BusinessMagazin

Tag: statistica

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • Peste 4,6 milioane de lei au cheltuit turiştii nerezidenţi, în primele nouă luni din 2016

    Peste 1,9 milioane de turişti rezidenţi s-au cazat în structurile de cazare din România, în primele nouă luni din 2016, cheltuielile acestora depăşind 4,6 miliarde de lei, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de peste 19 milioane, iar cheltuielile acestora au trecut de 4,6 miliarde de lei. Turiştii nerezidenţi sosiţi în România au cheltuit în medie 2.400 de lei, fiecare, precizează INS.

    Peste 830.000 de nerezidenţi au fost cazaţi în hoteluri sau pensiuni în trimestrul al treilea din 2016. Cheltuielile acestora s-au ridicat în total la peste 1,8 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • EXCLUSIV: Numărul contractelor publice atribuite fără licitaţii a crescut cu 73% între 2009 şi 2015

    Numărul anunţurilor de participare publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a scăzut cu aproximativ 37% din 2009 pînă în 2015. În schimb, a crescut numărul contractelor atribuite direct, fără licitaţii, cu circa 73%, conform statisticilor furnizate de SEAP.

    Numărul invitaţiilor de participare publicate în SEAP a scăzut dramatic în cei şapte ani, de la aproximativ 47.700 de apeluri în 2009, la circa 13.700 în urmă cu un an. Cele mai puţine invitaţii de participare au fost anunţate în 2014, numărul acestora atingând doar 11.200 de anunţuri. De asemenea, a scăzut constant şi numărul anunţurilor de atribuire fără publicarea unui anunţ de participare publicat, de la 9.900 în 2009 la 4.700 în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un oraş german, primul din lume, INTERZICE paharele de cafea de unică folosinţă

    Există o statistică conform căreia, dacă adunăm toate paharele de cafea folosite într-un an de compania lider germană Keurig, şi le aliniem, am putea înconjura globul de 12 ori.
    Mai rău decât atât, aceste cupe mici în care suntem obişnuiţi să primim cafeaua sunt realizate dintr-un amestec de plastic şi aluminiu, ceea ce înseamnă că cele mai multe dintre staţiile de reciclare din lume nu dispun de facilităţi pentru a le recicla în mod corespunzător.

    Este o tendinţă extrem de dăunătoare şi vom avea nevoie de zeci de ani ca să ne ”lipsim” de ele. Iar oraşul german Hamburg tocmai a devenit primul din lume care a interzis utilizarea acestui tip de pahare de unică folosinţă în toate instituţiile gestionate de guvern.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • Câţi pensionari sunt în România şi care este pensia medie lunară

    Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) numărul pensionarilor din ţară a ajuns la 5.260.000 de persoane în trimestrul II 2016, în scădere cu 13.000 faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară a fost de 943, mai mare cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă anul trecut.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor
    a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 17 la 10 în judeţul Teleorman.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,0% în totalul celor de asigurări sociale.

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro