Nicuşor Dan şi USR – Uniunea Salvaţi România – sunt surpriza alegerilor parlamentare, având în vedere că au obţinut 9% la alegerile din 11 decembrie la nivel naţional. Sergiu Moroianu, soţul consilierei locale USR Clotilde Armand, a atacat partidul şi pe şeful de campanie al acestuia, Matei Păun, folosind o retorică similară cu a campaniei concurenţei politice. El a argumentat pe contul de Facebook că Matei Păun nu şi-a divulgat cv-ul, averea şi sursele de venit, precum şi că ar fi susţinut de Roxana Wring, „apropiată de ong-urile din reţeaua Soros”.
Tag: vedere
-
Ce măsuri trebuie să ia companiile pentru a proteja datele clienţilor?
Multe companii trebuie pur şi simplu obligate să ia măsuri pentru a se proteja. Dovadă şi legea care impune camere video sau agenţi de pază la casele de schimb valutar. Pe acelaşi principiu, Comisia Europeană a decis că toate instituţiile care procesează date personale trebuie să şi aibă grijă de acestea. pentru acelea care nu vor reuşi, oficialii europeni au pregătit o serie de amenzi usturătoare. Ce impact vor avea noile reglementări asupra companiilor din România şi cum ar trebui acestea să-şi securizeze datele?
Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.
Noua legislaţie le va permite cetăţenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijoraţi în legătură cu faptul că nu deţin controlul deplin asupra informaţiilor pe care le furnizează online.
„Noile directive, care au fost aprobate de Consiliul European la începutul acestui an, reglementează termenul de date personale gestionate de anumite companii. Vorbim de organizaţii din domeniul medical, energetic şi nu numai. Sunt multe organizaţii cărora noi le oferim datele personale până la un nivel destul de avansat, iar noile directive reglementează partea asta. De asemenea, sunt specificate şi amenzi pentru companiile care pierd aceste date, iar datele devin publice”, explică Gabriel Gîdea, director de dezvoltare la Kingston Technology România şi Bulgaria, companie cu activitate în domeniul producţiei şi comercializării de produse pentru stocare, de pildă stickuri USM sau harduri externe. După cum explică managerul companiei Kingston, directiva europeană prevede şi un cuantum maxim de amenzi: 4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de euro.
Ideea acestei directive, spune Gîdea, a plecat de la legile care erau implementate în anumite ţări din Europa de mai mult timp. „Ştiu sigur că în Marea Britanie există o astfel de lege care are cinci sau şase ani; în alte ţări nu există însă reglementări de genul ăsta. În Regatul Unit a fost chiar un exemplu în acest sens: un angajat al unei firme de pensii private a pierdut un stick de memorie care avea datele a 40.000 de clienţi. Cineva a găsit stickul, datele au ajuns publice, iar autorităţile s-au sesizat. A urmat apoi un proces soldat cu o amendă de 5 milioane de lire sterline; se întâmpla acum trei ani.”
Părerea sa este că implementarea unor măsuri de securitate trebuie să se producă de sus în jos: în primul rând, tot managementul trebuie să fie la zi cu prevederile acestei directive şi să stabilească politici de securitate şi de gestionare şi transfer al datelor în interiorul companiei, să stabilească cine are acces la ce date şi să informeze apoi toţi angajaţii. „Momentan, cred că sunt protejate doar acele companii în care protecţia este obligatorie. Nu neapărat din punctul de vedere al directivei europene, cât mai ales din punctul de vedere al sensibilităţii datelor. Vorbim despre companii care utilizează deja stickuri cu criptare, pentru că ori au secrete industriale, ori informaţii de altă natură care nu trebuie să ajungă publice; nu vorbim neapărat de date personale ale clienţilor”, spune Gîdea.
Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente şi de impactul acestora, arată studiul Global Information Security Survey 2015, realizat de EY despre securitatea cibernetică. Studiul arată că majoritatea companiilor nu sunt mulţumite de felul în care sunt protejate de atacurile cibernetice. 88% dintre respondenţi cred că securitatea informaţională nu satisface pe deplin nevoile organizaţiilor pentru care lucrează, în vreme ce 36% dintre ei spun că e foarte puţin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat.
Din punctul de vedere al transferului de date pe mediu extern, companiile au două modalităţi de a se proteja: una ar fi să blocheze toate porturile USB din firmă, şi în momentul acela totul se transferă prin cloud sau pe serverul companiei, a doua ar fi să folosească stickuri criptate. „Sunt domenii – şi vor exista mereu – unde cloudul nu este suficient; va trebui să tranferi informaţia, la un moment dat, pe un mediu extern. Şi, sigur, criptarea e cea mai sigură metodă de protecţie în acest caz, pentru că vorbim de flexibilitatea pe care ţi-o dă folosirea unui stick de memorie criptat”, crede Gabriel Gîdea.
Kingston Digital a achiziţionat în luna februarie compania IronKey, cunoscută pentru sistemele avansate de criptare. Astfel, clienţii IronKey vor avea acces la serviciile vânzări şi de suport tehnic puse la dispoziţie de Kingston. IronKey EMS, sistemul de management al USB-urilor, este o soluţie flexibilă care poate fi implementată atât în cloud, cât şi on premise. Impune folosirea unor politici specifice de securitate, cum ar fi parole puternice şi o limită de încercări, şi le permite administratorilor de sistem să dezactiveze de la distanţă unităţile pierdute sau furate. Kingston şi DataLocker au colaborat îndeaproape pentru dezvoltarea acestor soluţii avansate de criptare cu sistem de management.
O altă mişcare importantă a celor de la Kingston a fost separarea diviziei de produse destinate gamingului, adică brandul HyperX. „Am început procesul acesta în momentul în care am înţeles că HyperX, ca brand de sine stătător, a devenit un nume puternic”, spune Gabriel Gâdea. „Ideea iniţială a HyperX a fost de performanţă, după care ne-am dus din ce în ce mai mult spre gaming. Kingston a rămas cu produsele de consumer şi corporate; din punctul meu de vedere, a fost lucrul corect. Acum, dacă mergi la un eveniment de gaming şi întrebi un participant de Kingston, nu o să ştie despre ce companie e vorba, dar cu siguranţă a auzit de HyperX.“
Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, pentru că participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companiei va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games, care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.
Un alt exemplu este The International 2016, cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Fondul de premiere al turneului s-a ridicat la 18,5 milioane de dolari, fiind în continuă creştere an după an, deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.
-
Sorin Moisă, raportor pentru Acordul CETA: Majoritatea efectelor Acordului CETA se vor produce din primăvara lui 2017
În ceea ce priveşte procesul de ratificare, Moisă a spus că acordul ar trebui votat în Parlamentul European cel mai devreme în decembrie, cel mai târziu în februarie 2017
“Aceasta ar permite intrarea provizorie în vigoare a grosului tratatului în primăvara anului viitor. Ratificarea deplină se va produce însă abia după ce toate parlamentele naţionale vor fi votat acordul. Acest proces va lua câţiva ani. Din punct de vedere economic, însă, majoritatea efectelor tratatului se vor produce din momentul aplicării provizorii, adică primăvara lui 2017. Data exactă a aplicării provizorii va depinde de data votului efectiv în Parlamentul European”, a spus eurodeputatul S&D.
Întrebat de MEDIAFAX dacă România este “prea mică” ca să simtă efectele majore ale Acordului CETA, Moisă a spus că “dimpotrivă” sunt sectoare importante şi în creştere în economia naţională care pot beneficia de acord, prin eliminarea taxelor vamale canadiene.
-
Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor
Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz
Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).
Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.
Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.
Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.
-
Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor
Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz
Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).
Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.
Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.
Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.
-
Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă
Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.
Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro).
Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).
Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.
-
Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă
Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.
Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro).
Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).
Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.
-
Ghicitoare pe care 65% dintre oameni nu-l pot rezolva
Un alt joc-ghicitoare creează valuri pe internet, lăsând mii de oameni confuzi ce se contrazic în legătură cu răspunsul corect. Jocul, care a fost creat de Puzzlefizzy pe site-ul Brilliant.org, are o premisă simplă: trebuie ghiceşti „în ce cutie se află maşina”. Jocul pune la dispoziţie trei cutii, fiecare cu desenul unei maşini pe exterior.
Pe fiecare cutie este e scrisă câte o frază, însă doar una dintre cele trei afirmaţii este adevărată. Cutiile de au următoarele afirmaţii:
Cutia 1: Maşina se află în această cutie;
Cutia 2: Masina nu se află în această cutie;
Cutia 3: Maşina nu se află în cutia 1;
Deşi nu pare la prima vedere, propoziţiile repsective oferă cititorului suficiente informaţii pentru a determina în ce cutie „se află” maşina. Surprinzător, doar 36% dintre oamenii care au jucat jocul pe site-ul Brilliant au ales varianta corectă.
Răspunsul corect este CUTIA 2.
Puteţi să aflaţi varianta corectă printr-un simplu proces de eliminare, luând în considerare că numai una dintre afirmaţiile de pe cutii este adevărată. Aşadar: în cazul în care autovehiculul se află în cutia 1, ar însemna că declaraţiile de pe cutia 1 şi cutia 2 ar fi corecte. Deci, răspunsul nu poate fi cutia 1. În cazul în care maşina ar fi în cutia 3, atât declaraţiile de pe cutia 2, cât şi cele de pe cutia 3, ar fi corecte. Astfel, răspunsul nu poate fi cutia 3. Dar, pentru că maşina se află în caseta 2, acest lucru înseamnă că numai declaraţia de pe cutia 3 este corectă.
-
La doar 4 anişori a uimit o lume întreagă. Vezi câte limbi vorbeşte acest copil genial
La prima vedere, Bella Devyatkina din Moscova, Rusia, este un copil ca oricare altul de vârsta sa. Lipsită de griji şi veselă tot timpul, fetiţa în vârstă de doar patru ani posedă o capacitate intelectuală remarcabilă, reuşind până la această vârstă să înveţe şapte limbi de circulaţie internaţională. Bella a făcut furori în Rusia în urmă cu doar câteva zile, când a apărut în cadrul unui show TV, unde a vorbit în rusă, engleză, franceză, spaniolă, germană, chineză şi arabă cu o dicţie şi intonaţie aproape perfecte.
Bella a început să înveţe engleza de la vârsta de doar doi ani, cu ajutorul mamei sale. Văzând uşurinţa pe care copilul o are în a înţelege engleza, părinţii se hotărăsc să o de-a la meditaţii pentru limbile franceză, spaniolă, germană, arabă şi chineză. Profesorii s-au declarat uimiţi de rapiditatea cu care Bella învaţă, în doar doi ani reuşind să proceseze o cantitate uriaşă de informaţie, informaţie pe care cei mai mulţi dintre noi nu reuşim să o reţinem nici după ani lungi de studiu aprofundat, scrie, cunoastelumea.ro
-
La doar 4 anişori a uimit o lume întreagă. Vezi câte limbi vorbeşte acest copil genial
La prima vedere, Bella Devyatkina din Moscova, Rusia, este un copil ca oricare altul de vârsta sa. Lipsită de griji şi veselă tot timpul, fetiţa în vârstă de doar patru ani posedă o capacitate intelectuală remarcabilă, reuşind până la această vârstă să înveţe şapte limbi de circulaţie internaţională. Bella a făcut furori în Rusia în urmă cu doar câteva zile, când a apărut în cadrul unui show TV, unde a vorbit în rusă, engleză, franceză, spaniolă, germană, chineză şi arabă cu o dicţie şi intonaţie aproape perfecte.
Bella a început să înveţe engleza de la vârsta de doar doi ani, cu ajutorul mamei sale. Văzând uşurinţa pe care copilul o are în a înţelege engleza, părinţii se hotărăsc să o de-a la meditaţii pentru limbile franceză, spaniolă, germană, arabă şi chineză. Profesorii s-au declarat uimiţi de rapiditatea cu care Bella învaţă, în doar doi ani reuşind să proceseze o cantitate uriaşă de informaţie, informaţie pe care cei mai mulţi dintre noi nu reuşim să o reţinem nici după ani lungi de studiu aprofundat, scrie, cunoastelumea.ro