materie primă.

    DE LA OPT DIMINEAŢA LA CINCI DUPĂ-MASĂ SUNT ANGAJAT ÎN FABRICA DE AMBALAJE, unde sunt responsabil de aprovizionare, producţie, iar după program antreprenor, până la nouă seara. Firma mea şi a partenerului are şase angajaţi în prezent. Am reuşit să atragem până acum doi mari clienţi companii„, a spus el.

    Alexandru menţionează că întotdeauna i-a plăcut să aibă un plan B, aşa se explică şi faptul că acum este student al Facultăţii de Drept, anterior urmând cursurile Facultăţii de Economie, care nu i-au adus însă un loc de muncă în domeniu.„Vreau să fiu independent.
    Mi-ar plăcea ca firma pe care o am să crească atât de mult încât să rămân doar cu statutul de antreprenor. În prezent, o parte din banii pe care îi câştig ca angajat ajung în firma de reciclare„, a spus el.  Anul trecut, compania de reciclare pe care cei doi o conduc a avut venituri de 30.000 de euro.

    Şi Orlando Alexandrescu, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica, de profesie programator, care lucrează într-o companie multinaţională, a vrut să testeze cum este să fii angajator şi a pus bazele unui start-up.

    „Ca abordare prioritară rămâne serviciul pe care îl am. Afacerea este un joc pentru mine, care îmi permite să îmi testez aptitudinile de antreprenor. Aflu lucruri noi, de exemplu cum reacţionez în diferite situaţii de stres, ce înseamnă să lucrezi cu oamenii, să angajezi, aspecte pe care nu le pot experimenta în spatele unui calculator la birou„, spune el.

    Orlando afirmă că statutul de antreprenor, la care visa încă de la 30 de ani, contribuie la dezvoltarea lui prin acumularea de noi cunoştinţe profesionale pe lângă cele pe care le-a dobândit ca programator.„Momentan obiectivul nu este să fac profit, ci să construiesc o bază de date pentru firma de curăţenie. Depinde doar de mine dacă activitatea aceasta va deveni o sursă de venit„, a spus el. Clienţii pe care îi ţinteşte sunt persoane fizice, proprietari de apartamente sau vile.

    PLANUL PROGRAMATORULUI ESTE SĂ DEVINĂ UN ANTREPENOR ÎN „SERIE„, CARE SĂ AIBĂ ÎN PORTOFOLIU BUSINESSURI ÎN MAI MULTE DOMENII DE ACTIVITATE. Orlando şi-a deschis firma Cleanwork pe 1 februarie anul acesta, după ce apelase de mai multe ori la astfel de servicii, intuind potenţialul de dezvoltare al acestei nişe.