BusinessMagazin

Tag: vedere

  • A. Cumpănaşu, critici la adresa INML în cazul Caracal. Ministru: Pot să fac verificări doar din punct de vedere administrativ

    „Eu pot să fac verificări în cadrul acelui institut din punct de vedere administrativ. (…) Din punct de vedere legal, Ministerul Sănătăţii administrează INML şi nu pot să fac altfel de verificări decât acestea”, a spus Sorina Pintea. înainte de întâlnirea cu Alexandru Cumpănaşu. .

    Alexandru Cumpănaşu s-a prezentat, miercuri, la Ministerul Sănătăţii, pentru a depune o petiţie prin care cere un control la INML prin care să fie identificate „scurgeri halucinante de informaţii false, dar şi respectarea procedurilor administrative în procesul de comunicare publica sau a administrării expertizelor în funcţie de competenţa corpului de control al ministrului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Gabriela Dumitru, cluster head south CEE sales and business development, Mastercard Advisors

    Gabriela Dumitru coordonează activitatea din 14 ţări – România, Ungaria, Slovenia, Croaţia,  Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Kosovo, Macedonia, Bosnia, Albania, Bulgaria şi Muntenegru – fiind responsabilă de relaţia cu clienţii în ţările respective.
    Mastercard Advisors, divizia de consultanţă a Mastercard, furnizează proiecte de consultanţă atât pentru bănci, cât şi pentru companii din alte domenii de activitate. „Rolul meu în echipă este de a conduce activitatea de business development pentru toate liniile de business ale Mastercard Advisors, care includ atât servicii de consultanţă, cât şi de acces la platforme de servicii inovatoare şi de suport în execuţie”, explică ea. După experienţa de aproape cinci ani dobândită în consultanţa generală în management, a ales să se specializeze pe o industrie. Spune că un moment cheie a fost cel de acum cinci ani, când s-a alăturat echipei Mastercard Advisors România, „mişcare care mi-a oferit această nevoie de a mă nişa pe un anumit segment”. În primii doi ani s-a ocupat de partea de execuţie propriu-zisă a proiectelor de consultanţă, iar ulterior s-a orientat spre partea de business development. Gabriela Dumitru a absovit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE, iar în prezent este în ultimul an al unui MBA la universitatea Sheffield din Marea Britanie.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andreea Petrişor, managing director Delivery Hero România (foodpanda, hipMenu)

    Andreea Petrişor este managing director al Delivery Hero România, rol din care coordonează peste 100 de oameni, care provin din toate zonele operaţionale (vânzări, logistică, suport clienţi, dezvoltare tech şi alte funcţii suport), de la începutul acestui an.
    „Activitatea grupului în România se dezvoltă cu o viteză foarte mare, favorizată şi de dinamica pieţei locale. Numai anul trecut am crescut afacerile cu 130% şi continuăm să creştem într-un ritm accelerat”, descrie ea cele mai recente rezultate înregistrate.
    Înainte de acceptarea acestui rol a lucrat în consultanţă strategică timp de opt ani, ca project manager la Roland Berger, la Bruxelles. În 2014 şi 2015 a studiat în cadrul unui MBA la INSEAD, iar anterior a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar şi la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires şi la universitatea Regent din Londra. „Consultanţa a fost pentru mine cea mai bună şcoală de management şi de leadership în sensul în care am lucrat foarte mult pe o varietate de proiecte, de industrii: în momentul în care era criză, m-am ocupat de restructurări, optimizare, ulterior, în momentul în care s-au schimbat lucrurile, m-am ocupat de zona de creştere, de dezvoltare, de strategie. În ultimii ani, mi-a plăcut zona operaţională, îmi plăcea să lucrez foarte mult cu clientul, efectiv pe teren, lucram la toate nivelurile, îmi plăcea să fiu acolo, parte din echipa clientului şi să văd lucrurile implementate”, îşi descrie ea experienţa profesională. De altfel, trecerea de la consultanţă, la rolul curent a fost cel mai dificil pas pe care l-a făcut în carieră. În ceea ce priveşte cea mai mare reuşită, aceasta se leagă de flexibilitatea de a se adapta la diferite culturi şi medii. „De-a lungul timpului, am locuit şi m-am integrat în şapte ţări străine, în metropole cu «personalităţi» complet diferite (Londra, Paris, Singapore, Bruxelles, Buenos Aires etc.) atât pentru studii, cât şi de-a lungul carierei. Această experienţă internaţională mi-a dezvoltat foarte mult abilitatea de a aprecia diversitatea culturală şi m-am asigurat că extrag ce este mai bun din interacţiunea cu oameni cu un alt background faţă de al meu. Pentru mine este extrem de important să poţi să îţi pui sub semnul întrebării propriile concepţii şi să fii deschis ca să înţelegi şi să accepţi perspective diferite, pentru a vedea imaginea în ansamblu.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Cristina Costache, Privacy Manager Strauss Group

    Începând cu anul acesta, Corina Costache îşi împarte timpul între funcţiunea locală de legal manager şi cea de privacy manager al diviziei de cafea Europa, în cadrul căreia are opt ţări în subordine (Germania, Rusia, Ucraina, Serbia, Polonia, România, Elveţia şi Olanda).   „Este o provocare imensă coordonarea mai multor jurisdicţii şi echipe şi plierea unor principii derivate din legislaţii restrictive precum GDPR-ul în afara EEA”, îşi descrie ea responsabilităţile.  Din rândul celor mai recente realizări, menţionează coordonarea unui proiect de protecţie a datelor, respectiv integrarea acestei noi funcţiuni în cadrul departamentului pe care îl coordonează, alături de toate celelalte domenii pe care le gestionează: corporate, commercial, regulator, proprietate intelectuală, litigii etc. Corina Costache şi-a început cariera juridică sub îndrumarea mamei ei, de profesie tot avocat. În 2006, şi-a început activitatea în cadrul unei case de avocatură şi a avut primul contact cu consultanţa de business. De-a lungul timpului, a lucrat ca şi consultant în dezvoltare imobiliară, documente expaţi, asistenţă clienţi multinaţionale în diverse proiecte de fuziuni şi achiziţii, conflicte de muncă, relaţia cu autorităţile. Lucrează în cadrul grupului Strauss în departamentul juridic de mai bine de 11 ani. Din rândul proiectelor sale, enumeră achiziţia mărcilor Amigo de către grupul Strauss, în care a coordonat partea juridică. „Pe lângă complexitatea tranzacţiei, aceasta a atras multe domenii:  proprietate intelectuală, concurenţă, comercial, corporate, au fost implicate părţi din aproape toată lumea: de la aprobări din Japonia, semnatari din Brazilia, România, Israel, Olanda, la bănci şi avocaţi din  Londra.” În ceea ce priveşte experienţa internaţională, spune: „Este o experienţă fantastică atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Oportunitatea de a vizita mai multe locaţii şi de a întâlni, colabora şi împărtăşi experienţe cu oameni din diferite culturi este de nepreţuit din punctul meu de vedere. Te ajută să vezi lumea cu alţi ochi”.

  • Cum au reuşit doi tineri să îi convingă pe români să cumpere sute de perechi de ochelari care costă peste 3.000 de lei

    Acesta este pariul făcut de gigantul japonez Hoya împreună cu compania Materialise din Belgia, care testează piaţa de optică din întreaga lume, inclusiv în România, cu un brand de ochelari ale căror rame sunt printate 3D în funcţie de fizionomia pacientului, care permite ca lentilele să fie personalizate şi optimizate în funcţie de recomandările medicilor oftalmologi.

    „Yuniku reprezintă un salt tehnologic în industria optică, deoarece transformă modul în care se prescriu lentilele. În mod tradiţional, rama selectată şi poziţia sa de purtare erau un dat. Designul lentilei nu putea fi optimizat şi personalizat din cauza limitelor impuse de aceste elemente, cu efecte potenţial adverse asupra vederii, fiind vorba de o abordare centrată pe ramă. Yuniku, dimpotrivă, foloseşte o abordare centrată pe vedere”, spune Simona Ivan, director de marketing în cadrul Hoya Lens România – reprezentanţa locală a gigantului japonez Hoya Vision Care, lider mondial de peste 60 de ani pe piaţa lentilelor pentru ochelari.

    Personalizarea diferitelor obiecte şi servicii este acum o tendinţă la nivel global, care a dat naştere unei serii de businessuri de nişă care nu se mai axează pe volume, ci pe furnizarea unor produse şi servicii create în funcţie de preferinţele, nevoile şi trăsăturile unice ale clienţilor. Astfel, dacă iniţial se puteau personaliza doar produse de fashion şi cosmetice precum pantofi, haine şi parfumuri, acum tehnologia permite inclusiv personalizarea unor produse care corectează diferite afecţiuni ale consumatorilor.
    Materialise şi Hoya Vision Care au dezvoltat conceptul Yuniku în 2016, pornind de la ideea că fiecare pacient este unic atât în ceea ce priveşte nevoile sale de ordin vizual, cât şi funcţional sau stilistic. Ca atare, cele două companii au lansat atunci prima gamă de ochelari din lume proiectaţi 3D care îmbunătăţesc calitatea vederii pacienţilor şi care până în prezent s-au vândut în peste 5.000 de exemplare în 15 ţări din Europa, inclusiv în România. Pe piaţa locală s-au vândut în circa 2 ani peste 500 de perechi de ochelari sub brandul Yuniku, preţul pornind de la 3.000 de lei.


    Cum se desfăşoară însă procesul de personalizare a ochelarilor Yuniku? „Întregul proces este digital şi este condus de specialist (optician) în interacţiunea cu clientul. Scanarea corectă a clientului cu tehnologie 3D, în magazin, îi permite specialistului să observe felul cum diferiţi parametri pot fi ajustaţi pentru a crea ochelarii potriviţi. Tehnologia Yuniku ia în considerare trăsăturile faciale şi cerinţele vizuale ale clientului şi calculează poziţia de purtare ideală, pentru o performanţă vizuală optimă”, a explicat Simona Ivan.
    Concret, în toate magazinele de optică care comercializează brandul Yuniku există un aparat prin intermediul căruia se scanează trăsăturile faciale ale pacientului în vederea configurării optime a ochelarilor de vedere. Astfel, odată scanată faţa şi introduse datele şi dioptriile pacientului, softul calculează poziţia de purtare ideală pentru o performanţă vizuală optimă. Apoi clientul îşi poate alege ramele dorite din simularea de pe calculator sau probându-le în magazinul de optică. Odată ales şi modelul de ramă, comanda este trimisă online către fabricile Hoya şi atelierul Materialise, iar ochelarii sunt trimişi în circa două săptămâni.
    „Ramele sunt printate cu ajutorul tehnologiei 3D, pornind de la parametrii individuali ai pacientului. Astfel, ochelarii sunt realizaţi în întregime personalizat, pentru fiecare pacient în parte, rama potrivindu-se perfect fizionomiei şi nevoilor medicale ale fiecăruia, fără să mai alunece de pe nas, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori cu ochelarii obişnuiţi”, a punctat directorul de marketing al Hoya Lens România. Reprezentanţa locală a companiei japoneze a fost deschisă în urmă cu şase ani, iar anul trecut a avut afaceri de 29,4 milioane lei, în creştere cu peste 20% faţă de 2017. Hoya Lens România a demarat procedurile de introducere a brandului Yuniku pe piaţa locală din 2016, însă vânzările au început din 2017, ochelarii croiţi 3D regăsindu-se în prezent în 16 magazine de optică din România. Primul lanţ de magazine de optică în care au fost comercializaţi ochelarii de vedere Yuniku a fost Optica Vedere din Bucureşti, un business cu o vechime de 20 de ani pe piaţa locală de profil.


    „Conceptul nostru de optică a fost încă de la început acela de a pune la dispoziţia publicului inovaţia. Yuniku utilizează tehnologia avansată atât la nivel de lentilă, cât şi de rame. Acest produs aduce un beneficiu esenţial celor cu dioptrii mari, purtătorilor de lentile progresive, celor care au asimetrii ale ochilor sau urechilor, dar şi purtătorilor cu deviaţii de sept sau alte deformări nazale. Ne-am asumat din start faptul că vor exista bariere ale informaţiei, bariere de preţ şi poate o reticenţă la nou a unora, motiv pentru care ne-am implicat masiv în a comunica existenţa şi în România a unei asemenea soluţii revoluţionare, avantajele produsului şi beneficiile aduse celor care au nevoie de soluţii pe care nu le aveau 100% înainte de apariţia Yuniku”, a explicat Robert Manta, manager magazin în cadrul Optica Vedere.

    În ceea ce priveşte preţul, el spune: „De fapt, în acesta din urmă stă realitatea a ceea ce trebuie să cumpărăm când vine vorba de sănătatea noastră sau a celor dragi nouă. Materialele de calitate, precum şi tehnologiile cele mai avansate în realizarea lentilelor şi a ramelor au costuri pe măsură, raportate la ceea ce «ştiu ele să facă», la performanţele acestora.
    Prin urmare credem că piaţa are încă multă nevoie de informare şi educare înainte de a lua decizia corectă de achiziţie, de a discerne între adevăr şi mesajele false privitoare la reduceri masive, beneficii substanţiale ale anumitor tipuri de produse şi nu numai”.
    În aceste condiţii, pentru ca pacienţii din România să înţeleagă şi să asimileze soluţia inovatoare oferită de Yuniku va fi nevoie de circa doi ani, potrivit estimărilor specialiştilor Optica Vedere. Această perioadă depinde însă totodată şi de eforturile celorlalţi din branşă de a comunica această nouă tehnologie către public. „Feedbackul clienţilor este extraordinar şi credem că atunci când există probleme medicale reale, nevoia pentru soluţii performante va determina oamenii să fie mai deschişi pentru a-şi creşte calitatea vieţii”, a precizat Robert Manta.

    Optica Vedere s-a implicat în promovarea brandului Yuniku prin publicarea de articole informative, organizarea de evenimente, oferirea de scanări gratuite plus popularizarea experienţelor purtătorilor de ochelari Yuniku. „Numărul clienţilor Yuniku creşte în fiecare lună. Ne-am implicat activ în promovarea acestui produs întrucât credem cu tărie în el.”
    Lanţul de magazine Optica Vedere a fost lansat luna trecută în premieră pe plan local. Circa 70% din businessul Optica Vedere sunt generate de vânzările ochelarilor de vedere, în timp ce 25% provin din comercializarea ochelarilor de soare, iar restul din vânzarea lentilelor de contact.


    „Anul 2018 a fost un an bun din punctul de vedere al creşterii, însă credem în reinvestiţii pentru a atinge performanţa adevărată, atât în spaţii pentru a oferi confort clienţilor, cât şi în aparatură de ultimă generaţie pentru consultaţii. În aceeaşi măsură, echipa noastră trebuie să se ridice la cele mai înalte aşteptări, de aceea, aceştia trec periodic prin traininguri care asigură profesionalismul zilnic. Ne ocupăm de investiţii inclusiv în comunicare pentru public, în acea educare despre care vorbeaţi cu privire la afecţiunile oftalmologice, soluţii şi produse pentru ca viitorii noştri clienţi să ia o decizie corectă şi informată atunci când investesc în sănătatea ochilor lor.” Pentru anul acesta, lanţul de magazine Optica Vedere mizează pe o creştere de 15% a businessului, o ţintă realizabilă în context politic şi economic. „Reinvestiţia, de altfel, este cheia unei dezvoltări reale şi a unei permanenţe în timp, iar factorul uman este esenţial.”

  • Care este cel mai bun semn care arată inteligenţa unui om din punctul de vedere al celui mai bogat om al lumii

    În timpul unei vizite la sediul central al Basecamp, producătorul unei aplicaţii de responsabilizare şi de comunicaţii,  Jeff Bezos, fondator şi CEO al companiei Amazon, a descris caracteristicile despre care el crede că sunt specifice celor mai inteligenţi oameni.

    Jeff Bezos vede consecvenţa în gândire ca pe un lucru negativ. El le-a spus mulţimii că oamenii care au dreptate de cele mai multe ori îşi schimbă adesea părerea în procesul obţinerii unui răspuns corect. Ei fac acest lucru pentru că primesc şi acceptă noi informaţii, îşi revizuiesc ideile şi cunoştinţele, găsesc defecte în propriile soluţii propuse şi rămân deschişi către noi idei şi contradicţii, precum şi în faţa celor care le contestă punctul de vedere.

    Ei au un punct de vedere bine formulat, dar îl consideră pe acesta temporar, nu permanent. Bezos consideră că este perfect sănătos şi chiar necesar în ritmul rapid de schimbare de azi să ai o idee nouă care contravine unei idei anterioare.

    Jeff Bezos a adăugat că cei care greşesc foarte mult sunt aceia care sunt obsedaţi asupra detaliilor. care susţin numai punctul lor de vedere şi care nu pot şi nu vor să piardă din vedere detaliile pentru avea o  imagine de ansamblu formată din mai multe unghiuri.

  • Optică augmentată: probezi şi comanzi ochelarii din faţa PC-ului

    Alexandru Alecu, de profesie economist, a simţit în urmă cu opt ani potenţialul businessului de optică în mediul online, punând atunci bazele Videt.ro – unul dintre primele magazine online de optică din România  – cu o investiţie iniţială modică, de doar câteva sute de euro.

    „Mi-am dorit mereu să fiu antreprenor, iar în 2011, când urmam masteratul de consultanţă în afaceri, m-am hotărât pun bazele unui business de tip e-commerce, dacă nu chiar primul din industria de optică din România. Investiţia iniţială în Videt.ro a fost de doar câteva sute de euro, bani proveniţi dintr-o bursă de merit pe care o primeam la vremea aceea. Am început să lucrez la site la începutul anului 2011 şi am reuşit să îl lansez în vara aceluiaşi an”, povesteşte el.

    Demararea proiectului Videt.ro a fost posibilă cu o investiţie minimă datorită prietenilor lui Alexandru Alecu, care l-au ajutat în câteva segmente cheie de dezvoltare a platformei online. „Preţul lansării unui site la momentul acela era mult prea ridicat pentru capitalul pe care îl aveam la dispoziţie. Am avut însă prieteni, specialişti în web design, dezvoltare software şi fotografie de produs, care m-au ajutat să lansez site-ul cu un buget mult mai mic decât ar fi fost nevoie în mod normal”, a explicat fondatorul Videt.ro.

    În prezent, la opt ani de la lansare, Videt.ro a ajuns unul dintre cei mai mari retaileri online specializaţi în comercializarea de lentile de contact (cu prescripţie şi estetice), ochelari de vedere şi de soare. Noavidet SRL, compania care administrează atât businessul Videt.ro, cât şi alte două magazine online, contact-lentile.ro şi xlentile.ro, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei (aproximativ 1,1 milioane euro).

    Recent, compania a investit în deschiderea unui showroom nou în Bucureşti, pe Calea Dorobanţilor, pentru a le oferi clienţilor atât posibilitatea de a testa diferite rame de ochelari, cât şi pentru a face controale oftalmologice sau pentru a-şi ridica comanda făcută online. „Poţi proba sute de ochelari, îţi poţi verifica gratuit dioptriile, poţi face adaptarea la lentile de contact şi poţi beneficia de un consult oftalmologic gratuit de la personalul nostru specializat. Spaţiul este folosit de clienţi şi ca pick-up point – îşi pot ridica comenzile pe care le fac online pentru lentile de contact sau ochelari”, a precizat Alexandru Alecu.

    Clienţii Videt au în prezent la dispoziţie peste 1.500 de perechi de ochelari pe care îi pot proba, iar până la finalul anului numărul acestora se va dubla, dat fiind că în industria de optică disponibilitatea produsului este un factor esenţial. „Cu toate că am investit foarte mult în showroom, cred că, deşi astăzi este obligatorie prezenţa unui showroom fizic, în următorii cinci ani tot mai mulţi clienţi vor dori să probeze virtual ochelarii – lucrăm deja la metode care să le permită asta chiar pe Videt.ro”, crede antreprenorul.

    În urmă cu aproape un an, Videt.ro a început implementarea unei funcţionalităţi noi în magazinul online care permite probarea ochelarilor online pe baza tehnologiei de realitate augmentată (AR). „Softul suprapune imagini 3D cu ochelarii din magazin peste imaginile reale ale feţei persoanei care vrea să probeze virtual ochelarii, creând o fuziune între realitate şi virtual. Tot ce trebuie să faci este să laşi camera deschisă ca şi cum ţi-ai face un selfie şi vezi cum îţi vine o anumită pereche de ochelari. Momentan se pot proba doar de pe un calculator, dar, cât de curând, tehnologia va fi disponibilă şi pe mobil”, explică antreprenorul.

    Care este însă procesul din spatele acestei funcţionalităţi pentru probarea ochelarilor virtual? „Pentru ca ochelarii noştri să poată fi probaţi online cu ajutorul acestei tehnologii, trebuie să îi fotografiem cu o aparatură de ultimă generaţie, astfel încât să le creăm un model 3D. Acest proces durează, pentru că este unul care vrea să randeze ochelarii pe faţa celui care îi probează cât mai aproape de realitate, motiv pentru care, momentan, doar o parte din modelele de pe Videt.ro pot fi probate virtual”, spune fondatorul Videt.ro.

    El nu a oferit detalii despre costul implementării acestei funcţionalităţi bazate pe tehnologia AR, însă a precizat că investiţia este ridicată şi a fost realizată direct în platforma principală a holdingului de companii din care face parte Videt.ro.

    În 2016, în acţionariatul Videt a intrat compania cehă Alensa, specializată în distribuţia de lentile de contact şi accesorii aferente la nivelul întregii Europe. Mai exact, Alensa a cumpărat acţiunile asociaţilor Videt, iar Videt a cumpărat site-urile operate de compania cehă în România. Cum a ajuns însă compania cehă să deţină o parte din businessul local Videt?

    „Cu Alensa a fost un proces de merge and acquisition pornit dintr-o întâmplare şi dus la capăt după multe întâlniri şi discuţii în care am aflat că ne aliniem ca viziune de business, de a face industria de ochelari şi lentile mai accesibilă pentru orice consumator care îşi doreşte un produs de brand. Ei au fost cei care ne-au identificat pe piaţa din România. Avem aceeaşi gândire de business, suntem expansivi dar avem şi multă empatie faţă de client, iar scopul nostru nu este doar acela de a face profit în orice condiţii”, spune Alexandru Alecu.

    Dat fiind că Alensa este unul dintre cei mai mare distribuitori de lentile de contact la nivel european, Videt are acces la produse cu preţuri competitive.

    „Datorită parteneriatului cu ei avem şi o negociere foarte puternică asupra preţurilor de achiziţie.”

    Totodată, platforma software pe care rulează magazinul Videt.ro, atât partea de interfaţă, pe care o văd clienţii, cât şi partea de back-end pe care o vede echipa Videt, este furnizată de Alensa. „Platforma software oferită de Alensa ne-a ajutat să eficientizăm logistica şi operaţiunile interne, care în final se traduc într-un singur lucru: un preţ mai bun pentru client şi o experienţă de cumpărare mai rapidă. Este practic tot ce îşi doreşte orice client: un produs bun, la preţul corect, pentru care nu trebuie să aştepte. Cred foarte mult în managementul operaţional foarte bun, care a creat deja un avantaj competitiv.”

    Preţurile produselor comercializate de Videt sunt mai mici decât cele practicate în magazinele de optică din centrele comerciale din România, în unele cazuri diferenţa ajungând şi până la 50%, susţine Alecu. „Obiectivul nostru este acela de a uşura accesul pe plan naţional la ochelari de soare şi de vedere de calitate, de la brandurile pe care şi le doresc. Facem asta atât prin varietatea de produse pe care o oferim, cât şi prin preţurile competitive, care sunt mai mici, mai ales comparativ cu unităţile de optică din malluri”, punctează antreprenorul local.

    „Avem o gamă extrem de variată de ochelari de brand la preţuri mici, şi nu doar în timpul perioadelor de reduceri, ci permanent. Spre deosebire de alte magazine de eyewear din online, nu folosim tehnici de discount la toate produsele, afişând preţuri iniţiale foarte mari, reduse masiv în urma unor discounturi cu valoare de marketing. Suntem oneşti în relaţia cu clientul şi am ales o politică de preţ care permite oricui să aibă acces la ramele pe care aspiră să le poarte”, completează el.

    Videt.ro comercializează în prezent peste 40 de branduri de ochelari de soare şi de vedere fashion, printre cele mai populare fiind Ray-Ban, Polaroid, Tommy Hilfiger, Carerra şi Gucci. „Ne extindem constant portofoliul de branduri şi stiluri de rame, atât online, cât şi în showroom. În scurt timp vom începe şi parteneriatul cu Luxottica, cel mai mare producător de ochelari de brand din lume. Devenind reseller autorizat şi partener al Luxottica, selecţia noastră de rame se va extinde astfel încât să includă şi mai multe branduri din portofoliul Luxottica”, a precizat fondatorul Videt.ro.

    Pentru 2019, compania Noavidet mizează pe dublarea afacerilor, la aproximativ 2,2 milioane de euro. „Primul trimestru al anului a fost unul de investiţii şi de noi parteneriate care a avut rolul să susţină creşterile din restul anului. Vânzările din primele patru luni ale acestui an s-au situat la aproximativ 400.000 euro, adică o creştere de aproximativ 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Predicţia este ca în a doua jumătate a anului să creştem mai accelerat şi să ne atingem targetul pentru acest an de 2,2 milioane de euro, dublu faţă de anul precedent”, previzionează Alecu.

    Ţinta de creştere a vânzărilor Videt.ro de anul acesta se axează pe dezvoltarea segmentelor de ochelari de vedere şi de soare, în condiţiile în care în prezent cea mai mare parte a businessului său este generat de vânzările lentilelor de contact medicale.

    „Până acum ne-am axat pe vânzarea lentilelor de contact medicale, pe care am devenit în scurt timp cel mai bun magazin din piaţă. Ce înseamnă asta, mai exact: avem stocuri pentru orice tip de lentile de contact şi cel mai rapid timp de livrare din piaţă. Dacă pentru un anumit tip de lentile, cum ar fi cele multifocale sau torice poţi aştepta două-patru săptămâni la o optică normală sau chiar la concurenţi online, la noi ai acest produs în două – trei zile”, explică Alexandru Alecu, adăugând că atât lentilele de contact, cât şi ochelarii sunt produse de care clienţii au nevoie rapid, disponibilitatea acestora în cel mai scurt timp fiind esenţială. „Clientul final nu îşi permite să aştepte, pentru că în timpul în care nu are lentilele sau ochelarii nu poate «funcţiona».”

    Totodată, creşterea businessului va fi susţinută şi de infrastructura pe care o are Videt. „Chiar şi locaţia showroomului din Dorobanţi contribuie la creşterea cifrei de afaceri, pentru că ne oferă o expunere stradală foarte bună, care ajută creşterea vânzărilor în offline. Ţinem cont şi de faptul că faţă de restul Europei, unde clienţii sunt obişnuţi să cumpere un produs online, pe piaţa de la noi multe persoane se informează online, apoi finalizează cumpărăturile în offline, de aceea showroomul este un alt element care ajută la finalizarea tranzacţiilor, la fel cum sunt şi alte canale, dar nu un punct principal. Ne ajută, însă, să avem o vizibilitate foarte mare pentru potenţiali noi clienţi, iar clienţii noştri actuali pot ajunge şi mai uşor la noi.”

    Obiectivele Videt.ro de creştere se aliniază cu potenţialul de dezvoltare pe care îl are piaţa locală de optică în mediul online, estimată în prezent la aproape 200 milioane euro. Comparativ cu celelalte ţări din Europa, piaţa de profil din România este abia la 20% din potenţialul nivel pe care îl poate atinge.

    „Piaţa românească (de optică online – n. red.) va continua să crească foarte mult în următorii ani. România este ultima pe lista celor care fac cumpărături online, însă evoluţia comerţului electronic autohton este încurajatoare. Piaţa este foarte fragmentată, iar în online competiţia este acerbă, pentru că ne luptăm atât cu magazine locale, cât şi cu retaileri internaţionali. Cu toate acestea, nu există un lider al pieţei online de ochelari de brand”, a spus el.

  • Cum poate fi revigorată Calea Victoriei

    Calea Victoriei a ajuns, în ultimul an, în centrul atenţiei marilor dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală, care vor să mizeze pe o zonă nouă şi sigură din punctul de vedere al evoluţiei pe termen lung. Astfel, zona centrală a Bucureştiului atrage investiţii cumulate de 400 de milioane de euro având în vedere proiectele aflate în construcţie şi cele aflate la vânzare.

    “Zona centrală a Bucureştiului a redevenit zonă «fierbinte», aşa cum era normal după o perioadă în care oraşul a crescut organic prin extinderea către nord şi vest, în căutarea terenurilor generoase care pot găzdui dezvoltări de peste 20-30.000 mp. S-au făcut progrese remarcabile în amenajarea zonelor pietonale. A fost construită parcarea subterană de la Piaţa Universităţii şi a fost reconsolidat centrul vechi, care a adus în ultimii cinci ani trei hoteluri noi de 5 stele, şi o paletă de retaileri internaţionali va produce valuri de atracţie pentru dezvoltatorii imobiliari“, spune Andreea Păun, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes. Ea subliniază că în continuare va exista interes pentru tranzacţii în zona Lipscani, dar şi pe calea Dorobanţi sau în Piaţa Romană. Cât timp preţul terenului este neprohibitiv şi împrejurimile asigură vizibilitate şi o adresă prestigioasă, chiriaşii preferă centrul şi chiar sunt dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru a se afla acolo“, adaugă Păun.

    În prezent cel mai activ sector este cel al birourilor, fiind în construcţie patru proiecte de birouri – Hagag 109, unde dezvoltatorul israelian renovează vechile birouri ale Petrom, Ţiriac Tower, Matei Millo şi Tandem. La acestea se adaugă nu mai puţin de trei hoteluri în construcţie, fiind reamenajate clădiri vechi de către lituanienii de la Apex Alliance – Roxy by Marriott, Courtyard by Marriott, Autograph by Marriott, alături de Hilton Garden Inn, aflat la vânzare tot de către compania din Lituania. Pe lângă acestea, BCR a scos la vânzare celebrul palat din Piaţa Universitaţii, vândut de JLL drept un posibil viitor hotel de 5 stele. În ceea ce priveşte componenta rezidenţială, pentru moment singurii care au mizat pe acest segment sunt cei de la Hagag, care au demarat la Victoriei 139 consolidarea şi modernizarea unei clădiri de apartamente construite în anii 1940.

    „Sunt companii care vor să fie în centru sau care vor să se mute dintr-o clădire mai veche în una nouă, precum Deloitte, Noerr sau Dentons, plus companii nou-intrate care au nevoie de soluţii, precum WeWork sau Spaces. Terenurile sunt un pic mai atractive ca preţ şi au devenit şi disponibile la vânzare; din acest motiv, atenţia dezvoltatorilor s-a îndreptat spre această zonă. În plus, există cerere din partea unor companii de servicii, care vizează mai ales zona centrală“, observă Viorel Opaiţ, business development director la JLL Romania.

    Pe lângă investiţiile în derulare, tot în apropiere de Calea Victoriei, pe Strada Doamnei, vizavi de BNR, este la vânzare un teren de 5.000 mp unde poate fi dezvoltat un proiect de zeci de milioane de euro care să includă birouri şi un hotel.

    „Observăm în mod special atracţia anumitor dezvoltatori pentru Calea Victoriei. Deja vedem dezvoltatori care nu se mai tem de imobile monument istoric, ba chiar preferă amprenta culturală şi simbolică a acestora pentru a crea concepte multifuncţionale, sustenabile, cu componente de retail de lux la parter. Avem trei terenuri la vânzare în zona Calea Victoriei şi există interes substanţial, atât de la dezvoltatori locali, cât şi internaţionali, spune Andreea Păun.

    După ani de zile în care marii dezvoltatori au mizat pe zone virgine, cum a fost cazul Barbu Văcărescu – Floreasca sau Pipera, în ultimii ani zona centrală a revenit în atenţia acestora, pe măsură ce proximitatea a devenit tot mai importantă, într-un oraş în care un drum dintr-o parte în cealaltă poate dura şi mai mult de o oră. Zona de lângă BNR a devenit una dintre cele mai „fierbinţi“ din Capitală pe măsură ce a atras atenţia investitorilor străini.

    „Zona centrală va rămâne tot timpul atractivă, dacă există produse corecte – chirie, layout, dezvoltator. Ai apropiere de metrou şi de angajaţi, în condiţiile în care pentru o companie cu număr mare de oameni centrul va fi statistic cea mai bună variantă. Dacă te uiţi în ultimii ani, nu au fost produse pe zona Victoriei, iar dezvoltarea a fost în Floreasca sau Centru-Vest. Acum soluţiile pe Vest şi Floreasca sunt foarte limitate“, subliniază Viorel Opaiţ.

    Grupul Apex Alliance anunţa în vara anului trecut faptul că pariază 90 de milioane de euro pentru a construi patru hoteluri în Bucureşti până la jumătatea lui 2020, valoare ce poziţionează compania ca fiind cel mai activ investitor din sectorul hotelier local. Grupul, controlat de mai mulţi antreprenori lituanieni printre care şi Nerijus Numavicius, considerat a fi cel mai bogat om din statul baltic, deţine deja o unitate hotelieră în Capitală.

    Bugetul de 90 de milioane de euro vizează patru hoteluri, respectiv Courtyard by Marriott (259 de camere), Moxy by Marriott (în centrul vechi al Bucureştiului, 119 camere – n.red.), Hilton Garden Inn (la aeroportul Henri Coandă de lângă Bucureşti, 204 camere) şi Autograph by Marriott (centrul vechi din Bucureşti, 214 camere).

    Zona de lângă BNR devine una dintre cele mai atractive din Capitală pe măsură ce atrage atenţia investitorilor străini. Primii care au mizat pe Strada Doamnei au fost lituanienii de la Apex Alliance Hotel Management, care au deschis primul Hilton Garden Inn din România în centrul vechi al Capitalei, în decembrie 2017. Hotelul a fost construit în clădirea monument istoric care a fost din 1904 până în prezent Palatul Asigurărilor Naţionale, Ministerul Comerţului, după care Banca Ion Ţiriac, iar ulterior clădirea a fost vândută celor de la Naturstein. Pe aceeaşi stradă, de partea cealaltă a BNR, Apex Alliance construieşte viitorul hotel Autograph by Marriott din vechea bancă Marmorosch Blank, care va avea deschiderea la finalul anului 2020, când va fi inaugurat un total de 214 camere.

    Potrivit unui comunicat trimis anterior de JLL, clădirile istorice din centrul Bucureştiului au devenit o nouă ţintă pentru dezvoltatorii imobiliari, în condiţiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcţii în această zonă este din ce în ce mai redusă, iar potenţialul acestui segment de piaţă este foarte mare ţinând cont de cererea ridicată pentru spaţii de birouri şi pentru hoteluri moderne în centrul Capitalei.

    România urmează astfel trendul care se manifestă în Europa de mulţi ani şi care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. În acest sens avem exemple şi în Ungaria sau Polonia, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz.

    Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine şi din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din Bucureşti pentru sedii de firme, ceea ce se vede şi în rata de neocupare, de sub 5%.

    În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD (Central Business District), a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătraţi (22% din suprafaţa de birouri închiriată în Bucureşti), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă la nivelul anului 2018 în Capitală.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Cecilia Tudor, director vânzări speciale { Group Renault }

    •  Cecilia Tudor ocupă funcţia de director vânzări speciale în cadrul Renault Commercial Roumanie, coordonând o echipă de 24 de persoane.
    •  Anterior, ea a ocupat în cadrul grupului Renault funcţiile de sales manager al reţelei Renault, şef departament distribuţie Dacia Renault Nissan şi brand manager Dacia.
    •  Este absolventă a Academiei de Studii Economice Bucureşti şi are o diplomă în comerţ şi management de la Universitatea din Auvergne.

    Cifră de afaceri (2017): 5,1 mld. euro
    Profit (2017): 118,2 mil. euro