BusinessMagazin

Tag: referendum

  • Vaticanul, nemulţumit de referendumul din Irlanda care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex: o “înfrângere pentru umanitate”

    Este vorba de prima reacţie a unui oficial de rang înalt de la Vatican de la desfăşurarea, vinerea trecută, în Irlanda, a unui referendum privind legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

    “Am rămas foarte întristat de rezultatul” referendumului din Irlanda, a recunoscut secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin, potrivit site-lui postului de radio al Vaticanului.

    “Nu cred că putem vorbi doar despre o înfrângere a principiilor creştine, ci şi despre o înfrângere pentru umanitate”, a apreciat el.

    La capătul unui referendum istoric desfăşurat vineri, irlandezii au votat în favoarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Potrivit rezultatelor finale, 62,1% dintre irlandezi au votat pentru legalizarea mariajului gay, în timp ce 37,9% s-au pronunţat împotrivă. Votul din Irlanda reprezintă un pas important pentru demersul privind legalizarea acestui tip de mariaj, ţinând cont că aceasă ţară este predominant catolică şi homosexualitatea a fost pedepsită până în 1993.

    Irlanda este prima ţară care aprobă prin referendum căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

    Nouăsprezece ţări din lume au legalizat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

  • Imigranţii europeni din Marea Britanie nu vor putea vota la referendumul privind apartenenţa la UE

    Premierul britanic David Cameron a stabilit regulile cu privire la cine este eligibil să participe la referendumul cu privire la rămânerea sau nu a ţării în UE şi un calendar diplomatic “ameţitor” pentru a se asigura că planurile sale cu privire la o reformă la Bruxelles sunt adoptate rapid.

    Downing Street a anunţat că referendumul urmează să fie organizat după aceleaşi reguli ca alegerile generale – adică au dreptul să voteze britanicii, irlandezii şi cetăţenii din cadrul Commonwealth cu vârsta peste 18 ani care locuiesc în Marea Britanie, dar şi britanicii care locuiesc în străinătate de cel puţin 15 ani.

    Însă, cetăţenii statelor membre UE care locuiesc în Marea Britanie – care au dreptul că voteze în alegerile europene – nu au dreptul să participe la referendum.

    Proiectul de lege cu privire la acest referendum urmează să se afle în centrul discursului reginei, miercuri.

    Textul urmează să treacă destul de uşor în Parlament, după ce Partidul Laburist a decis să nu se mai opună proiectului. Conducerea laburistă a ales să evite înfrângerea pe care ar fi suferit-o încercând să blocheze proiectul şi să se concentreze, în schimb, asupra campaniei în favoarea rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.

    Între timp, premierul britanic continuă un tur al capitalelor europene, în încercarea de a obţine reforma care, crede el, va face Uniunea mai acceptabilă pentru britanici.

    Cameron urmează ca joi să discute cu premierul danez Helle Thorning Schmidt, cu premierul olandez Mark Rutte, iar apoi să ia cina cu preşedintele Francois Hollande la Palatul Elysee, la Paris. El se va întâlni vineri, la Varşovia, cu premierul polonez Eva Kopacz, iar apoi cu Angel Merkel la Berlin. În următoarele două săptămâni Cameron urmează să se întâlnească faţă în faţă cu toţi omologii săi europeni. După aceea, la summitul UE programat la sfârşitul lui iunie, va afla dacă aceştia sunt pregătiţi sau nu să accepte ceea ce propune.

  • Irlanda organizează vineri un referendum pe tema căsătoriilor între persoane de acelaşi sex

    Peste 3,2 milioane de persoane vor fi întrebate dacă vor modificarea Constituţiei ţării astfel încât aceasta să le permită cuplurilor de acelaşi sex să se căsătorească.

    Secţiile de vot vor fi deschise de la ora locală 07.00 (09.00 ora României) până la ora locală 22.00 (24.00 ora României), iar numărătoarea va începe sâmbătă dimineaţă. Căsătoriile între persoanele de acelaşi sex este legală în 19 ţări din lume.

    Doar cetăţenii irlandezi înregistraţi şi care locuiesc în ţară pot participa la vot. Ei vor fi întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu următoarea afirmaţie: “Căsătoriile pot fi încheiate în concordanţă cu legea de două persoane indiferent de sexul lor”.

    Referendumul are loc la 22 de ani după ce Irlanda a dezincriminat homosexualitatea. În 2010, Guvernul a adoptat legislaţia privind parteneriatul civil, care oferă recunoaştere legală cuplurilor gay.

    Dar există unele diferenţe importante între parteneriatul civil şi căsătorie, cel mai important fiind acela că o căsătorie este protejată prin Constituţie, în timp ce parteneriatul civil nu este.

  • Ministrul german de Finanţe susţine un referendum în Grecia privind apartenenţa la euro

    “Grecia nu poate fi aruncată din zona euro. Singurul lucru care rămâne ar fi dacă Grecia ar spune ea însăşi că vrea să iasă din zona euro”, a spus Thomas Steffen, unul dintre adjuncţii lui Schaeuble, într-o dezbatere la Berlin, transmite Bloomberg.

    Schaeuble susţine ideea unui vot al cetăţenilor greci, prin care fie să accepte reformele economice dorite de creditori pentru a primi restul de 7,2 miliarde de euro din programul de 240 miliarde de euro, fie să opteze să iasă din zona euro.

    Referendumul ar pune capăt negocierilor fără rezultat dintre autorităţile elene şi creditorii instituţionali, care au exasperat Germania şi alte ţări din zona euro.

    Susţinerea publică a reformelor economice ar putea permite încheierea unui acord, în timp ce respingerea ar putea înscrie Grecia pe drumul renunţării la euro.

    “Dacă guvernul elen crede că ar trebui să organizeze un referendum, atunci ar trebui să o facă. Poate ar fi măsura corectă, de a permite populaţiei să spună dacă este pregătită să accepte ce trebuie făcut”, a declarat luni Schaeuble, la Bruxelles.

    Poziţia ministrului german de Finanţe reprezintă o îndepărtare faţă de poziţia Germaniei din 2011. Premierul elen de atunci, George Papandreou, a renunţat la planul organizării unui referendum după ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy i-au cerut să nu îl organizeze.

    Tsipras a spus recent că nu se gândeşte la ieşirea ţării din zona euro şi că se concentrează pe obţinerea ajutorului necesar evitării intrării Greciei în incapacitate de plată.

    Ministrul elen de Interne Nikos Voutsis a declarat miercuri, într-un interviu la postul Ant1 TV, că guvernul Greciei a exclus posibilitatea organizării în scurt timp a unui referendum pe tema măsurilor de austeritate, optând pentru o nouă tentativă de a ajunge la un compromis cu creditorii internaţionali.

  • Varoufakis: Guvernul Greciei nu are în plan organizarea unui referendum privind planul de salvare

    “În acest moment nu avem în vedere acest lucru”, a spus Varoufakis. El a subliniat însă că un referendum este o posibilă măsură prin care guvernul grec să obţină sprijinul populaţiei, relatează Reuters.

    Germania a semnalat, luni, că ideea organizării unui referendum în Grecia pe tema aplicării unor reforme economice dure ar fi logică, schimbând tonul pe fondul impasului negocierilor cu Atena.

    “Dacă Guvernul Greciei crede că trebuie să organizeze un referendum, atunci să organizeze un referendum”, a declarat Wolfgang Schauble, ministrul german al Finanţelor.

    El a adăugat că ar fi o măsură care ar putea ajuta poporul grec să decidă dacă este pregătit să accepte ceea ce este necesar sau dacă vrea ceva diferit.

    Până acum, liderii zonei euro se opuneau ideii premierului grec Alexis Tsipras de a organiza un referendum pe tema oportunităţii contiuării politicilor de austeritate.

    La mai puţin de trei săptămâni de la reuniunea de la Riga care s-a încheiat cu neînţelegeri, Varoufakis a dat luni asigurări omologilor săi că Guvernul vrea să încheie un acord pentru deblocarea ultimelor fonduri de circa 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro.

    “Facem progrese rapide. Nu sunt mulţumit, dar sunt ceva mai optimist”, a declarat ministrul olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem, care este şi şeful Eurogroup, după reuniunea miniştrilor de profil din zona euro.

    Dijsselbloem a arătat că restul de 7,2 miliarde de euo la care Grecia mai are dreptul din cele 240 de miliarde de euro ar putea fi furnizat statului elen în mai multe tranşe, în funcţie de reformele adoptate de guvernul de la Atena.

    Presiunile asupra celor două părţi pentru încheierea unui acord s-au intensificat, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) urmează să decidă miercuri dacă să suplimenteze din nou finanţarea de urgenţă de care beneficiază băncile elene.

    Unii membri ai BCE vor termeni mai stricţi pentru finanţarea băncilor din Grecia, dar este improbabil să se restricţioneze fondurile în această săptămână, potrivit unor doi oficiali europeni.

    Guvernul elen a dispus luni plata către FMI a unei rate de 750 de milioane de euro, dar Varoufakis a subliniat că problema lichidităţilor este extrem de urgentă.

    Progresele de luni au readus Grecia la nivelul din 20 februarie, când noul guvern condus de premierul Alexis Tsipras s-a angajat să respecte ţintele bugetare pe care le-a respins în timpul campaniei electorale.

    Grecia a făcut progrese în privinţa reformei în domeniul TVA şi managementului veniturilor, a spus comisarul pentru Economie Pierre Moscovici. Oficialul european a precizat că pensiile şi dereglementarea pieţei muncii rămân probleme sensibile pentru partidul Syriza.

    Varoufakis a semnalat la rândul său că zona euro şi FMI ar putea fi pregătite să accepte un compromis în privinţa legislaţiei muncii.

  • Tsipras ar putea consulta grecii dacă să accepte un acord contrar promisiunilor din campanie

    Tsipras a afirmat luni seara, într-un interviu acordat Star TV, că mandatul său este de a negocia un acord cu statele din zona euro şi FMI care să nu repete cercul vicios al austerităţii, nefericirii şi jafului, o soluţie cu perspective şi în cadru european.

    “Dacă acordul va depăşi acest mandat, atunci poporul elen trebuie să decidă, evident nu prin alegeri”, a spus Tsipras, întrebat fiind despre posibilitatea organizării de alegeri anticipate sau a unui referendum.

    Liderul coaliţiei anti-austeritate a spus că este încrezător că lucrurile nu vor ajunge până acolo, el subliniind că prezenta Greciei în zona euro este o problemă existenţială pentru Europa, cu implicaţii geopolitice.

    În interviul care a durat peste două ore şi jumătate, premierul i-a acuzat pe preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, şi Banca Centrală Europeană că tratează incorect Grecia şi îşi încalcă promisiunile.

    El şi-a exprimat dorinţa de compromis cu partenerii din zona euro, dar a subliniat măsurile luate de instituţiile europene, care au înrăutăţit situaţia Greciei.

    “Pe 18 februarie, BCE a luat o decizie neortodoxă din punct de vedere politic şi etic. A fost decizia de a limita la 9 miliarde de euro suma pe care băncile mari din Grecia o pot păstra în titluri de stat, în timp ce plafonul normal era de 15 miliarde de euro”, a arătat Tsipras.

    În opinia sa, decizia înseamnă că băncile greceşti şi-au pierdut capacitatea de a refinanţa obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt de 6 miliarde de euro.

    Dijsselbloem ar fi dat asigurări că atunci când acordul de bailout va fi prelungit dincolo de luna februarie, ceea ce s-a întâmplat, plafonul va fi eliminat. Ministrul de Finanţe Varoufakis ar fi primit asigurări similare din partea colegilor săi din Eurogroup, prezidat de Dijsselbloem, dar angajamentele nu au fost respectate.

    “Greşeala noastră a fost că am lăsat problema la nivelul de promisiuni orale şi nu am cerut un angajament scris”, a spus premierul.

    Interviul a fost acordat în condiţiile în care autorităţile elene fac eforturi să strângă banii necesari plăţii pensiilor şi salariilor, până la sfârşitul acestei luni, mizând pe rezervele autorităţilor locale şi ale instituţiilor statului pentru respectarea unor obligaţii de peste 1,5 miliarde de euro.

    Reprezentanţii zonei euro au avertizat vineri că nu vor furniza Greciei niciun fel de ajutor înainte de prezentarea de către autorităţile elene a unui plan complet de reforme.

    Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a fost înlocuit luni de la conducerea echipei de negociatori ai Greciei pentru deblocarea programului de salvare, după trei luni de discuţii fără rezultat şi o reuniune cu omologii din zona euro încheiată în dezacord.

    Coordonarea discuţiilor cu creditorii internaţionali a fost încredinţată secretarului de stat în Ministerul de Finanţe Euclid Tsakalotos, a informat luni un oficial guvernamental elen.

    Rolul lui Varoufakis se va limita la conducerea negocierilor politice cu statele din zona euro şi FMI.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI – Dragnea, despre declaraţiile din instanţă: Fiecare pune mâna pe Biblie şi spune adevărul

    Ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a fost prezent, miercuri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au fost audiaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, în dosarul Referendumului din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Întrebat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, cum comentează declaraţiile liderilor PSD audiaţi în calitate de martori, Dragnea a spus: “Nu sunt eu în măsură să analizez importanţa, mai mică sau mai mare, a declaraţiilor unor martori”.

    De asemenea, Dragnea a spus, întrebat cum vede solidaritatea liderilor PSD cu el, în declaraţiile de la instanţă, că aceştia au fost chemaţi pentru a da lămuriri în calitate de martori, “aşa cum fiecare are dreptul”.

    “Nu este vorba de solidaritate, e vorba că au fost chemaţi să depună mărturii şi fiecare ajunge în faţa instanţei, pune mâna pe Biblie şi spune adevărul. Nu au fost chemaţi lideri ai PSD ca să facă vreun lanţ uman, au fost chemaţi nişte cetăţeni români, în instanţă, ca martori. Cred că încă avem dreptul acesta”, a mai spus Dragnea.

    El a precizat că nu vrea să facă “un mini-proces în curtea Înaltei Curţi” şi a menţionat că nu a dormit în noaptea de dinaintea procesului, pentru că a avut “o problemă medicală”.

    La finalui termenului de judecată de miercuri, instanţa a dispus ca toate deciziile Biroului Electoral Central, existente pe site-ul instituţiei, să fie descărcate şi anexate la dosarul cauzei.

    După ce a fost audiat, în calitate de martor, în dosarul Referendumului, premierul Victor Ponta a punctat că decizia privind suspendarea lui Traian Băsescu în 2012 a fost politică, nu ilegală.

    “Am spus adevărul despre faptul că deciziile politice privind suspendarea preşedintelui Băsescu, referendumul, sunt decizii politice şi, dacă am făcut bine, oamenii votează, iar dacă am făcut rău, votează pe alţii, dar nu a existat niciodată, în niciun fel şi în nicio formă, niciun fel de încălcare a legii, ori, într-o ţară democratică în care cred că trăim şi trebuie să trăim, nu eşti sancţionat penal pentru faptul că iei decizii politice. Eşti sancţionat sau eşti apreciat de către alegători şi cred că toţi cei care au votat la referendum au avut acest drept, să voteze, şi nu trebuie să fie pedepsiţi pentru asta”, a spus Ponta, după audierea la ICCJ.

    Întrebat de jurnalişti dacă prin afirmaţia sa din faţa instanţei că Referendumul nu a adus PSD avantaje nepatrimoniale trebuie înţeles că PSD l-a promovat dezinteresat, iar faptul că liderul de atunci al PNL Crin Antonescu era candidat pentru alegerile prezidenţiale nu era parte a unei înţelegeri între cele două partide în cadrul USL, Ponta a răspuns că partidele au intenţia de a câştiga alegeri sau aplica decizii politice, iar decizia de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, pe care el şi astăzi o consideră corectă, este una politică.

    Pe de altă parte, ministrul Apărării a punctat că la nivelul judeţului Harghita, în ziua Referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu a fost respectată legea.

    Următorul termen a fost stabilit de instanţa de judecată pentru 19 martie, moment la care se vor discuta ultimele probe ce vor fi administrate în acest dosar. Ulterior, în 30 martie, ar urma să aibă loc dezbaterile finale.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Ponta, în finalul audierii: Deciziile pentru referendumul din 2012, asumate de toţi liderii USL

    Preşedintele social-democrat a arătat că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă fără consultarea liderilor.

    El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei.

    “Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor”, a precizat Ponta.

    Şeful Guvernului a mai arătat că, la acel moment, în calitate de prim-ministru, a fost legal informat de toate instituţiile cu atribuţii, referitor la campanie şi vot, fiind exclus să fi existat vreo reţea de fraudare constituită organizat fără ca aceste instituţii să fi sesizat.

    El a spus că a fost informat la referendumul din 2012 că cetăţenii erau îndemnaţi la vot “prin mijloace legale”, nu prin mass-media, deoarece legea nu permite, şi că ştia că multe persoane doreau să voteze, dar secţiile erau închise.

    Întrebat la ICCJ dacă era informat că în ziua referendumului s-ar fi transmis mesaje în teritoriul, semnate “Liviu Dragnea” sau “PSD SG”, pentru a exista o anumită conduită faţă de alegători, Ponta a afirmat că era informat că prin mijloace legale, nu prin mass-media, deoarece Legea audio-vizualului nu permite, cetăţenii erau îndemnaţi la vot.

    Întrebat şi dacă a văzut vreun astfel de mesaj, Ponta a răspuns că nu îşi aminteşte, dar el a primit mesaje că ar fi persoane care doreau să voteze, dar secţiile se închideau.

    La întrebarea dacă ştia că Hellvig ar fi trimis şi el sms-uri, Ponta a spus că nu cunoaşte dacă PNL a avut un sistem paralel, cel de la PSD fiind comun pentru campania USL.

    El a explicat faptul că sms-urile erau semnate doar “Liviu Dragnea”, nu şi “PNL” sau “Hellvig”, prin faptul că Dragnea avea doar o funcţie politică, în timp ce toţi ceilalţi, inclusiv Hellvig, aveau şi funcţii în Guvern, astfel că era firesc să nu fie implicaţi direct în campanie.

    “Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajaţi PSD şi PNL, nu cunosc nume”, a mai spus Ponta./

    Întrebat de asemenea dacă ştia de organizarea de tombole pentru atragerea votanţilor, Ponta a răspuns: “Nu, nu-mi amintesc decât faptul că am cerut ca fiecare strategie locală să se facă cu respectarea legii”.

    Întrebat însă în continuare dacă ştia de vreo şedinţă pentru organizarea de astfel de tombole, Ponta a răspuns: “De tombole nu ştiu. Ştiu doar de mitinguri şi acţiuni de promovare pentru a se vota «Da» la referendum. Posibil să fie o decizie la nivel local”.

    Întrebat la ICCJ dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura “Liviu Dragnea”, Ponta a răspuns: “Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară”, a spus Ponta.

    În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.

    În faţa instanţei, Ponta a arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu “Da” sau “Nu”.

    El a arătat că, încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenţei electorale, cum au avut şi alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem.

    “Când am devenit preşedinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide”, a spus Ponta, în faţa instanţei.

    Întrebat dacă a participat la şedinţa Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, iniţial, în şedinţa USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) şi Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informaţii), precum şi ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condiţiilor logistice mai bune.

    Întrebat în continuare dacă în şedinţe a fost prezentată totuşi aplicaţia, Ponta a spus că, ulterior, în şedinţele fiecărui partid au fost puse în aplicare deciziile comune.

    “Cunoşteam aplicaţia şi funcţionarea, cu sms-uri de la reprezentanţii noşti în secţii şi date încărcate în soft”, a spus Ponta, adăugând că principala condiţie în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezenţa la vot, aşa cum procedau şi alte partide, sistemul permiţând şi transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secţiile de votare, după închiderea urnelor, o “numărătoare paralelă” efectuată de asemenea de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.

    Întrebat dacă prin această aplicaţie erau transmise, în timpul zilei, şi voturile cu “Da” sau “Nu”, Ponta a răspuns că nu, afirmând că, în timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezenţei la vot, fiind imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a venit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a fi audiat în dosarul Referendumului, el declarând că vrea să spună adevărul în acest dosar şi că a dorit să vorbească şi în faţa procurorului, dar acesta nu l-a acceptat.

    “Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în faţa procurorului şi procurorul nu m-a acceptat”, a spus Ponta, la intrarea în sediul ICCJ.

    Cu puţin timp înaintea lui Ponta, la ICCJ au venit şi miniştrii Liviu Dragnea şi Mircea Duşa.

    Duminică, Ponta preciza că se va prezenta în faţa instanţei şi va explica faptul că, bazat pe informaţiile avute ca lider de partid şi premier, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare

    “Voi spune adevărul şi numai adevărul, şi anume că, din toate cunoştinţele pe care le-am avut ca lider de partid şi prim-ministru, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de români să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu. Că nu s-a întâmplat, e o poveste pe care nu cred că mai trebuie să o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilităţi penale şi o să spun ceea ce ştiu, ceea ce mă va întreba instanţa, avocaţii sau proccurorul, şi voi spune doar adevărul”, a spus Ponta, duminică.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Victor Ponta va fi citat ca martor

    Decizia a fost luată după ce avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut, pe 5 februarie, la instanţa supremă, audierea premierului Victor Ponta şi a 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pe 23 februarie.

    Până la acest moment, instanţa nu a hotărât când îl va cita pe Victor Ponta.

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea a cerut audierea lui Victor Ponta în acest dosar.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Pe 5 februarie, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Avocatul lui Dragnea cere din nou audierea lui Ponta

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea cere audierea lui Victor Ponta în acest dosar, în care preşedintele executiv al PSD este acuzat de fapte de corupţie.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Joi, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a rămas în pronunţare cu privire la solicitarea avocatului.

    Următorul termen în judecarea dosarului Referendumului a fost fixat pentru 19 februarie, dată la care urmează să fie audiaţi peste 20 de martori.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.