BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • Pe hârtie, economia Greciei stă din ce în ce mai bine

    Estimările FMI că excedentul pe 2014 va atinge numai 1,1% din PIB în loc de 1,5% şi declaraţiile neamţului Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, că Grecia ar avea nevoie de un al treilea pachet de salvare financiară, au trezit însă fiori la Atena şi speculaţii că vor urma noi măsuri de austeritate, în valoare de 6,7 mld. euro, pe care “troica” le va cere aplicate până în 2016. În cursul acestei luni, misiunea “troicii” urmează să vină la Atena spre a evalua bilanţul fiscal al guvernului şi a a decide asupra eliberării următoarei tranşe de credit.

    E drept, şefa FMI, Christine Lagarde, a vrut să-i consoleze pe greci, explicându-le că nu le vor fi cerute “noi măsuri bugetare” sau “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • Senat: Părinţii ce au avut venituri 12 luni în ultimii 2 ani anteriori naşterii pot lua indemnizaţie

     Prin raportul Comisiei pentru muncă, însuşit de plenul Senatului, termenul iniţial propus de iniţiator, de trei ani, a fost redus la doi ani, pentru a fi armonizat şi cu legislaţia privind acordarea indemnizaţiei de şomaj, unde se iau în calcul 12 luni lucrate în ultimii doi ani anteriori depunerii cererii de şomaj.

    Potrivit iniţiativei legislative care modifică Ordonanţa 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, indemnizaţia ar urma astfel să se calculeze raportat la ultimele 12 luni din aceşti doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Redresarea economică din zona euro: un bilanţ tare modest

    Astfel de cifre, publicate imediat după victoria în alegeri a cancelarului german Angela Merkel, nu sunt însă de natură să contracareze aerul de descurajare din Europa generat de persistenţa unui şomaj care afectează peste 19 milioane de oameni. Raportul de toamnă al Ernst&Young cu prognozele pentru zona euro anticipează că zona euro va ajunge la creştere economică abia la anul (0,9%), dar şomajul va continua să urce şi pe parcursul anului viitor, ajungând la 12,6% la jumătatea lui 2014, cu mari diferenţe pe ansamblul zonei (29% în Grecia, 5,4% în Germania). Creşterea economică slabă este explicată de EY prin dezintermedierea financiară, respectiv lipsa de surse de finanţare atât la nivelul sectorului public, cât şi la nivelul celui private.

    Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, creditarea în zona euro s-a redus şi mai mult în august: împrumuturile către companii au scăzut cu 12 mld. euro, după o scădere de 17 mld. euro în iulie, în timp ce creditele către persoane fizice au crescut cu 4 mld. euro, după o reducere cu 3 mld. în iulie. Majoritatea analizelor economice arată că redresarea zonei euro nu poate deveni durabilă atâta timp cât băncile nu reîncep să acorde credite companiilor, iar această perspectivă pare să se îndepărteze, în contextul intenţiilor recent anunţate de autorităţile financiare europene de a derula un nou control al activelor bancare, însoţit de un test de solvabilitate.

    Ambele demersuri sunt menite să amelioreze pe termen mediu credibilitatea băncilor şi să le stimuleze să-şi pună în ordine bilanţurile, iar unele bănci au anunţat deja fie majorări de capital, fie suplimentări de provizioane spre a face faţă testului. În acelaşi timp, acest efort menţine inevitabil pe termen scurt creditarea la un nivel scăzut, situaţie care e de aşteptat să persiste până ce restructurarea băncilor europene va fi avansat suficient încât dependenţa lor faţă de finanţările de la Banca Centrală Europeană să dea măcar semne că s-ar putea reduce.

  • Nesecatul izvor de bani al Rezervei Federale

    A fost efectul surprizei, având în vedere aşteptările unanime că Fed va începe să reducă achiziţiile cu cca 10-20 mld. de dolari, ca răspuns la reducerea şomajului. Preşedintele Fed, Ben Bernanke, estimase în iunie că va reduce treptat ritmul tiparniţei de bani, până la stoparea achiziţiilor de obligaţiuni la jumătatea anului viitor, când şomajul se va fi redus la 7% (în august a fost 7,3%, faţă de 8,1% cu un an în urmă).

    Cum a evoluat rata şomajului în SUA:

    Acum însă, Bernanke a declarat că reducerea achiziţiilor “ar fi posibil să înceapă” abia spre finele anului şi că nu există niciun plafon al ratei şomajului de care o astfel de decizie să depindă. Bernanke a redus uşor şi previziunile de creştere economică pentru 2013 şi 2014, la 2-2,3%, respecitv 2,9-3,1%.

  • În ţările bogate, sărăcia se combate cu bani de la buget

    De la cca 19% în PIB în 2007, media ponderii cheltuielilor sociale în statele OECD a crescut la 22,1% în 2009, urmând să ajungă anul acesta la 21,9%, conform estimărilor din ultimul raport al organizaţiei pe tema cheltuielilor sociale.

    Franţa, cu o pondere a cheltuielilor sociale de 33% din PIB, şi Danemarca, Finlanda şi Belgia, cu cca 30%, sunt ţările cele mai generoase, în timp ce scăderea cea mai mare a cheltuielilor sociale a avut loc în Grecia, de la 24% în 2009 la 22% estimat pentru 2013. în SUA, aceste cheltuieli s-au majorat de la 17% din PIB în 2008 la 20% estimat pentru 2013.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    7,7%
    creşterea exporturilor exprimate în euro în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 28,2 mld. euro, în timp ce importurile exprimate în euro au scăzut cu 0,7%, la 31,3 mld. euro

    5,03%
    rata şomajului în august, cu 0,26% mai mică decât în iulie şi cu 0,03% mai mare decât în august anul trecut

    489 mil. euro
    excedentul contului curent al balanţei de plăţi în perioada ianuarie – iulie, faţă de un deficit de 3,041 mld. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut

    6.000-14.000 mld. dolari
    costurile crizei financiare estimate până în prezent pentru economia americană, conform unui calcul al Rezervei Federale Dallas

    3,67%
    inflaţia anuală în luna iulie, cel mai scăzut nivel din iulie anul trecut până acum, ca efect în principal al ieftinirii alimentelor – fructe proaspete (-12,3%) şi cartofi (-8,1%)

  • Şomajul record şi îmbătrânirea populaţiei “pun” Europa pe “o bombă cu ceas”

    Europa stă pe “o bombă cu ceas demografică” din cauza şomajului record în rândul tinerilor, combinat cu îmbătrânirea populaţiei, a avertizat joi, la summit-ul G20 de la Sankt Petersburg, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), Guy Ryder.

    Ryder consideră că liderii politici nu fac destul pentru a rezolva această problemă complexă.

    “Dacă nu îi aduci pe aceşti tineri în câmpul muncii ai de-a face cu o bombă cu ceas din punct de vedere demografic. Şomajul în rândul tinerilor este dublu sau triplu faţă de nivelurile normale şi trebuie să găsim rapid locuri de muncă, din foarte multe motive”, a declarat oficialul pentru CNBC.

    El a adăugat că speră ca problema şomajului să nu fie eclipsată la summit-ul G20 de dezbaterile privind situaţia din Siria, care vor domina agenda reuniunii din acest an a liderilor celor mai mari economii ale lumii.

    “Trebuie să stăm cu ochii pe problema locurilor de muncă. Trebiue să avem în vedere că liderii prezenţi aici reprezintă ţări cu un total de 93 de milioane de şomeri, cifră care creşte în pofida opiniei că ieşim din criză”, a continuat Ryder.

    Şomajul din Europa s-a menţinut în iulie la nivelul record de 12,1%, iar în ţări precum Grecia şi Spania cifra depăşeşte 26%. Şomajul în rândul tinerilor se apropie de 25% la nivelul UE şi trece de 50% în statele afectate de criză din sudul zonei euro.

     

  • Salariaţii disponizaţi ai Poştei vor primi plăţi compensatorii de 7,4 milioane de lei

     Înainte de aplicarea măsurilor de disponibilizare colectivă, compania avea puţin peste 32.000 de salariaţi.

    “Drepturile cuvenite salariaţilor disponibilizaţi (11% din numărul total al angajaţilor Poştei Române – n.r.) se vor acorda conform prevederilor OUG 36/2013, corelate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă 2008 – 2018, valabil în Poşta Română. Pentru anul 2013, din bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost alocate 7,4 milioane lei, pentru plăţile corespunzătoare personalului disponibilizat de la Poşta Română”, se arată într-un comunicat al operatorului naţional poştal.

    Din cei 3.650 de salariaţi disponibilizaţi, care reprezintă 11% din personalul Poştei Române, un număr de 2.392 de angajaţi ai companiei au optat individual, în scris, pentru disponibilizarea colectivă, iar restul au fost selectaţi prin testare profesională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ieşirea la rampă a preşedintelui contra USL dă startul campaniei electorale

    Comunicatorii opoziţiei au preluat, într-adevăr, tema “şomajul creşte fiindcă guvernul USL nu investeşte”, în ciuda faptului că statistica şomajului a avut puţină legătură cu investiţiile publice inclusiv în vremea guvernului de dreapta Boc, care îşi făcuse un titlu de mândrie din sumele mari alocate de la buget pentru investiţii, chit că eficienţa lor era discutabilă.

    În acelaşi timp însă, guvernul USL şi-a creat singur perspectiva unor critici electorale consistente din partea opoziţiei, încă de când a promis cu pompă, în luna iulie, că ţintele pentru 2013 sunt investiţii de minim 10 mld. euro şi crearea a 50.000 de locuri de muncă – cifre incompatibile atât cu actuala conjunctură externă, cât şi cu un plan de investiţii publice care să permită menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Toate iniţiativele fiscale ale USL – reducerea TVA la pâine şi, mai nou, reducerea CAS – au fost fie prost primite de FMI, fie

    “Eu aş face un apel la Guvern şi vă pot spune că voi avea tot mai des intervenţii care să arate realităţile. Nu o să le expun pe toate într-o zi, pentru că, dacă le expun pe toate într-o zi, se poate crea confuzie, dar voi umbla în ţară şi voi vorbi despre realităţile din ţară”, a promis preşedintele Băsescu, ca în debutul unei campanii electorale, nu însă fără a avea grijă să precizeze: “Dragii mei, oricâte procente aş avea, multe sau puţine, în scădere sau în creştere, este adevărat sunt cam în creştere, dar ele nu mă mai ajută la nimic. Nu mai candidez la nimic, nu mai sunt dădaca unui partid parlamentar, nu-mi mai folosesc la nimic”.

    O campanie de critici la adresa Guvernului este însă, evident, folositoare opoziţiei, în special partidului care se revendică a fi principalul purtător de drapel al dreptei, noul partid Mişcarea Populară, al cărui părinte spiritual a devenit preşedintele după despărţirea de PDL. În această lumină trebuie înţeleasă postarea de pe blog a Elenei Udrea despre declaraţiile şefului statului: “Traian Băsescu a reuşit, într-o singură ieşire publică, să facă mai mult decât întreaga Opoziţie în 16 luni de la instalarea în funcţie a Guvernului USL. I-a demascat pe Victor Ponta şi Crin Antonescu drept nişte impostori politici, care parazitează spaţiul public românesc”. Exact acesta este reproşul susţinătorilor dreptei la adresa PDL – că nu a făcut destul ca să lupte contra actualei puteri.

    Pe frontul opoziţiei însă, în ciuda chemărilor Elenei Udrea la unitate în jurul lui Traian Băsescu şi la desemnarea unui candidat unic al dreptei la prezidenţiale, ciondănelile şi lupta surdă continuă.

    Fruntaşa PDL Sulfina Barbu s-a întrebat – corect, de altfel – cum de partiduleţul Mişcarea Populară poate avea deja pretenţia că e principala forţă de opoziţie, prilejuindu-i oratorului Mişcării Populare, Adrian Papahagi, o tiradă comică pe tema “ubi sunt” (în cazul de faţă, unde sunt pedeliştii care au înfrânt hidra comunistă etc.). Cealaltă fruntaşă a PDL, Raluca Turcan, l-a criticat pe însuşi preşedintele Traian Băsescu pentru “inexactitatea de discurs” prin care i-a îndemnat la grămadă pe şefii de partide, inclusiv pe Vasile Blaga, să “aibă grijă de infractorii din partidele lor” şi să nu se mai lege de instituţiile justiţiei care încearcă să-i apere pe cetăţeni de infractori.

  • Faţa nevăzută a crizei în Irlanda: oameni care îşi iau lumea-n cap

    Ultimele date statistice oficiale, preluate de presa irlandeză, arată că 397.000 de persoane au emigrat în ultimii şapte ani, majoritatea în Marea Britanie, Australia şi Canada, în timp ce 277.400 s-au întors ori s-au mutat în Irlanda.

    Anul acesta, soldul net al migraţiei a fost de minus 33.100 persoane, comparativ cu un sold de plus 104.800 persoane în 2007, ultimul an dinaintea începutului crizei. Din aprilie 2012 până în aprilie 2013, 10 persoane pe oră au plecat definitiv din Irlanda, spre a-şi găsi de lucru.

    Rata şomajului se situează la 13,7%, circa o treime dintre tinerii între 15 şi 24 de ani nu au de lucru, ţara a intrat din nou în recesiune în T1, iar datoria publică este aşteptată să treacă de 120% din PIB la finele anului.