BusinessMagazin

Tag: preferinta

  • Românii preferă mărcile proprii ale magazinelor

    De asemenea, frecvenţa de achiziţionare a acestor este crescută, aproape jumătate dintre consumatorii de mărci proprii intervievaţi (45,4%) achiziţionând produse private label la fiecare vizită în magazin.

    În ultimul an, consumatorii au cumpărat pe lângă produsele alimentare (lactate, produse de panificaţie, brânzeturi, dulciuri etc.) şi produse non-alimentare (hârtie igienică, şerveţele, produse de menaj, detergenţi şi produse de curăţare a locuinţei, cosmetice, produse de îngrijire etc.). Cele mai căutate categorii de produse marcă proprie au fost lactatele: mai mult de jumătate dintre locuitorii din mediul urban (52,6%) au declarat că achiziţionează mărci private de lactate, aici fiind incluse produse precum laptele, iaurtul, smântâna etc.

    Pâinea şi produsele de panificaţie reprezintă o altă categorie de produse marcă proprie care a avut succes în ultimul an. Românii din mediul urban sunt atraşi şi de dulciurile produse sub marca proprie a retailerilor, 41,7% declarând, de asemenea, că, pe parcursul ultimului an, au cumpărat astfel de produse.

    Pe de altă parte, articolele de vestimentaţie şi băuturile alcoolice sunt printre produsele marcă proprie mai puţin căutate de către consumatorii români din mediul urban, obţinând procente de 16,3%, respectiv 8,0% din totalul consumatorilor de produse marcă privată.Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, urban, în perioada 17 – 24 septembrie 2013. Au fost intervievate 710 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 55 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,68%.

  • Ce produse sub marcă proprie a magazinelor preferă românii

    Dacă faţă de 2010, pentru categoriile de produse care nu au un impact ridicat asupra consumatorilor (şerveţele, hârtie igienică) tendinţele, în ceea ce priveşte vânzările de mărci private, se păstrează similare, în prezent, în topul celor mai cumpărate produse apar şi categorii cu importanţă mai mare în coşul de cumpărături, cum ar fi cele alimentare. Cea mai notabilă prezenţă este uleiul, care se situează în fruntea clasamentului, în condiţiile în care 54% dintre români au cumpărat astfel de produse disponibile în magazine sub marcă proprie, se arată într-un comunicat al firmei de cercetare de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declin pe piaţa PC-urilor: Vânzările, în scădere în acest an cu aproape 10%. Oamenii preferă tabletele şi smartphone-urile

     Piaţa va continua să scadă, ca volum, până în anul 2015, când vânzările vor reveni cel mai probabil pe plus, cu o creştere modestă, anticipează IDC, care a înrăutăţit astfel estimările anterioare.

    IDC notează că piaţa PC-urilor nu va reveni în viitorul apropiat la vârful atins în 2011.

    Vânzările de computere personale de pe pieţele emergente, precum China, au afişat până acum o evoluţie relativ solidă, compensând pentru declinul abrupt din ţările dezvoltate.

    Consumatorii de pe pieţele emergente au început însă să adopte mai accelerat dispozitivele mobile cu acces la internet, precum tabletele, astfel că PC-ul pierde teren şi în aceste ţări, în unele cazuri într-un ritm mai rapid decât în statele dezvoltate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: BNR va face tot posibilul să aducă dobânzile la creditele în lei aproape de cele în valută

     “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută”, a afirmat miercuri Isărescu, într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că împrumuturile imobiliare în lei, deşi presupun rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei zece care fac legea asfaltului în România

    INTR-O INDUSTRIE ÎN CARE CRIZA ŞI-A PUS PUTERNIC AMPRENTA, companiile de construcţii au mizat anul trecut pe contractele câştigate în anii anteriori, în contextul în care în 2012 statul a organizat din ce în ce mai puţine licitaţii de şosele, căi ferate sau sisteme de apă şi canalizare, iar investitorii privaţi au preferat să mai amâne proiectele pe care le aveau în plan, pe fondul crizei politice din vara anului trecut.

    „2012 a fost un an în care condiţiile critice s-au accentuat. Primul semestru al anului trecut a imprimat o dinamizare a întregii economii, după care cel de-al doilea semestru a însemnat un declin, aducând întârzieri în plata creanţelor către companiile din construcţii, nefinanţarea proiectelor deja începute, dublate de neînceperea unor lucrări noi„, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

    Cei mai mari 10 constructori de pe piaţa locală au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de circa 1,5 miliarde de euro, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului şi de la companii. Astfel, prin mâinile celor 10 jucători a trecut peste 15% din piaţa locală a construcţiilor, evaluată anul trecut la puţin peste 9 miliarde de euro.

    ANUL 2012 A ADUS UN NOU LIDER PE PIAŢA LOCALĂ A CONSTRUCTORILOR. După ce în ultimii ani la vârf de podium s-a aflat în mod constant firma Hidroconstrucţia, anul trecut austriecii de la Strabag au reuşit să-şi adjudece prima poziţie în topul celor mai mari constructori după cifra de afaceri. Rulajul pe plan local al grupului austriac Strabag a depăşit anul trecut 370 de milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de anul anterior.

    Contracte foarte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum autostrada Deva-Orăştie-Sibiu sau clădirea de birouri Sky Tower din Capitală, cea mai înaltă din ţară, au majorat businessul austriecilor pe plan local, ajuns la cea mai ridicată valoare din anii de criză. „Businessul dinamic din România poate fi explicat prin proiectele mari de infrastructură de transport care au fost câştigate în ultimii ani şi sunt executate în prezent, precum şi prin câştigarea de noi comenzi pe segmentul de construcţii civile„, potrivit raportului financiar pe 2012 al grupului Strabag, care precizează că România este printre pieţele care au adus cele mai bune rezultate anul trecut.

    POZIŢIA A DOUA ÎN TOPUL CELOR MAI MARI CONSTRUCTORI ESTE OCUPATĂ DE FIRMA BUCUREŞTEANĂ STRACO GRUP, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Compania a avut un salt spectaculos anul trecut, după ce rulajul a urcat cu 123%, până la aproape 200 de milioane de euro. Compania are preponderent contracte cu statul, având în portofoliu lucrări precum construcţia autostrăzii Deva-Orăştie sau reabilitarea căii ferate Vinţu de Jos-Simeria.

    Pe poziţia a treia, cu afaceri de 150 de milioane de euro, în stagnare faţă de anul 2011, s-au situat italienii de la Astaldi, care lucrează la proiecte precum metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei sau linia de cale ferată Frontieră Curtici-Arad. Anterior, Astaldi a fost implicat în unele dintre cele mai mari proiecte de construcţii din România, cu valori de sute de milioane de euro, precum Pasajul Basarab, stadionul Naţional Arena din Capitală sau autostrada Cernavodă-Constanţa.

     

  • Preşedintele Traian Băsescu a petrecut prima seară de vacanţă la restaurantul Cireşica, din Olimp

     Traian şi Maria Băsescu au sosit, miercuri, la vila de protocol de la Neptun, iar în cursul zilei au profitat de vremea frumoasă şi s-au plimbat pe plajă, dar şi pe mare cu o şalupă.

    Seara, în jurul orei 21.00, au mers la restaurantul preferat al preşedintelui, din staţiunea Olimp, Cireşica, unde au petrecut până aproape de miezul nopţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Majoritatea românilor preferă să cumpere telefoane noi

     “Preferinţa pentru nou este susţinută în mare parte de ofertele avantajoase ale operatorilor de telefonie la aparatele noi, dar şi de dorinţa de a deţine un telefon proaspăt ieşit din fabrică, ca o garanţie a unei utilizări cât mai îndelungate şi fără probleme”, se arată în cercetarea GfK Temax.

    Potrivit sursei citate, valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri noi a crescut cu 18% în primul trimestru din 2013, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenţionată.

    Noile modele de smartphone-uri lansate în ultima perioadă au contribuit la creşterea acestui segment cu 58%, în timp ce segmentul de telefoane mobile obişnuite a înregistrat o scădere de 29%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trainingul online ia faţa celui tradiţional

    TRAINERII SUNT DE PĂRERE CĂ NU, având în vedere că noile tehnologii permit intercalarea celor două tipuri de instruire, iar de multe ori această alternare are chiar rezultate benefice şi eficientizează programul de training.

    „Modalităţile de instruire online cu trainingul la clasă se completează, în niciun caz nu se exclud. Spre exemplu, un curs online poate fi premergător unui curs la clasă pentru a-i pune în temă pe participanţi cu noţiunile mai simple„, explică Andrei Goşu, directorul general al grupului Ascendis, liderul pieţei locale de training, cu afaceri de peste 4 milioane de euro anul trecut. Grupul a instruit aproximativ 12.000 de angajaţi în programele de training derulate în 2013.

    Goşu explică faptul că există cursuri online de tip sincron – în care participanţii care stau în faţa calculatorului pot adresa, de exemplu, întrebări în scris trainerului, care le va răspunde în timp real, în sesiunea sa de instruire video – şi cursuri de tip asincron, unde cursanţii pot urmări o înregistrare video a unui curs, explicat de un facilitator.

    PLATFORMĂ DE CURSURI ONLINE A FOST LANSATĂ RECENT DE ZIARUL FINANCIAR – ZFeLEARNING.ro – care are, deocamdată, un portofoliu de 10 cursuri de tip e-learning în format video, „predate„ de opt traineri din companiile locale. Cursurile online, de tip asincron, oferă informaţii din cinci domenii de activitate: financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare şi fonduri europene.

    „Proiectul a fost dezvoltat ca urmare a creşterii interesului angajaţilor români de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele printr-o modalitate de instruire flexibilă, care să le permită să înveţe în orice moment disponibil, de exemplu. Cursurile online disponibile pe ZFeLEARNING.ro sunt fără facilitator, fiecare dintre cei opt traineri va veni să ofere informaţii suplimentare la emisiunea de business ZF LIVE, în cadrul căreia cursanţii le pot adresa întrebări suplimentare„, precizează Adina Gheorghe, project manager ZFeLEARNING.

    Platforma este dezvoltată de ZF în parteneriat cu BDO Business School (programul de training al companiei de audit şi consultanţă de business BDO), Expand Health România (consultanţă în management şi marketing farmaceutic), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (firmă de avocatură) şi The Academy at PwC (centrul de training al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC). Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate de angajator atunci când decide să investească bugetele în instruirea angajaţilor prin cursuri online sau desfăşurate „la clasă„ este legată de modalitatea prin care poate măsura eficienţa acestor programe.

    SPECIALIŞTII SPUN ÎNSĂ CĂ, ÎN CAZUL E-LEARNINGULUI, un manager se poate asigura de reuşita programului dacă îşi motivează angajatul înainte de a-l trimite la curs, dacă îi oferă autonomie în selecţia cursului la care participă şi dacă îi măreşte responsabilităţile după absolvirea programului în aşa fel încât să poată aplica ceea ce a învăţat. Nu trebuie uitat însă că informaţiile sunt foarte concentrate în cadrul unui curs online, astfel că, pentru o eficienţă mai mare, angajaţii trebuie să acceseze şi alte surse de informare dacă vor să se specializeze. De altfel, şi în cazul ZFeLEARNING, participanţii vor primi la final, în funcţie de rezultatele obţinute la teste, un certificat emis de partenerul de conţinut al ZFeLEARNING, iar unele certificate pot fi folosite pentru obţinerea de puncte de credit de dezvoltare profesională continuă (CPD), recunoscute de organizaţii profesionale, internaţionale sau naţionale, cum ar fi: ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), CAFR (Camera Auditorilor Financiari din România), CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România).

    În ciuda faptului că sunt folosite, la nivel global, de ani buni pentru instruirea angajaţilor, programele de e-learning au început să aibă un succes mai mare în România în ultimii 3 – 4 ani, mai ales că aduceau reduceri mari de costuri angajatorilor care voiau să îşi motiveze şi să îşi dezvolte angajaţii, însă fără să aloce bugete mari de instruire. Cheltuiala per angajat pentru un curs de training tradiţional, „la clasă„, este de câteva sute de euro, în timp ce costurile unui program de e-learning sunt în jurul a câtorva zeci de euro.

    Cele mai mari costuri ale unui program de training la clasă sunt cele de logistică (cazare, masă, închirierea sălii de hotel etc.), care de multe ori depăşesc onorariul primit de trainer, explică Viorel Panaite, managing parter la firma de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională Human Invest.

    „Printre principalele avantaje ale e-learning-ului se numără faptul că poate fi adresat unui număr mare de oameni, adică «unei clase virtuale» mari, este preferat de către angajaţii din generaţia tânără în special, poate fi interactiv şi oferă posibilitatea cursantului de a înregistra, de exemplu, discuţia cu facilitatorul”, adaugă Viorel Panaite.
     

  • Magazinele de tip discount, vizitate cel puţin o dată pe lună pentru cumpărături. Ce produse preferă clienţii

     “Imaginea comerţului modern este în continuă schimbare şi în 2013. Jucătorii de pe piaţa de retail din România îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atât printr-un număr mai mare de magazine, cât şi prin acţiuni de promovare intensă în media. Anul trecut, aceste acţiuni s-au reflectat într-o creştere a comerţului modern cu un punct procentual faţă de 2011, atrăgând 49% din valoarea totală a pieţei de FMCG pentru consumul acasă. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50/50 în valoare”, se arată într-un comunicat al GfK România.

    În acest context, formatul de tip discount acoperă 9% din cheltuielile gospodăriilor din România pentru bunuri de larg consum. În comparaţie cu 2011, se remarcă o creştere de 11% în valoare absolută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii preferă dulcele fără aromă şi fără cremă

    „În urma studiilor de consumator am aflat că biscuiţii dulci fără arome şi cremă sunt în topul preferinţelor consumatorilor – peste 40% din piaţă – fiind cel mai des întâlniţi în ocaziile de snacking. Ne-am dorit să intrăm într-un segment de piaţă în care nu eram prezenţi şi să le oferim consumatorilor noştri un produs delicios, cu cel mai bun raport calitate-preţ”, declară Andreea Bogdan, Senior Brand Manager Biscuits – Kraft Foods România, parte a Mondelēz International.

    Kraft Foods România este parte a Mondelēz International. În România, compania Mondelēz International este prezentă din 1994  prin KraftFoods România din anul 1994. Mărcile Mondelēz International din România sunt: Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, LU Pim`s, Barni, Oreo, Tuc, Belvita.