Tag: Ungaria

  • Prima ţară din Europa dispusă să achite gazul rusesc în ruble

    Ungaria, o „ţară prietenoasă” cu Rusia, a decis să „spargă” blocada europeană şi să-i facă pe plac lui Vladimir Putin.

    În timp ce la nivel de UE s-a decis că nu se acceptă schimbarea contractului, care prevede euro şi dolari în schimbul gazelor provenite din Rusia, Ungaria lucrează la o soluţie tehnică privind problema plăţii în schimbul livrării de gaze ruseşti în ruble, a declarat miercuri ministrul maghiar al afacerilor externe şi al relaţiilor economice externe, Peter Szijjarto, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său sârb, Nikola Selakovic, după discuţiile de la Szeged, scrie Tass.

    Răspunzând la o întrebare despre plata gazelor în ruble, ministrul de externe ungar a spus că ţara sa ar trebui să îşi îndeplinească „prima obligaţie de plată către Gazprom” la sfârşitul lunii mai şi că detaliile unei soluţii tehnice sunt în prezent în curs de elaborare.

    „Aprovizionarea cu energie a Ungariei este sigură şi va rămâne sigură”, a spus Szijjártó. El a precizat, de asemenea, că Ungaria va decide cu privire la chestiunea plăţii aprovizionării cu gaze ruseşti în contactele cu Moscova şi nu intenţionează să urmeze exemplul altor ţări sau să cedeze presiunilor din partea conducerii UE.

    „Nu vedem de ce Comisia Europeană ar trebui pregătească un fel de răspuns comun din partea ţărilor importatoare de gaze ruseşti”, a adăugat ministrul ungar.

    Germania, Franţa, Italia şi alte ţări puternice de pe continent susţin că vor achita gazele ruseşti doar în dolari sau în euro, aşa cum prevede contractul.

  • Viktor Orban proclamă o victorie “uriaşă”,”vizibilă de la Bruxelles”,în scrutinul din Ungaria

    Partidul Fidesz (dreapta), al premierului în funcţie Viktor Orban, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Ungaria, cu peste 53% din voturi, liderul de la Budapesta salutând o victorie electorală “uriaşă”, “vizibilă de la Bruxelles”.

    Alianţa Fidesz – KDNP (Partidul Popular Creştin-Democrat) a obţinut 53,16% din voturi în scrutinul parlamentar desfăşurat duminică, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia electorală centrală de la Budapesta după numărarea a 96,63% din buletinele de vot, informează site-ul 24.hu.

    Alianţa de opoziţie Uniţi pentru Ungaria, condusă de Péter Márki-Zay şi formată din partidele Coaliţia Democratică (DK), Jobbik, Partidul Verzilor (LMP), Partidul Socialist (MSZP), Mişcarea Impuls şi organizaţia Dialog pentru Ungaria, a obţinut 34,93% din voturi.

    Mişcarea Patria Noastră (Mi Hazánk) a obţinut 6,23% din voturi.

    “Am obţinut o victorie uriaşă, atât de mare încât este vizibilă de pe Lună şi, categoric, este vizibilă de la Bruxelles. Am protejat pacea şi securitatea Ungariei”, a declarat Viktor Orban, citat de agenţia MTI.

    Potrivit estimărilor, după redistribuiri, alianţa Fidesz-KDNP (Partidul Popular Creştin-Democrat) va avea 135 de mandate în Parlamentul de 199 de locuri, menţinând astfel majoritatea de două-treimi.

    Liderul opoziţiei, Peter Marki-Zay, s-a declarat “uimit” şi “dezamăgit” de rezultat. “Sunt la fel de uimit ca toată lumea. Nu vreau să îmi ascund dezamăgirea şi tristeţea. Nu ne-am gândit că se va ajunge la un astfel de rezultat”, a afirmat Peter Marki-Zay, subliniind că, deşi scrutinul a fost “extrem de inegal”, nu îl va contesta, deoarece “a fost o cursă electorală democratică şi liberă”.

    Prezenţa la urne în scrutinul legislativ a fost de 69,49%.

  • Alegeri în Ungaria: cetăţenii se pronunţă asupra celor 12 ani de guvernare ai lui Orban

    Şansele sunt uşor în favoarea premierului naţionalist al Ungariei, Viktor Orban, unul dintre cei mai longevivi lideri din Europa, de a-şi prelungi guvernarea de 12 ani în alegerile parlamentare de duminică, ajutat de controlul ferm al guvernul asupra presei de stat, scrie Reuters.

    Războiul din Ucraina a dat peste cap planurile lui Orban şi l-a forţat să facă manevre incomode, după mai mult de un deceniu de legături strânse cu Moscova.

    Alianţa celor şase partide din opoziţie se află acum destul de aproape de partidul Fidesz al lui Orban în sondaje. Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Zavecz Research, Fidesz conduce cu 39% sprijin faţă de 36% pentru opoziţie, în timp ce o cincime dintre alegători nu s-au decis încă pe cine să susţină în cursă.

    Liderul opoziţiei, conservatorul Peter Marki-Zay, în vârstă de 49 de ani, a prezentat alegerile ca pe o opţiune pentru maghiari între Est şi Vest. Orban a întors Ungaria spre Rusia, spune el, erodând drepturile democratice şi îndepărtând ţara central-europeană de Uniunea Europeană, unde îi este locul.

    “Un Putin ungur sau Europa?”, scrie pe panourile de afişaj ale opoziţiei, care arată o fotografie a preşedintelui rus Vladimir Putin alături de Orban.

    Orban, în vârstă de 58 de ani, s-a prezentat ca un apărător al intereselor Ungariei, respingând sancţiunile UE privind petrolul şi gazele ruseşti.

    De asemenea, el şi-a acuzat adversarii că încearcă să atragă Ungaria în războiul din Ucraina, acuzaţie pe care aceştia o neagă.

    “Stânga a semnat un pact cu ucrainenii. Dacă vor câştiga, vor începe transporturile de arme (către Ucraina), vor închide robinetele de gaz şi vor ruina economia”, a postat Orban vineri pe pagina sa de Facebook.

    Orban nu s-a opus prin veto la nicio sancţiune a UE împotriva Rusiei, chiar dacă a declarat că nu este de acord cu acestea. De asemenea, guvernul său a permis desfăşurarea de trupe NATO în Ungaria, unde sprijinul public pentru NATO a fost de 80% într-un sondaj GLOBSEC din 2021.

    El a sprijinit o decizie a UE de a trimite arme în Ucraina, dar a interzis transporturile de arme de pe teritoriul ţării sale, spunând că o astfel de acţiune ar putea reprezenta un risc de securitate.

    Gambitul său tactic a contribuit la consolidarea sprijinului în rândul alegătorilor de bază ai Fidesz, dar a dus la critici din partea unor aliaţi, inclusiv din partea Poloniei, al cărei lider al partidului de guvernământ, Jaroslaw Kaczynski, a declarat că nu este mulţumit de poziţia prudentă a lui Orban faţă de Rusia.

    În pofida faptului că războiul din Ucraina se află în centrul atenţiei, mulţi unguri sunt tulburaţi de creşterea bruscă a preţurilor de consum, inflaţia atingând în februarie un maxim al ultimilor aproape 15 ani, de 8,3%, chiar şi în condiţiile în care Orban a impus plafoane pentru preţurile de vânzare cu amănuntul a carburanţilor, a produselor alimentare de bază şi a ratelor la creditele ipotecare.

    Think tank-ul GKI a declarat că sondajul său privind încrederea consumatorilor a arătat o scădere de 11 puncte în martie, chiar şi după ce Orban a făcut o serie de cheltuieli înainte de alegeri pentru a sprijini gospodăriile.

    Alianţa opoziţiei, care include partidele Coaliţia Democratică de stânga, partidul liberal Momentum şi Jobbik, un partid de extremă dreapta devenit moderat, a exploatat nemulţumirea populară, criticând corupţia sistemică care a îmbogăţit oligarhii apropiaţi de Fidesz.

    După ani de confruntări cu Bruxelles-ul pe tema libertăţii presei, a statului de drept şi a imigraţiei, o parte din actuala campanie a lui Orban se bazează pe apărarea valorilor conservatoare creştine ale familiei împotriva a ceea ce el numeşte “nebunia de gen” din Europa de Vest.

    Duminică, ungurii vor vota, de asemenea, într-un referendum privind ateliere de orientare sexuală în şcoli – un vot pe care grupurile pentru drepturile omului l-au condamnat, spunând că alimentează prejudecăţile împotriva persoanelor LGBTQ.

  • Katalin Novak a devenit prima femeie preşedinte din Ungaria

    Katalin Novak a obţinut voturile necesare şi a devenit prima femeie preşedinte din Ungaria

    Novak a obţinut joi 137 de voturi în Parlament, învingându-şi rivalul din opoziţie, economistul Péter Róna, care a obţinut 51 de voturi, potrivit Euronews.

    Novak, în vârstă de 44 de ani, este o colaboratoare a premierului Viktor Orbán şi anterior a fost ministru al Tineretului şi Familiei.

    „Aşa să mă ajute Dumnezeu”, a spus Novak după ce a obţinut sprijinul Parlamentului. În timpul discursului său, ea a condamnat războiul şi a spus că invadarea Ucrainei de către Rusia este inacceptabilă.

    Katalin Novak a fost favorită scrutinului, în condiţiile în care partidul lui Orban are o mare majoritate în Parlament.

    Numirea sa vine cu mai puţin de o lună înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care ar putea fi foarte strânse.

    Şase partide din opoziţie au format, în premieră, o alianţă în speranţa că vor învinge partidul lui Orban.

  • Numărul ultrabogaţilor din Ungaria a crescut cu aproape 10% în anul pandemiei 2021

    Pandemia pare că nu i-a afectat serios pe superbogaţi, scrie Hungary Today.

    Numărul celor cu averi de peste 30 milioane dolari a înregistrat o creştere record de 9,3% în 2021, relevă un raport Knight Frank.

    Ungaria nu a făcut excepţie, numărul ultrabogaţilor din această ţară crescând cu 9,6% în anul pandemiei 2021.

     

  • Ungaria ţine cu dinţii de Banca Internaţională de Investiţii, considerată banca spion a Rusiei

    În paralel cu crearea unei alternative regionale la Uniunea Europeană, Moscova a încercat să dezvolte şi instituţii financiare care să concureze cu cele cu sediul la Washington, Banca Modială şi FMI. Soluţia Moscovei este Banca Internaţională de Investiţii (BII), care-i avea ca membri până la invazia rusă din Ucraina pe Cuba, Vietnam, Mongolia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria şi Slovacia.

    În semn de prietenie şi colaborare cu Ungaria, Rusia a mutat sediul instituţiei la Budapesta în 2019. Dar după ce armata rusă a intrat în Ucraina, ţările est-europene s-au retras una după alta din acţionariatul băncii. Doar Ungaria a anunţat că preferă să continue să facă parte din BII, cu precizarea că nu îi este clar dacă îşi va permite acest lucru financiar, scrie Euractiv. Banca de dezvoltare a fost descrisă atunci când  a venit în Europa ca fiind „calul troian al lui Putin“. În 2019, nouă senatori democraţi din SUA, inclusiv candidatul de atunci pentru nominalizarea la preşedinţia partidului Bernie Sanders, au scris o scrisoare în care îşi exprimau rezervele faţă de BII, care „este văzută pe scară largă ca o armă a serviciului secret rusesc“.

    Opoziţia maghiară unită, condusă de primarul independent Peter Marki-Zay, a numit instituţia financiară „bancă spion“ şi a cerut retragerea Ungariei în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia este cel mai mare acţionar al băncii, cu o participaţie de 47,46%, urmată de Ungaria (17,37%). Dintre celelalte state membre ale UE, Bulgaria deţine 9,93%, Republica Cehă 8,8%, România 6,14% şi Slovacia 6,7%.

    Republica Cehă, Bulgaria, Slovacia şi România au anunţat deja că vor părăsi instituţia. „Este o bancă funcţională, care a oferit şi împrumuturi pentru diverse proiecte de dezvoltare din Ungaria, aşa că pot doar să spun că este în interesul Ungariei ca acestea  să continue“, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar Gergely Gulyas. Cu toate acestea, Gulyas, deşi a subliniat că anunţurile altor ţări din UE nu au fost încă urmate de acţiuni, a pus sub semnul îndoielii dacă va exista suficientă lichiditate pentru ca Ungaria să rămână acţionar al instituţiei. „Nu vrem să ne retragem, întrebarea este dacă vor mai fi şi alte opţiuni, dar aceasta este o întrebare economică“, a spus el.

  • Bursa poloneză, din nou pe verde: La doar o zi de la prăbuşirea provocată de atacurile ruseşti, indicele WIG 20 creşte cu 6,5%. Plus de 2,5% şi 5,3% pe indicii de la Praga, respectiv Budapesta

    Pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est înregistrează creşteri semnificative vineri, în linie cu marile burse din vestul continentului, după ce pieţele internaţionale au suferit scăderi masive ieri, 24 februarie, ca urmare a atacurilor lansate de Rusia în Ucraina.

    La Varşovia, indicele WIG20 se aprecia la 13:55, ora României, cu 6,5%, în timp ce indicele ceh PX creştea cu 2,5%, iar BUX din Budapesta era pe plus cu 5,3%, conform Yahoo Finance. În Rusia, indicii MOEX şi RTS afişează creşteri de 12%, respectiv 17%, după ce se opriseră din tranzacţionare la un moment dat în cursul zilei de ieri.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 creştea cu 2,1% la ora publicării ştirii.

    Ieri, autoritatea ucraineană de reglementare a pieţei de capital a decis să oprească – cu anumite excepţii – circulaţia tuturor valorilor mobiliare din ţară.

    Vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să accepte negocieri cu Ucraina, dacă armata ucraineană încetează să opună rezistenţă. Lavrov susţine că armata rusă nu plănuieşte să ocupe Ucraina, ci să asigure în schimb „demilitarizarea ţării”.

    În prezent, pe fondul dezbaterilor la nivel internaţional legate de sancţiunile economice aplicate Moscovei, „Statele Unite ar putea să-şi susţină propriul sector petrolier, precum şi sectorul petrolier din ţările aliate (Mexic, Brazilia) şi să ajungă la un acord cu Iranul cât mai repede posibil”, scrie XTB, broker specializat pe burse internaţionale listat la Varşovia.

    „Europa ar putea să depună toate eforturile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia cât mai rapid.”

     

    Bursa de la Bucureşti se înverzeşte şi deschide pe plus şedinţa de vineri

     

  • Ungaria vrea să-şi ducă alianţa cu Rusia până la stele

    Ungaria nu doar că are o strategie spaţială în curs de aplicare, dar face paşi îndrăzneţi spre cucerirea cosmosului alături de cei mari. Recent, Peter Szijjarto, minis­trul ungar de externe, şi Olegovici Rogozin, directorul agen­ţiei de cer­cetare spaţială a Rusiei Roscosmos, au semnat o scrisoare de intenţie pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul cercetării spaţiale pentru scopuri paşnice.

    Iniţiativa urmează vizitei efec­tuate la începutul lunii de pre­mierul maghiar Viktor Orban la Moscova, unde acesta s-a întâlnit cu pre­şedintele rus Vladimir Putin, cel mai urmărit politician al momen­tului.

    Ungaria este un aliat deja tradiţional al Rusiei în chestiunile de geopolitică, iar semnarea acordului poate fi considerată încă o afişare a acestei alianţe. Însă Ungaria este mai serioasă de atât în ceea ce priveşte cuce­rirea sau explorarea poten­ţialului ştiinţific şi economic al spaţiului. Este de mult timp membră a Agenţiei Spaţiale Europene şi are  chiar şi un comisar ministerial pentru cercetare spaţială.

    De asemenea, este în curs de desfăşurare un proiect pentru dez­voltarea de sateliţi de teleco­municaţii ungureşti, după cum scrie Hungary Today.

    La semnarea acordului cu Roscosmos, Szijjarto a remarcat că în ultimii trei ani au fost lansate cu aju­tor rusesc trei programe de dez­vol­tare de tehnologie pentru cercetarea spa­ţiului. În aceste proiecte sunt im­plicate companii, instituţii de cer­ce­tare şi universităţi din ambele state.

    Un alt domeniu de cooperare este trimiterea celui de-al doilea cetăţean maghiar într-o misiune spaţială. Primul a ajuns în spaţiu în 1980, tot cu ajutorul Rusiei, prin programul Intercosmos. Ţinta Ungariei este de data aceasta Staţia Spaţială Internaţională.

    „Suntem mândri că tehnologia maghiară dezvoltată ca rezultat al misiunii din 1980 încă ajută la sigu­ranţa astronauţilor în modulul rusesc al Staţiei Spaţiale“, a spus Szijjarto. Până pe 31 ianuarie, guvernul maghiar a primit peste 240 de dosare pentru programul de trimitere a unui ungur în spaţiu „Ungur pe Orbită“, iar dintre acestea au fost selectate 100 pentru etapa următoare.

    Guvernul a aprobat prima strategie spaţială din istoria ţării anul trecut, prioritatea fiind trimiterea unui om în cosmos, pe Staţia Spaţială Internaţională, în 2024.

    Dezvoltarea strategiei implică resurse echivalente cu 100 de milioane de dolari. Sarcinile astronautului vor include efectuarea de teste în dozimetrie, ştiinţa materialelor, biologie spaţială şi farmaceutică. În plus, astronautul va trebui să instaleze un dispozitiv în curs de dezvoltare în cooperare cu Rusia pentru îmbunătăţirea prognozelor meteo din spaţiu. De asemenea, au început pregătirile pentru lansarea unui satelit maghiar de telecomunicaţii care să orbiteze în jurul Pământului. Din 2024, Ungaria va avea drepturi de a opera o rută geostaţionară timp de douăzeci de ani, ceea ce-i permite lansarea propriului satelit de telecomunicaţii.

     

  • Banii curg gârlă în Ungaria înainte de cele mai dificile alegeri ale lui Orban

    Guvernul conservator al Ungariei majorează o serie de cheltuieli preelectorale, plătind cel mai mare supliment de pensie la nivel naţional şi oferind familiilor reduceri mari de impozite. Măsurile fac parte dintr-un pachet mai mare de transferuri sociale şi reduceri de taxe în valoare de peste 5 miliarde de euro despre care banca centrală a Ungariei şi unii economişti au spus că ar putea alimenta inflaţia, deja uriaşă, ar putea iniţia o creştere doar pe termen scurt a consumului şi ar afecta balanţa comercială externă a ţării prin declanşarea unui aflux de importuri, scrie Ziarul Financiar.

    Ploaia de bani vine înainte de alegerile generale din aprilie, care se anunţă a fi cele mai dure de când premierul Viktor Orban a preluat mandatul în 2010. Şase partide de opoziţie au format o alianţă în încercarea de a-l da jos de la putere pe Orban.

    Majoritatea sondajelor arată că partidul populist de dreapta al premierului, Fidesz, are un avans minim, cu mulţi alegători încă indecişi. Orban şi-a mai condus ţara prin ape învolburate din punctul de vedere financiar. A impins Ungaria departe de pragul incapacităţii de plată, unde ajunsese în urma crizei financiare din 2008, prin măsuri dure, cum ar fi renaţionalizarea majorităţii fondurilor de pensii private şi taxe suplimentare pentru bănci, companii mari din energie, retail şi telecomunicaţii – cele mai multe străine.

    Însă guvernul său a majorat cheltuielile în ultimii ani. Deficitul bugetar al ţării a crescut la 8,1% din PIB în 2020, odată cu răspândirea pandemiei de Covid-19. Guvernul a luat în considerare un deficit de 7,5% pentru 2021 în planurile sale de cheltuieli şi prognozează un deficit de 5,9% în 2022.

    Cheltuielile suplimentare anunţate de la publicarea bugetului pentru 2022 în vara trecută au inclus bonusuri la pensie de 550 de milioane de euro acordate în noiembrie pentru a reflecta creşterea economică şi inflaţia mai ridicate. Alte măsuri au inclus o creştere anuală mai mare dec‚t cea aşteptată a plăţilor pensiilor din ianuarie, la un cost anual total de 550 de milioane de euro, şi un bonus suplimentar de 1 miliard de euro în februarie.

    Într-un videoclip postat luni pe pagina de Facebook a lui Orban, în care premierul a prezentat creşterea pensiei din casa unui bătrân din Budapesta, el a spus că reintroduce un bonus care a fost abandonat în 2009 de guvernul socialist de atunci în plină criza financiară. „În afară de faptul că banii fac diferenţa, au şi gustul satisfacţiei, nu-i aşa?“ a comentat Orban. „Ei i-au luat, noi vi-i dăm înapoi.“

    Între timp, familiile cu copii vor beneficia de o reducere a impozitului pe venitul personal în valoare totală de 1,7 miliarde de euro; membrii forţelor armate vor primi o plată suplimentară pe şase luni la un cost de 500 de milioane de euro; iar salariaţii cu vârsta sub 25 de ani nu vor mai plăti deloc impozit pe venitul personal, o mişcare pe care ministerul de finanţe se aşteaptă să coste anual 400 de milioane de euro.

    În noiembrie anul trecut, ministerul de finanţe a anunţat şi o reducere de aproximativ 2 miliarde de euro a contribuţiilor la asigurările sociale şi a altor taxe. Noile tarife au intrat în vigoare anul acesta.

    „Imaginea totală arată o gaură fiscală foarte mare care va trebui finanţată cumva“, a spus Andras Farkas, un consultant independent pentru pensii.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România 2021. Marian Alexe, director general Tchibo Coffee Service România, Bulgaria, Ungaria – 045

    Antreprenorul Marian Alexe a lucrat 15 ani în multinaţionale, iar acum este director general în trei ţări al Tchibo Coffee Service, afacere formată dintr-o reţea de cafenele, cât şi din una de distribuţie de cafea, potrivit informaţiilor de pe platforma LinkedIn.

    El şi-a lansat propriul business în 2007, când a început să distribuie cafea Tchibo.

    Prin brandul The Coffee Shop, a dezvoltat o afacere de distribuţie de cafea, precum şi un lanţ de cafenele cu afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro anual.

    În 2020, distribuitorul de cafea Tchibo Coffee Service a anunţat preluarea companiei Partener Coffee Services.

    Este de părere că un antreprenor aflat la început de drum trebuie să facă din plăcere ce şi-a propus, să planifice bine paşii de urmat, apoi să creadă obsesiv, dar cu răbdare (timpul nu poate fi controlat), în succesul proiectului: „Aşa fac şi simt că am făcut în toţi aceşti ani de când mă joc de-a antreprenorul”.