Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, de rambursare, temporar cel puţin, în perioada următoare. Dar pe de altă parte, în comparaţie cu alte perioade în ultimii ani, am văzut şi o creştere destul de rapidă a veniturilor în România. Aşa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creştere a veniturilor. Am văzut că în România economisirile au crescut. Cumva, clienţii noştri, fie persoane fizice, fie persoane juridice, s-au pregătit, au creat un fel de buffer, o rezervă pentru perioada aceasta.
Tag: Venituri
-
Tesla sparge toate recordurile: Gigantul auto a raportat un profit de 3,3 mld. dolari pe T1 2022, depăşind toate aşteptările. Acţiunile se apreciază cu peste 5,5% în premarket
Tesla a raportat venituri de 18,6 mld. dolari pe primul trimestru din 2022, cu profit de 3,3 mld. dolari, depăşind aşteptările analiştilor.
Veniturile din sectorul auto au ajuns la 16,86 miliarde de dolari, în creştere cu 87% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Marjele brute din sectorul auto au sărit la un nivel record de 32,9%, Tesla raportând un profit brut de 5,54 miliarde de dolari pe segmentul său principal. Creditele de reglementare au reprezentat 679 de milioane de dolari din veniturile din sectorul auto pentru acest trimestru.
Creşterea veniturilor a fost determinată în parte de o creştere a numărului de maşini livrate de Tesla şi de o creştere a preţurilor medii de vânzare, a precizat compania în raportul pentru acţionari.La începutul acestei luni, Tesla a raportat livrări de vehicule de 310.048 pentru primul trimestru, cea mai apropiată aproximare a vânzărilor dezvăluită de companie. Vehiculele Model 3 şi Model Y au reprezentat 95%, sau 295.324, din livrări în perioada care s-a încheiat la 31 martie 2022.
În cadrul teleconferinţei privind câştigurile companiei, directorul financiar Zachary Kirkhorn şi CEO-ul Elon Musk au declarat că Tesla rămâne încrezătoare că poate creşte cu cel puţin 50% faţă de cifrele din 2021. Cu toate acestea, directorii au menţionat că firma a pierdut aproximativ o lună de “volum de construcţie” în Shanghai din cauza închiderilor legate de Covid.
“Producţia este reluată la niveluri limitate şi lucrăm pentru a reveni la producţia completă cât mai repede posibil”, a declarat Kirkhorn.
În ciuda acestei încetiniri, Musk a spus: “Pare probabil că vom putea produce un milion şi jumătate de maşini în acest an”. El a avertizat că clienţii care comandă acum se confruntă cu o listă de aşteptare lungă, iar unele dintre comenzile lor nu vor ajunge până anul viitor.
Musk a recunoscut, de asemenea, că progresele în materie de conducere autonomă durează mai mult decât a anticipat.
“În ceea ce priveşte conducerea autonomă completă, dintre toate dezvoltările tehnologice în care am fost implicat, nu am văzut niciodată mai multe tipuri de zori false, în care se pare că vom reuşi, dar nu reuşim.” El a încurajat oamenii să se alăture programului FSD Beta al Tesla, care presupune ca proprietarii de Tesla să cumpere sau să se aboneze mai întâi la pachetul premium de asistenţă a şoferului FSD al Tesla, apoi să obţină un scor ridicat de siguranţă a şoferului. (FSD, care costă 12.000 de dolari în avans sau 199 de dolari pe lună, nu face ca vehiculele Tesla să fie complet autonome).
-
Cum reuşesc băncile să aibă venituri duble faţă de costuri?
Raportul cost/venit, unul dintre cei mai importanţi indicatori care măsoară eficienţa băncilor, s-a situat în 2021 între 33% şi 81%, la nivelul a opt dintre cele mai mari bănci după active de pe piaţa românească.
Un indicator cost/venit operaţional mare reflectă o profitabilitate operaţională deficitară. Eficienţa operaţională la nivelul sistemului bancar poate fi îmbunătăţită atât prin creşterea gradului de intermediere, cât şi prin continuarea tendinţelor de consolidare.
O întrebare care apare este cum reuşesc unii bancheri să aibă venituri duble sau chiar triple faţă de cheltuieli. Şi în ce alte sectoare mai reuşesc firmele să obţină câştiguri duble faţă de costuri.
Indicatorul costuri/venituri (cost income ratio – engl.) calculat pentru domeniul bancar nu este direct comparabil cu alte sectoare şi aparenţa că băncile obţin venituri duble faţă de cheltuieli decurge din modul de calcul al indicatorului. În determinarea indicatorului se lucrează cu dobânda netă, astfel că cea mai importantă cheltuială bancară, cea cu plata dobânzilor la depozite şi la credite, să fie eliminată din calculul raportului costuri/ venituri. Costurile rămase sunt doar cheltuielile cu salariile şi alte cheltuieli operaţionale, susţine analistul economic Aurelian Dochia.
Pragul semnal indicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) pentru raportul cost/venit este de 50-60%.
-
ATENŢIE. ANAF anunţă noi categorii de români care vor fi impozitaţi, precum profesorii care dau meditaţii
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează trei Proiecte pilot prin care se urmăreşte stimularea conformării voluntare, dedicat persoanelor fizice,care se vor concentra pe educarea şi informarea contribuabililor despre obligaţiile fiscal.
Astfel, trei categorii de contribuabili vor trebui să-şi impoziteze câştigurile: cadrele didactice şi alte persoane ce pot obţine venituri din meditaţii, persoanele care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi persoanele fizice care realizează venituri din prestarea unor activităţi de înfrumuseţare şi întreţinere corporală.
Aici regăsiţi comunicatul oficial ANAF.
-
ATENŢIE. ANAF anunţă noi categorii de români care vor fi impozitaţi, precum profesorii care dau meditaţii
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează trei Proiecte pilot prin care se urmăreşte stimularea conformării voluntare, dedicat persoanelor fizice,care se vor concentra pe educarea şi informarea contribuabililor despre obligaţiile fiscal.
Astfel, trei categorii de contribuabili vor trebui să-şi impoziteze câştigurile: cadrele didactice şi alte persoane ce pot obţine venituri din meditaţii, persoanele care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi persoanele fizice care realizează venituri din prestarea unor activităţi de înfrumuseţare şi întreţinere corporală.
Aici regăsiţi comunicatul oficial ANAF.
-
Acţiunile UiPath au închis cu un minus de 8% şedinţa de la bursa din New York, dar au pierdut încă 16% ulterior, după ce producătorul de roboţi software a anunţat pierderi de 526 mil. $ la venituri de 892 mil. $ în anul fiscal 2022, mult peste estimările analiştilor
Acţiunile UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, au închis şedinţa de pe bursa din New York de miercuri 30 martie cu o scădere de 8%, la 29 de dolari, după ce compania a raportat pierderi de 63 mil. $, mai mari decât cele estimate de analişti. Mai exact analiştii estimau o pierdere de 7 cenţi pe acţiune, dar acestea s-au ridicat în realitate la 12 cenţi pe acţiune. În acest an acţiunile UiPath au un minus de aproape 34%, conform datelor de la bursa din New York.
După închiderea şedinţei de tranzacţionare acţiunile au mai pierdut 16%, ajungând la o cotaţie de 24,4 $, conform portalului Google Finance. După acest declin capitalizarea de piaţă a UiPath era de 14,9 mld. $.
Compania a anunţat pentru trim. 4 al anului fiscal 2022 venituri de 289,7 mil. $, mai mari cu 39% de la an la an.
Pentru întreg anul fiscal 2022, care se încheie la 31 ianuarie 2022, UiPath a avut venituri de 892 mil. $, faţă de 607,6 mil. $ în anul fiscal 2021 şi pierderi nete de 526 mil. $ faţă de 92 mil. $ în perioada anterioară, conform datelor companiei.
În comunicatul de presă dedicat rezultatelor, UiPath a pus în prim plan creşterea veniturilor şi a numărului de clienţi, susţinând astfel că ultimul trimestru a fost unul “puternic”.
Compania menţionează că Annualized Renewal Run-Rate (rata anuală de reînnoire a abonamentelor ARR)- indicator utilizat adesea de companiile de software ca serviciu pentru a arăta la ce venituri se poate aştepta compania pe baza abonamentelor, a fost de 925 mil. $, mai mare cu 59%.
“Echipa UiPath a oferit un final puterrnic pentru anul fiscal 2022 cu o rată anuală netă de reînnoire a abonamentelor record de 107 mil. $ în trim. 4, o creştere de 72% de la an la an. Credeam că această evoluţie stă mărturie pentru platforma noastră completă şi puternic diferenţiată pe piaţă”, a declarat Daniel Dines, cofondator şi CEO al UiPath.
-
Federaţia Patronală Petrol şi Gaze: Amânarea investiţiilor în resursele de gaze naturale din Marea Neagră va duce la creşterea dependenţei de importurile de gaze naturale, până la 53% în anul 2030
Rata de impozitare efectivă specifică producţiei de gaze offshore a ajuns la 51% din venituri în 2021, mai mult decât dublu faţă de 2020 şi de 10 ori mai mult decât media europeană, pe fondul creşterii preţului gazelor naturale, arată un studiu realizat de PwC pentru Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).
În ultimul an, statul a colectat jumătate din veniturile realizate din producţia de gaze naturale offshore, doar prin intermediul redevenţelor şi impozitului pe veniturile suplimentare.
În trimestrul 4 al anului 2021 rata efectivă de impozitare a gazelor naturale offshore a ajuns la 78% din venituri, sectorul producţiei de gaze naturale fiind unul dintre cele mai mari contribuabili la bugetul stat.
”Acest studiu poate fi privit ca un argument suplimentar pentru o decizie care să vină în favoarea sectorului energetic Românesc. Tendinţa de reducere a producţiei de gaze naturale va continua în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, cu impact asupra creşterii dependenţei de importuri şi implicit a securităţii energetice naţionale.”, este de părere Cătălin Niţă, Director Executiv FPPG.

Între anii 2013 – 2021, impozitele suplimentare asupra producţiei de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde lei, impozite stabilite cu scopul protejării consumatorilor vulnerabili.
Federaţia atrage însă atenţia că, în lipsa modificării Legii Offshore, în vederea asigurării stabilităţii şi competitivităţii regimului fiscal, decizia de investiţie în resursele din Marea Neagră va continua să fie amânată, cu impact major asupra sectorului energetic din România şi implicit asupra economiei. În baza proiectelor din Marea Neagră, România poate ajunge primul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, odată cu închiderea zăcământului Groningen din Olanda şi tranziţiei energetice.
”Am observat, în urma analizei, cum creşterea accelerată a preţului gazelor naturale, din ultima jumătate a anului 2021, corelată cu specificitatea impozitării producţiei de gaze naturale din România a condus la o povară fiscală semnificativă”, a completat coordonatoarea studiului, Andreea Mitiriţă, Partener servicii fiscale PwC România.
Studiula rată că amânarea investiţiilor în resursele de gaze naturale din Marea Neagră va conduce creşterea dependenţei de importurile de gaze naturale (până la 53% în anul 2030) cu implicaţii asupra securităţii energetice şi deficitului de cont curent şi la pierderea avantajului competitiv asociat deţinerii resurselor de gaze naturale offshore şi implicit a beneficiilor determinate de exploarea acestora, prin aport la PIB prin locuri de muncă create şi antrenarea altor investiţii.
De asemenea, un alt efect va fi pierderea anuală a unor încasări bugetare din taxele şi impozitele asociate acestor investiţii estimate la aproximativ 5 mld. Lei.
Datele privind media cotei efective de impozitare a producţiei de gaze naturale (offshore) din Europa a fost preluată din Studiul PwC privind analiza comparativă a regimurilor fiscale publicat în anul 2021.
-
Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a avut venituri de 1,1 miliarde de lei în 2021, în creştere cu 105%, şi un profit de 506 milioane de lei, faţă de 176 milioane lei în 2020
Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a raportat venituri de 1,1 miliarde de lei în 2021, în creştere cu 105%, şi un profit net de 506 milioane de lei, faţă de 176 milioane lei în 2020, potrivit raportului preliminar publicat luni.
Profitul brut a crescut cu 192%, ajungând la 603,5 milioane de lei.
„Suntem încântaţi să anunţăm atingerea unui prag istoric pentru One United Properties atât în ceea ce priveşte veniturile, care au depăşit 1,1 miliarde de lei, cât şi profitul brut de 0,6 miliarde lei, în primul an de la listarea noastră la Bursa de Valori Bucureşti. Am debutat la bursă cu un plan de dezvoltare solid, bazat pe potenţialul imens al pieţei de proprietăţi rezidenţiale şi birouri din Bucureşti, cu intenţia de a continua să creştem într-un ritm susţinut şi să profitam de aceasta oportunitate. În linie cu politica noastră de dividende, anul acesta intenţionăm să distribuim dividende în numerar acţionarilor noştri, în două tranşe. Cu toate acestea, având în vedere marja netă de 36% pe care am înregistrat-o în 2021, ne vom concentra pe reinvestirea majorităţii profiturilor pentru a beneficia de oportunităţile de creştere de pe piaţă şi pentru a aduce valoare adăugată stakeholderilor noştri,” a declara Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.
Veniturile din segmentul rezidenţial s-au ridicat la 675,4 milioane de lei, în creştere cu 54%. Compania a vândut sau pre-vândut 699 de apartamente, 926 locuri de parcare şi 69 de spaţii comerciale şi alte unităţi pentru un total de 202,2 milioane de euro, în creştere cu 115% faţă de 2020.
În cursul anului trecut, ONE a demarat vânzările pentru One Cotroceni Park, complex care va fi finalizat în T4 2023 fiind cea mai mare dezvoltare a companiei de până în prezent.
„Am încheiat anul 2021 cu o poziţie excelentă de numerar de 508 milioane de lei, determinată de încasările nete de numerar din IPO şi de fluxurile de numerar pozitive generate din activitatea de vânzări şi chirii. Continuăm să ne concentrăm pe asigurarea disponibilităţilor de numerar pentru a profita de oportunităţi precum investiţia noastră în Bucur Obor pe care am finalizat-o la începutul acestei luni. În 2022, vom livra patru dezvoltări rezidenţiale: One Verdi Park, One Modrogan, One Timpuri Noi şi One Floreasca Vista şi vom începe construcţia la One Lake District şi One High District, două dezvoltări rezidenţiale de amploare care, în mod similar cu One Cotroceni Park, se adresează segmentului de clienţi cu venituri medii şi medii-mari. Estimăm investiţii de 1,2 miliarde de lei în acest an, prin care intenţionăm să ne extindem portofoliul imobiliar,” a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO al One United Properties.
Veniturile din chirii din cadrul diviziei de birouri au ajuns la 11,8 milioane de lei, în creştere cu 608%. Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată în cel de-al doilea semestru din 2021, pe fondul mutării chiriaşilor în clădirea de birouri One Tower.
Veniturile din chirii sunt estimate să crească în 2022 ca urmare a recepţionării în decembrie 2021 a One Cotroceni Park Office Faza I, închirierea aproape integrală a One şi şi prin consolidarea rezultatelor înregistrate de Bucur Obor, companie în care One United Properties deţine pachetul majoritar de acţiuni începând cu data de 8 februarie 2022.
În prezent, portofoliul de birouri al companiei este format din 101.000 mp de spaţii de birouri şi include One Tower, One Cotroceni Park Office Faza I, One Herăstrau Office şi One North Gate. Suprafaţa brută închiriabilă (GLA) a One United Properties va ajunge la 136.000 mp după livrarea One Cotroceni Park Office Faza II, estimată pentru decembrie 2022.
În 2021, EBITDA One United Properties a crescut cu 181%, la 611,7 milioane de lei. Profitul brut a ajuns la 603,5 milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de 2020.
Compania deţine terenuri cu o suprafaţă totală de 159.000 mp în Bucureşti şi Constanţa şi preconizează dezvoltarea a peste 4.000 de apartamente.
Pentru 2022, One United Properties estimează venituri de 1,52 miliarde de lei şi un profit brut de 647.4 milioane de lei. Veniturile din vânzările de proprietăţi rezidenţiale pentru 2022 sunt estimate la 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 72% faţă de rezultatul preliminar din 2021, în timp ce veniturile din chirii sunt estimate la 71,7 milioane lei în 2022, o creştere de şase ori faţă de rezultatul din 2021. Bugetul pentru 2022, pe care Consiliul de Administraţie One United Properties l-a adoptat în data de 10 ianuarie 2022, este supus aprobării de către acţionari în Adunarea Generală a Acţionarilor, care va avea loc pe 26 aprilie 2022.
-
ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare
Recent, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituţie, pentru a veni în ajutorul contribuabililor, o serie de modele de completare a declaraţiei unice pentru acest an.
Mai exact, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat cinci prezentări în care exemplifică modalităţile de completare a declaraţiei unice în diferite situaţii după cum urmează:
- Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse în sistem real;
- Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse la normă de venit;
- Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contracte de închiriere în lei şi valută) ;
- Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contract de închiriere în lei);
- Model de completare pentru persoane fără venituri care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, autorităţile fiscale au pus la dispoziţia contribuabililor o prezentare privind modalitatea de obţinere a formularului PDF inteligent.
-
Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România. Metoda legală prin care puteţi câştiga mai mulţi bani din salariu
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, conform Codului Fiscal.
Astfel, persoanele care obţin venituri salariale brute mai mici de 3.600 de lei au dreptul la deducere personală pentru persoanele aflate în întreţinere. Scopul deducerii persoanele este ca persoanele cu venituri mici să poată plăti taxe mai mici şi în final să rămână cu un salariu net mai mare.
Conform Codului Fiscal, deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv. Aceste persoane pot beneficia de o deducere personală de la 510 până la 1.310 lei, după cum urmează:
(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;
(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 670 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 830 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc după cum urmează:
Venit lunar brut
Persoane aflate în întreţinere
de la ….. la
fără
1 pers.
2 pers.
3 pers.
4 pers.4 şi peste
1
1950
510
670
830
990
1310
1951
2000
495
655
815
975
1295
2001
2050
480
640
800
960
1280
2051
2100
465
625
785
945
1265
2101
2150
450
610
770
930
1250
2151
2200
435
595
755
915
1235
2201
2250
420
580
740
900
1220
2251
2300
405
565
725
885
1205
2301
2350
390
550
710
870
1190
2351
2400
375
535
695
855
1175
2401
2450
360
520
680
840
1160
2451
2500
345
505
665
825
1145
2501
2550
330
490
650
810
1130
2551
2600
315
475
635
795
1115
2601
2650
300
460
620
780
1100
2651
2700
285
445
605
765
1085
2701
2750
270
430
590
750
1070
2751
2800
255
415
575
735
1055
2801
2850
240
400
560
720
1040
2851
2900
225
385
545
705
1025
2901
2950
210
370
530
690
1010
2951
3000
195
355
515
675
995
3001
3050
180
340
500
660
980
3051
3100
165
325
485
645
965
3101
3150
150
310
470
630
950
3151
3200
135
295
455
615
935
3201
3250
120
280
440
600
920
3251
3300
105
265
425
585
905
3301
3350
90
250
410
570
890
3351
3400
75
235
395
555
875
3401
3450
60
220
380
540
860
3451
3500
45
205
365
525
845
3501
3550
30
190
350
510
830
3551
3600
15
175
335
495
815
Sursă: ANAF – Legea nr.227/2015
Contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu beneficiază de deducerea personală.
Legislaţia în vigoare la ora actuală prevede ca persoanele în întreţinere pot fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar.
De asemenea, sunt consideraţi înreţinuţi copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului.