BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ponta: Nu am ajuns la un acord cu FMI şi CE. Vor creşterea preţului la gaze şi restructurări

    El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept “abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.

    Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.

    În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea “masivă şi radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Avocatul lui Dragnea cere din nou audierea lui Ponta

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea cere audierea lui Victor Ponta în acest dosar, în care preşedintele executiv al PSD este acuzat de fapte de corupţie.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Joi, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a rămas în pronunţare cu privire la solicitarea avocatului.

    Următorul termen în judecarea dosarului Referendumului a fost fixat pentru 19 februarie, dată la care urmează să fie audiaţi peste 20 de martori.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • PNL a dat în judecată Guvernul, pentru a decide declanşarea alegerilor parţiale: Din raţiuni politice, Victor Ponta refuză să organizeze alegeri

    ”Partidul Naţional Liberal a depus, astăzi, trei acţiuni la Curtea de Apel Bucureşti, în baza Legii contenciosului administrativ, prin care îl cheamă în judecată pe premierul Victor Ponta din cauza refuzului de a organiza alegeri parţiale la nivelul funcţiilor de primari şi preşedinte de CJ vacante, al consiliilor locale dizolvate şi al mandatelor de parlamentari”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Liberalii solicită ca instanţa ”să dispună obligarea Guvernului să respecte legislaţia şi să stabilească data de desfăşurare a alegerilor parţiale”.

    ”Inacţiunea Guvernului în aplicarea legislaţiei electorale reprezintă un abuz de drept grav, realizat prin exces de putere şi o încălcare a regulilor democratice de către premier. Din raţiuni politice, Victor Ponta refuză să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia vacantă de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi alte 22 de funcţii vacante de primari, în legătură cu care a fost depăşit termenul legal de 90 de zile pentru organizarea alegerilor locale (din judeţele Olt, Dâmboviţa, Tulcea, Ilfov, Buzău, Vrancea, Maramureş, Vâlcea, Bacău, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Hunedoara, Sălaj, Dolj, Neamţ)”, mai precizează PNL.

    De asemenea, liberalii solicită intervenţia instanţei şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să fie respectate de către Guvernul României şi obligaţiile legale în situaţiile de dizolvare a altor două consilii locale (din judeţele Iaşi şi Arad).

    ”Într-o a treia acţiune în instanţă, PNL cere Curţii de Apel Bucureşti să stabilească un termen în care Guvernul să fie obligat să emită o Hotărâre de Guvern pentru organizarea alegerilor parlamentare parţiale în colegiul uninominal nr.5, circumscripţia electorală nr. 18 – Galaţi (mandat vacantat de Dan Nica) şi în colegiul uninominal nr. 15 circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti (mandat vacantat de Alin Petrache)”, se mai arată în comunicatul citat.

  • Întâlnire Iohannis-Ponta, pe tema viitoarei şedinţe CSAT

    ”În această dimineaţă, a avut loc, la Palatul Cotroceni, o întâlnire a Preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Victor Ponta. Principala temă de discuţie a fost ordinea de zi a viitoarei şedinţe a CSAT, care va avea loc, conform procedurilor legale, în această primăvară”, se precizează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, remis MEDIAFAX.

  • Transelectrica şi firma italiană Prysmian au semnat un acord pentru cablul submarin România-Turcia

    Operaţiunea va fi efectuată în baza unui memorandum semnat, marţi, la Guvern, document prin care se urmăreşte analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali.

    Prezent la ceremonia de semnare a documentului, premierul Victor Ponta a arătat că România este un producător important de energie electrică şi are nevoie de pieţe externe, deoarece producţia a depăşit deja consumul intern.

    “Acum, România este un producător important de energie electrică, un producător care are nevoie însă de pieţe externe, pentru că deja capacitatea noastră de producţie depăşeşte cu mult consumul intern. În plus, avem în diverse stadii proiecte importante pentru noi capacităţi de producţie şi, când mă gândesc la cablul submarin, mă gândesc în special la grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă. România produce energie electrică la un nivel competitiv şi trebuie doar să aibă infrastructura necesară pentru a transporta către partenerii externi”, a spus premierul.

    Documentul prevede realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea realizării unei reţele submarine de transport a energiei electrice între România şi Turcia.

    În opinia lui Ponta, prin realizarea acestui proiect, România va putea asigura Turciei şi ţărilor din zonă posibilitatea dezvoltării, pe baza unei energii electrice la un preţ competitiv.

    “Proiectul la care azi faceţi primul pas este un proiect strategic pentru România. Îmi aduc aminte că am stat peste o oră cu prim-ministrul de atunci, preşedintele Erdogan, cu miniştrii Energiei, ca să discutăm cum putem realiza acest proiect despre care s-a vorbit foarte mult şi la care nu se găsiseră soluţii. Sunt absolut convins că, prin efortul pe care l-aţi început azi, vom avea în curând un studiu de fezabilitate, un proiect concret şi realizarea a ceea ce România are atât de mare nevoie, şi anume o cale de transport de infrastructură energetică, care să ne lege de Turcia, un mare consumator, şi o piaţă în care energia produsă în România poate să-şi găsească cu adevărat desfacere”, a spus Ponta.

    Prim-ministrul a cerut Transelectrica să continue dezvoltarea reţelelor de transport din România, dar şi conexiunile pe plan regional.

    “La fel ca şi alte companii din energie, Transgaz, Romgaz, Electrica, Guvernul pe care-l conduc consideră că un management profesionist şi o gândire modernă pot face din aceste companii într-adevăr lideri, nu doar naţionali, ci şi regionali. Avem o şansă extraordinară să ne atingem obiectivul fundamental care este acela de a avea indenpendenţă energetică şi de a fi un model de dezvoltare regională pe piaţa energiei”, a mai spus Ponta.

    Discuţiile dintre România şi Turcia privind cablul de transport al electricităţii au început în 2006. La acea dată, investiţia era evaluată la 400-500 milioane de euro.

  • Delegaţia FMI a venit la Guvern, pentru o primă discuţie cu Ponta

    Delegaţia FMI a început marţi vizita în România, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

    Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat luni că FMI a cerut un studiu de impact privind legea insolvenţei personale, adăugând că este convins că problema va fi discutată în Parlament.

  • Ponta vorbeşte de neajunsurile fiscalităţii reduse şi de creşterea numărului de contribuabili

    “Întrebarea este cum putem cu 16% să avem şcoli şi spitale ca în Germania, unde plătesc 48%? Un grad foarte scăzut de fiscalitate – şi România are un grad scăzut de fiscalitate – presupune servicii sociale mai mici. Nu a găsit nimeni soluţia magică, cât timp nu avem petrolul celor din Golf sau alte resurse, în care să ai din ce în ce mai mici taxe şi din ce în ce mai mari cheltuieli sociale. Nu ai cum acest lucru“, a spus Ponta la o conferinţă pe tema Planului de combatere a sărăciei.

    Numărul angajaţilor a scăzut constant după 1990, în timp ce numărul pensionarilor crescut. Dacă în 1990 erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari, în prezent sunt 4,5 milioane de salariaţi şi 5,3 milioane de pensionari.

    Ponta a mai arătat că un număr extrem de limitat de contribuabili nu poate genera venituri suficiente pentru investiţii în sănătate, educaţie şi incluziune socială, punctând şi faptul că 3 milioane persoane din populaţia activă din România se află în afara ţării şi nu plătesc niciun leu la sistemul social românesc.

    Premierul a susţinut astfel că creşterea numărului de contribuabili este singura soluţie sustenabilă pe termen lung.

    “Eu mai sunt de părere – şi bănuiesc că Obama nu-i chiar comunist când vorbeşte de impozitarea celor cu venituri şi averi foarte mari – că o societate modernă are şi tipuri diferite de a-i aborda pe cei foarte competitivi, nu spun pe cei foarte bogaţi, fie la nivel antreprenorial, fie din orice alt fel de venituri”, a adăugat Ponta, arătând că este nevoie de un sistem eficient pentru aplicarea normelor de impozitare a marilor averi, dar şi de un sistem diferit de taxare în special pentru venituri şi proprietăţi foarte mari.

    “Cota unică, impozitarea marilor averi nu sunt neapărat măsuri ideologice, ci ţin de ceea ce ne dorim ca societate”, a mai afirmat şeful Guvernului.

  • Ponta: FMI să discute legile conversiei şi insolvenţei cu Parlamentul. Nu am văzut scrisoarea lor

    Întrebat dacă va discuta cu FMI despre Legea conversiei creditelor şi cea a insolvenţei personale, Ponta a răspuns; ”Noi nu avem în program, dar dacă dânşii vor dori, trebuie să discute cu Parlamentul”

    Întrebat despre scrisoarea trimisă de FMI Parlamentul, BNR şi ministerului Justiţiei despre aceste acte normative, Ponta a răspuns: ”Nu comentez”.

    Întrebat, ulterior, care e poziţia sa, ca şef al Guvernului, faţă de această scrisoare, Ponta a replicat: ”Nu am văzut-o”.

    FMI îşi exprimă îngrijorarea, într-o scrisoare transmisă ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger al Băncii Mondiale.

    “O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele”, se arată într-o scrisoare a FMI transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlvov.

    În document se precizează că o astfel de lege va avea “un impact negativ” asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită.

    “Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (…) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare”, se mai arată în scrisoare.

    Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

  • Ponta: Voi face tot ce ţine de mine să nu se întoarcă la guvernare cei ce luau şpăgi de la Microsoft

    Întrebat de jurnalişti în legătură cu afirmaţia preşedintelui Klaus Iohannis potrivit căreia acesta îşi doreşte un guvern PNL, Ponta a spus că ultimul vot dat actualului guvern în Parlament a fost în urmă cu doar o lună şi că rezultatul a fost de 377 de voturi “pentru” şi 143 “împotrivă”.

    “Cred că actuala majoritate nu doar că este stabilă, dar poate să guverneze foarte bine până în 2016, iar dacă guvernează foarte bine va câştiga alegerile. Şi Băsescu şi-a dorit guvernul său şi n-a ieşit prea bine“, a spus Victor Ponta.

    Premierul a adăugat: “Avem obligaţia să lucrăm toţi, adică preşedinte cu premier şi Parlament”.

    “Voi face tot ce ţine de mine să nu se întoarcă la guvernare cei care în 2010 luau şpăgi de la Microsoft, cei care retrocedau pe milioane de euro tot felul de terenuri, cei care au blocat fondurile europene sau cei care au dus TVA la 24%. Dacă vin alţii mai buni ne gândim“, a precizat Victor Ponta.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Realitatea TV, că îşi doreşte un guvern PNL, cu care să se simtă confortabil şi să pună în aplicare viziunea sa pe zece ani, precizând că relaţia cu guvernul actual este una instituţională, normală.

    ”Da, eu îmi doresc un Guvern PNL. Nu fac niciun secret din asta”, a spus Iohannis, precizând că ”una este ce avem acum, colaborăm instituţional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine”.

    El a mai spus că îşi doreşte ”un Guvern cu care se simte confortabil, cu care, dacă merge la Bruxelles, să spună: Domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..”.

    Despre relaţia cu actualul Guvern condus de Victor Ponta, preşedintele a precizat că are o relaţie instituţională, normală. ”Acest Guvern a fost aici, când am devenit preşedinte, nici nu i-am ales, nici nu îi resping. Instituţional, nu e treaba preşedintelui, dar cu acest guvern nu văd cum să pun în practică viziunea mea pe zece ani pentru România”, a spus Iohannis.

    El a continuat: ”Eu îmi doresc un guvern PNL, dar trebuie să vedem cum, ce mi-aş dori, varianta optimală, şi ce se poate”, adăugând că preşedintele nu poate schimba Guvernul.

    ”Acum nu avem alegeri, dar este posibil, am spus-o şi înainte de alegeri, şi toată lumea a observat că vor începe mişcări în Parlament. Se vor forma noi grupuri. Acest lucru se întâmplă, lucrurile se întâmplă în Parlament. Este posibil, pe parcursul acestui an, să fie mişcări între partide, să se scimbe majoritatea, şi este normal, când actuala Opoziţie vine cu o moţiune de ceznură şi schimbă guvernul. Aşa funcţionează democraţia, este normal, este natural, şi atunci vom avea alt guvern”, a mai spus Iohannis.

  • Ponta: E posibilă reducerea generală a TVA cu maxim 3 puncte procentual sau pe categorii de produse

    ”Un obiectiv pentru 2015-2016 este aplicarea fie a unei reduceri generale de TVA (…), fie scăderea TVA la categorii de produse, în special cele agricole, alimentare”, a afirmat Ponta, într-o conferinţă de presă la Iaşi, unde mai are programate întâlniri cu primarii din judeţ.

    Premierul Victor Ponta a precizat că reducerea generală de TVA s-ar putea face cu ”un punct-două, trei puncte maxim procentual”.

    În acelaşi context, Ponta a adăugat că există şi varianta scăderii TVA, ”aşa cum s-a făcut pentru pâine”, la categorii de produse, în special cele alimentare.

    Ponta a precizat că va trebui luată o decizie de politică fiscală şi că, cel mai probabil, această măsură ar putea fi aplicată de la 1 ianuarie 2016.

    Premierul Victor Ponta se află la Iaşi, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ, în cursul după-amiezii de vineri urmând să aibă întrevederi cu primarii PSD din judeţ.

    În cursul zilei de sâmbătă, Ponta va participa la manifestările prilejuite de Ziua Unirii, la care va fi prezent şi preşedintele Klaus Iohannis.

    Cu o zi în urmă, un membru al PSD i-a recomandat premierului Ponta să nu participe la evenimentele de Ziua Unirii, din 24 Ianurie, existând riscul să fie fluierat de mulţime în condiţiile în care actualul guvern nu a acordat importanţă prea mare regiunii Moldovei.