BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Polonia joacă rol de cavaler, dar şi de ticălos pe scena crizei energetice europene

    Guvernul polonez i-a cerut Uniunii Europene înlăturarea specu­la­torilor de pe piaţa certifica­telor de carbon. Varşovia speră că astfel preţurile energiei nu vor mai creşte atât de rapid. Însă acasă, politicienii aflaţi la guvernare sunt acuzaţi că se folosesc de criza energiei pentru a răspândi în rândul populaţiei sentimente împotriva Comisiei Europene, scrie Euractiv.

    Polonia este unul dintre statele europene cel mai dur lovite de lupta Uniunii Europene cu emisiile de gaze cu efect de seră pentru că îşi produce cea mai mare parte din energie prin arderea cărbunelui. Revoluţia pentru mediu o costă acum mult pentru că energia, de toate felurile, s-a scumpit.

    Una dintre cauzele scumpirii este modul în care funcţionează piaţa certificatelor de carbon. Acestea sunt instrumente care permit emiterea unor cantităţi limitate de CO2 şi pot fi tranzacţionate între poluatori. Guvernul polonez, dar nu numai el, i-a cerut UE să introducă „me­ca­nisme de control“ pe piaţa car­bo­nului şi să reducă participarea spe­cu­latorilor financiari la acest program, a anunţat guvernul polonez.

    Factorii de decizie politici din UE se pregătesc să negocieze o revi­zuire majoră a instrumentului său de reducere a emisiilor, certi­ficatele de carbon. Sistemul este conceput astfel încât să producă o scădere treptată a ofertei de permise, care se tranzac­ţionează pe burse la fel ca alte active. Preţul lor a crescut cu aproximativ 150% anul trecut şi a atins un record de 98,49 euro pe tonă luna aceasta.

    Polonia a trimis săptămâna trecută Bruxellesului cererile sale privind piaţa carbonului şi a construit o coaliţie de ţări care vor să refor­meze sistemul, a precizat Varşovia.

    „În prezent, Comisia Europeană este neputincioasă şi, legal şi formal, nu poate interveni pe piaţă“, au spus oficia­lităţi poloneze. În Polonia, orga­nizaţia de media Wirtualna Polska  scrie că ministerul activelor statului a manipulat companiile energetice pentru a participa la o campanie TV şi prin panouri publicitare în valoare de peste 2.600.000 de euro prin care vina pentru creşterea preţurilor la energie este aruncată asupra UE.

    Panourile publicitare mari şi reclamele TV din ianuarie susţineau că Bruxellesul şi UE sunt respon­sabile pentru preţurile ridicate ale energiei din Polonia. „Taxa pentru climă a UE reprezintă până la 60% din costurile de producţie a energiei. Politica de protecţie a climei echi­valează cu preţuri mari la energie“, se arată în mesajul transmis popu­laţiei. Oficial, campania a fost lansată de Asociaţia Economică a Cen­tra­lelor Electrice din Polonia. S-a dezvăluit însă că ideea din spatele campaniei a venit de la ministerul activelor statului.

  • Oficial turc: Preţurile vor scădea după luna aprilie

    Inflaţia din Turcia ar putea atinge un vârf în aprilie înainte de a scădea către rate din două cifre până la alegerile generale din iunie 2023, a declarat ministrul turc al trezoreriei şi finanţelor, Nureddin Nebati, relatează Hurriyet Daily News. „Nu cred că vom ajunge la 50%. Sper să nu mă înşel“, a adăugat acesta. 

  • Binecuvântarea dobânzilor mari din spatele raliului băncilor poloneze s-ar putea transforma într-un dezavantaj

    Dobânzile în creştere rapidă, principalul factor din spatele raliului de 72% al acţiunilor băncilor poloneze din acest an, s-ar putea transforma treptat într-o presiune asupra valorizărilor acestora în 2022, scrie Bloomberg.

    Riscul este ca creditele cu dobânzi variabile, care continuă să domine sectorul bancar polonez, să devină problematice anul viitor.

     

  • Criza energiei din Europa: speculă, şantaj sau răzbunare?

    Preţurile gazelor naturale şi electricităţii de pe pieţele europene sar în sus ori de câte ori  pot. Ultimul impuls semnificativ a fost dat de inversarea direcţiei fluxului dintr-un gazoduct major care aduce gaze ruse în Germania prin Polonia – este vorba de conducta Yamal, veche de aproape trei decenii. Golul creat de lipsa unor explicaţii oficiale  clare şi credibile este umplut de speculaţii: ori Rusia îşi continuă politica de a înfometa Europa de energie, ori Polonia cumpără mai ieftin de la traderii din Germania gaze pe care aceştia le importă din Rusia. Aceasta în condiţiile în care rezervele de gaze din rezervoarele germane sunt departe de a fi aproape de cota de siguranţă pentru o iarnă liniştită. Varşovia nu este în termeni diplomatici buni cu Moscova. Pe de altă parte, Germania are puterea de negociere a celui mai mare importator şi consumator european de gaze ruse.

    Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin spune că ţara sa este gata să atenueze durerea de cap pe care criza energiei o dă Europei prin începerea exporturilor de gaze prin intermediul noului ei gazoduct Nord Stream 2. Conducta, pentru a intra în funcţiune, mai are nevoie de aprobări din partea Germaniei şi UE. Gazoductului i se opun SUA şi aliaţii săi est-europeni, printre care Polonia, deoarece este considerat a fi încă un instrument de geopolitică în mâinile Moscovei. De asemenea, SUA spun că Nord Stream 2 nu are justificare economică deoarece Rusia are deja o infrastructură de gazoducte vastă pentru aprovizionarea Europei care nu este folosită la capacitate maximă. Pentru Rusia, Nord Stream 2 are avantajul că ocoleşte statele rebele Polonia şi Ucraina. Unii analişti şi oficiali spun că Rusia deliberat nu furnizează suficiente gaze clienţilor europeni pentru a alimenta sau crea o criză de energie, scopul fiind de a forţa mâna europenilor să-i aprobe Nord Stream 2. De asemenea, Putin promovează contractele de furnizare de gaze tradiţionale pe termen foarte lung cu Gazprom, de genul celor încheiate recent de  Ungaria şi Serbia. Şi Germania are astfel de contracte. Însă acestea tind să acutizeze dependenţa statelor cliente de gazele ruse. De aceea, Comisia Europeană a promovat piaţa liberă, unde regulile sunt dictate de cerere şi ofertă. Iar ca soluţie la criza de energie, Bruxellesul propune achiziţii comune  de gaze naturale, deşi Spania şi alte state i-au cerut schimbarea regulilor pieţei pentru a-şi proteja cetăţenii de scumpiri. Însă energia s-a scumpit peste tot în Europa, inclusiv în Germania, Ungaria şi Serbia, nu doar în statele care n-au intrat în graţiile Gazprom. Un alt motiv al scumpirilor sunt eforturile UE de a reduce emisiile cu efect de seră din industrie şi sectorul energiei. Un instrument pentru realizarea decarbonizării sunt certificatele de emisii de CO2, tranzacţionate pe piaţă. Acestea sunt un fel de permise pentru emisii. Cine are mai multe, sau cumpără mai multe, poate elibera mai multe emisii în atmosferă. Numărul este limitat. Spania şi Polonia acuză că regulile de pe această piaţă au lăsat loc speculatorilor, iar acest lucru se vede în preţurile energiei. Însă unii analişti spun că poziţiile speculative sunt în prezent prea mici pentru a avea vreo importanţă semnificativă, după cum scrie Euractiv.

    Criza de energie, cu preţuri astronomice, a devenit atât de acută încât mari consumatori industriali europeni sunt forţaţi să-şi închidă producţia. Unul dintre aceştia este colosul Alcoa, care a anunţat recent că va ţine timp de doi ani redusă producţia unei topitorii de aluminiu din Spania. De asemenea, Alvance, cel mai mare producător de aluminiu din Europa, şi-a redus activitatea, notează Financial Times. Nyrstar, un producător de zinc deţinut de traderul de materii prime Trafigura, a spus că va opri după Crăciun activitatea unei topitorii din Franţa. Pentru Trafigura însă, pierderile s-ar putea să fie mici cu acest caz deoarece profiturile i-au explodat în urma boomului materiilor prime.

    La fel de mult au explodat şi veniturile colosului Gazprom, singura companie care poate exporta gaze ruse. Însă preţurile mari ale energiei aduc bani mai mulţi şi companiilor de petrol şi gaze naturale occidentale. Spre exemplu, profitul net al TotalEnergies, grup francez cunoscut până nu demult ca Total, a crescut de 23 de ori în trimestrul trei al 2021, faţă de aceeaşi periodă a anului trecut. TotalEnergies are operaţiuni în Rusia. De altfel, alte patru dintre cele mai mari companii de petrol şi gaze din Occident, BP, Chevron, ExxonMobil şi Shell, au operaţiuni în Rusia. Toate aceste cinci companii au cheltuit între 2010 şi 2019 un sfert de milliard de euro pe lobby în UE.

     

     

  • Preşedintele Poloniei refuză promulgarea unui proiect controversat în domeniul mass-media

    Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a refuzat, luni, să promulge un articol de lege controversat în domeniul funcţionării companiilor mass-media, pe fondul criticilor privind o tentativă de limitare a activităţilor unui post de televiziune critic, informează cotidianul Le Figaro.

    “Am utilizat dreptul de veto”, a declarat luni preşedintele Andrzej Duda, pe fondul criticilor venite din Uniunea Europeană şi din Statele Unite.

    Proiectul de lege, adoptat pe 17 decembrie de Parlamentul de la Varşovia la iniţiativa formaţiunii de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), ar opri companiile media din afara Spaţiului Economic European să deţină pachete majoritare de acţiuni în Polonia. Criticii cred că este vorba de o tentativă de limitare a activităţilor postului TVN24, deţinut de compania americană Discovery.

    Guvernul conservator de la Varşovia susţine că legea vizează contracararea tentativelor de ingerinţe externe, în special din Rusia.

    “Oamenii cu care am vorbit sunt preocupaţi de această situaţie, au diverse argumente, au evocat nevoia de pace şi stabilitate. Nu avem nevoie de un nou conflict, de noi probleme, avem deja destule”, a subliniat preşedintele Andrzej Duda.

    Bix Aliu, însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite în Polonia, i-a cerut lui Andrzej Duda să respingă proiectul de lege, subliniind că Washington este “extrem de dezamăgit” de această iniţiativă legislativă.

    “Proiectul de lege generează riscuri grave pentru libertatea şi pluralismul presei din Polonia”, a atras atenţia, la rândul său, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Polonia este criticată frecvent de Uniunea Europeană din cauza situaţiei statului de drept.

  • Reacţie dură a Poloniei. Premierul Morawiecki denunţă “centralismul birocratic” al Uniunii Europene

    “Decizia Comisiei Europene demonstrează că, din păcate, tendinţa dezvoltării centralismului birocratic al Bruxellesului avansează, dar trebuie să îi punem capăt”, a afirmat Mateusz Morawiecki, citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul belgian L’Echo.

    Comisia Europeană a decis, miercuri, lansarea unei proceduri de sancţionare a Poloniei ca reacţie la decizia Tribunalului Constituţional de la Varşovia, care a stabilit în octombrie că unele articole ale tratatelor Uniunii Europene sunt incompatibile cu Legea constituţională poloneză.

    “Comisia Europeană consideră că deciziile Tribunalului Constituţional încalcă principiile generale de autonomie, primat şi aplicare uniformă a legislaţiei UE şi ale efectelor obligatorii ale deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, precizează Executivul UE, subliniind că are “dubii serioase privind independenţa şi imparţialitatea” instanţei constituţionale de la Varşovia.

    Uniunea Europeană critică de mulţi ani reformele din sistemul judiciar aplicate de Guvernul de la Varşovia, dar tensiunile s-au amplificat recent, după ce Tribunalul constituţional din Polonia a contestat supremaţia dreptului comunitar. UE a avertizat că va avea o reacţie “fermă” faţă de această decizie.

    Premierul Mateusz Morawiecki a denunţat în mod repetat presiunile exercitate de Bruxelles şi aplicarea standardelor duble, amintind că Uniunea Europeană nu este un stat. “Polonia este atacată în mod tendenţios şi nejustificat. Regulile jocului trebuie să fie egale pentru toţi. Nu este admis să se vorbească despre sancţiuni. Noi respingem limbajul ameninţărilor şi şantajului. Uniunea Europeană este un mare succes al ţărilor europene, o puternică alianţă economică, politică şi socială, cea mai dezvoltată organizaţie din istorie. Însă Uniunea Europeană nu este un stat, ci are state membre. Statele sunt cele care rămân suverane, deasupra tratatelor. Noi am transferat prin tratate anumite competenţe Uniunii Europene, dar nu toate competenţele. Competenţele UE au limite, nu mai putem păstra tăcerea, refuzăm centralizarea europeană”, a declarat recent Mateusz Morawiecki.

    Tribunalul Constituţional din Polonia a decis, în octombrie, că unele articole ale tratatelor Uniunii Europene sunt incompatibile cu Legea constituţională poloneză, afectând suveranitatea ţării. “Organismele europene acţionează prin depăşirea competenţelor”, a argumentat Julia Przylebska, preşedintele Tribunalului constituţional din Polonia. Julia Przylebska a enumerat o serie de articole ale Tratatelor UE care, conform judecătorilor instanţei constituţionale de la Varşovia, sunt în contradicţie cu Legea fundamentală din Polonia. De altfel, Tribunalul constituţional, cea mai înaltă instanţă judiciară din Polonia, a denunţat “ingerinţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în sistemul judiciar polonez”.

  • Uniunea Europeană s-a înconjurat de crize externe: conflictul hibrid cu refugiaţi în loc de arme din Polonia, o Ucraină în stare de război cu Rusia, o Turcia capricioasă şi un amestec încă exploziv în Balcani. Dacă nu reacţionează decisiv, altcineva o va face

    Puterea de reacţie a UE ca întreg şi a ţărilor membre luate separat este pusă la încercare pe mai multe fronturi, din nou. Iar lucrurile pot deveni, din nou, urâte. La graniţa dintre Polonia şi Belarus, o ţară aliată cu Rusia, se agravează o criză a refugiaţilor.

    Polonia, condusă de un guvern considerat autoritar, a anunţat că vrea să-şi întărească armata. Sondaje de opinie arată că polonezii nu vor refugiaţi. Una din reacţiile UE ar putea fi interdicţii pentru două companii aeriene care aduc în Belarus fugari din Orientul Mijlociu, Turkish Airlines şi FlyDubai, foarte importante pentru turismul european şi regional.

    Însă Uniunii tot ce i-ar mai trebui este un Erdogan înfuriat. Preşedintele Turciei poate des­chide un alt robinet cu refugiaţi, cu sirieni go­niţi de război care şi-au găsit la el în ţară refugiu.

    De asemenea, din Balcani vin semnale că Bosnia şi Herţegovina, o ţară predispusă la conflicte entice, riscă să se dezmembreze, poate violent. Războaiele iugoslave au fost de o violenţă  feroce, chiar dacă au fost în curtea din spate a Occidentului. În Bosnia trăiesc musulmani, croaţi şi sârbi bosniaci. Sârbii bosniaci sunt sprijiniţi de Serbia, o ţară condusă, de asemenea, de un guvern care a acaparat puterea şi care este un aliat de încredere al Rusiei.

    Dacă UE nu reacţionează în această problemă, alţii o vor face. Turcia lui Erdogan încearcă de mult timp să-şi crească influenţa în regiune. La fel şi Rusia şi China. Nu în ultimul rând, conflictul dintre armata guvernamentală ucraineană şi trupele separatiste din estul Ucrainei, care sunt sprijinite de Moscova, a început din nou să fumege. Oameni mor din nou acolo. Peste toate acestea se suprapune o criză a gazelor naturale şi energiei în care mulţi arată cu degetul spre Kremlin, principalul furnizor de gaze extern al Europei.

    Dar în acest moment atenţia este capturată de ce se întâmplă la graniţa dintre Polonia şi Belarus. De câteva luni, la început mai timid, apoi cu mai multă energie, persoane fără documente care spuneau că sunt din Afganistan, Irak sau Siria au încercat să treacă graniţa în Polonia pentru a ajunge, spun ei, mai depare în Occident. Încercări similare au raportat şi statele baltice.

    Guvernele ţărilor europene implicate au promovat ideea, îmbrăţişată şi de Comisia Europeană, că tot ce se întâmplă este un plan bine pus la punct al guvernului de la Minsk, condus de „ultimul dictator al Europei“ Alexandr Lucaşenko.

    Acesta ar încerca astfel să se răzbune pentru sancţiunile economice şi financiare cu care UE încearcă să pună presiuni pe economia bielorusă şi pe anturajul liderului după ce acesta a pornit o campanie agresivă de distrugere a opoziţiei. Polonia a adus dovezi că persoanele care forţează graniţa sunt împinse de la spate de oameni ce par să facă parte din forţele armate ale Bielorusiei.

    În presa europeană circulă poveşti despre o adevărată industrie a traficului de imigranţi în ţara vecină. Mecanismele funcţionează mult prea bine pentru a nu fi ceva orchestrat la nivel de administraţie. Doar că zilele trecute s-a vorbit despre un adevărat asalt, cu sute de participanţi, asupra unui punct de trecere a frontierei poloneze. Grănicerii polonezi au rezistat, iar guvernul bielorus a fost din nou acuzat că stă în spatele acestei acţiuni. Mai mult, Varşovia a reacţionat în forţă, suplimentând trupele de grăniceri cu 12.000 de militari, după cum scrie Politico. Filmări ale ministerului polonez de interne arată ceea ce par a fi militari bieloruşi în uniforme de camuflaj escortând sute de oameni, inclusiv copii, spre graniţa poloneză. O televiziune rusă de propagandă s-a grăbit să difuzeze imagini live dintr-o tabără de imigranţi de lângă graniţa poloneză.

    Comisia Europeană şi Parlamentul European au condamnat şi ele rapid Minskul, vorbind de „exploatarea migranţilor pentru jocuri de putere“. Iniţial, Poloniei i s-a cerut să-i ajute pe cei vulnerabili (Asociaţia Medicilor Fără Frontiere spune că mulţi dintre cei împinşi spre Polonia sunt la limita puterilor, înfometaţi şi slăbiţi de frig ñ graniţa este pe un teren dificil) şi să evite orice escaladare, dar apoi CE şi-a schimbat mesajul într-unul de solidaritate cu statele est-europene, vorbind de un „atac hibrid“ orchestrat de Minsk. CE vorbeşte, de asemenea, despre noi sancţiuni, pe de o parte asupra companiei aeriene bieloruse Belavia, ceea ce ar afecta negativ afacerile cu închiriere de avioane ale unor firme irlandeze, iar pe de alta asupra Turkish Airlines şi FlyDubai. Aceste companii ar fi folosite de imigranţi pentru a ajunge în Belarus.

    Din Lituania vine avertismentul că „din iulie, peste 20 de persoane care au trecut illegal graniţa au fost identificate ca fiind membri ai unor grupări teroriste radicale“. Avertismentul l-a dat un oficial lituanian, dar acesta nu a specificat despe ce grupări teroriste este vorba. Aici trebuie menţionat că Turcia şi SUA i-au catalogat ca terorişti şi pe membrii unor organizaţii ale kurzilor irakieni. Ori „asaltul“ recent asupra graniţei poloneze a fost condus de kurzi irakieni.

    Deşi i s-a propus, Polonia nu a acceptat ajutor internaţional în problema de la graniţă. Un sondaj de opinie publicat în octombrie de The Warsaw Business Journal a găsit că peste trei sferturi din polonezi nu vor migranţi la ei în ţară şi cred că de vină pentru criza de la graniţa cu Belarus este Lukaşenko. Tot în acea lună, liderul partidului de guvernământ din Polonia Jaroslaw Kaczynski a prezentat planurile unei legi pentru „apărarea gliei strămoşeşti“ prin care s-ar întâri „radical“ armata în condiţiile în care ţara se confruntă cu presiuni migraţioniste dinspre Belarus.

    Kaczynski este de departe cel mai puternic politician din Polonia şi imprimă politicii tendinţe puternice naţionaliste şi tradiţionaliste. Partidul său guvernează într-o alianţă cu biserica catolică. Unele din politicile sale au stârnit nemulţumirea unei părţi semnificative din populaţie, iar criza de la graniţă vine chiar în acest context. Kaczynski poate urma acum cu uşurinţă exemplul lui Viktor Orban, care vorbeşte de Ungaria ca de o fortăreaţă care apără cultura europeană. Nici Orban nu vrea imigranţi, în special musulmani, la el în ţară. Premierul maghiar îşi laudă acum inspiraţia de a construi un gard la graniţa cu Serbia. Polonia vrea să facă la fel la graniţa cu Belarus.

    Între timp, numărul imigranţilor găsiţi morţi în zona de graniţă poloneză creşte. Ministrul german de interne Horst Seehofer a trimis trupe la graniţa cu Polonia, pe care vrea s-o ţină deschisă, şi a dat vina pe Rusia pentru criza migranţilor.

    Un sondaj de opinie publicat în octombrie de The Warsaw Business Journal a găsit că peste trei sferturi din polonezi nu vor migranţi la ei în ţară şi cred că de vină pentru criza de la graniţa cu Belarus este Lukaşenko.

  • Premierul polonez îl acuză pe Vladimir Putin pentru criza migranţilor

    Premierul polonez l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că se află în spatele crizei migranţilor de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, relatează BBC.

    Mateusz Morawiecki a declarat că liderul autoritar al Belarusului, un aliat apropiat al dlui Putin, orchestrează criza, dar “aceasta este coordonată de la Moscova”.

    Cel puţin 2.000 de migranţi sunt blocaţi la graniţă. Liderul Belarus, Alexander Lukaşenko, neagă afirmaţiile conform cărora trimite oameni peste graniţă ca răzbunare pentru sancţiunile UE.

    Imaginile video arată mulţimi de oameni de partea belarusă a gardului de sârmă ghimpată de la graniţa cu Polonia. Unii dintre ei încearcă să treacă prin forţă folosind foarfece sau trunchiuri de copac, în timp ce trupele poloneze îi resping cu ceea ce pare a fi gaz lacrimogen.

    Mulţi dintre migranţi sunt bărbaţi tineri, dar există şi femei şi copii, majoritatea din Orientul Mijlociu şi Asia. Aceştia stau în corturi, prinşi între gărzile poloneze şi gărzile din Belarus.

    Temperaturile nocturne la frontieră au scăzut sub zero grade, iar mai multe persoane au murit deja în ultimele săptămâni.

    Marţi, în cadrul unei sesiuni parlamentare de urgenţă, după ce a vizitat trupele de la frontieră, Morawiecki a declarat: “Acest atac pe care îl conduce Lukaşenko este coordonat de la Moscova, creierul este preşedintele Putin.”

    El i-a acuzat pe liderii rus şi belarus că încearcă să destabilizeze Uniunea Europeană, permiţând migranţilor să călătorească prin Belarus şi să intre în bloc.

    Morawiecki a descris situaţia ca fiind “un nou tip de război în care oamenii sunt folosiţi ca scuturi umane” şi a declarat că Polonia are de-a face cu o “punere în scenă” care este menită să creeze haos în UE.

    El a adăugat că a fost pentru prima dată în 30 de ani când securitatea frontierelor Poloniei a fost atacată atât de “brutal”.

    Polonia a desfăşurat trupe suplimentare la graniţă şi a avertizat cu privire la o posibilă escaladare “armată”, temându-se că Belarus ar putea încerca să provoace un incident.

    Polonia, Lituania şi Letonia au înregistrat în ultimele luni o creştere a numărului de persoane care au încercat să intre ilegal în ţările lor din Belarus. Marţi, Lituania a declarat stare de urgenţă la graniţa cu Belarus, care va intra în vigoare la miezul nopţii.

    Polonia a înregistrat cele mai multe sosiri, în special în jurul principalului punct de trecere a frontierei de la Kuznica.

  • Tara europeana care se pregăteşte de înăsprirea restricţiilor

    Polonia se pregăteşte de înăsprirea restricţiilor. Decizia va fi luată dacă media zilnică a cazurilor noi va depăşi 7.000, a declarat luni ministrul sănătăţii. În Polonia, infecţiile se dublează aproape de la o săptămână la alta.

    Europa Centrală şi de Est, unde ritmul de vaccinare este mai scăzut decât în vestul continentului, a înregistrat o creştere a numărului de cazuri în ultimele săptămâni, iar oficialii din Polonia au îndemnat populaţia să se vaccineze şi să respecte restricţiile.

    „Dacă la sfârşitul lunii octombrie, vom fi la un nivel mediu de peste 7.000 de cazuri pe zi, va trebui să luăm în considerare luarea unor măsuri mai restrictive”, a declarat Adam Niedzielski, potrivit PAP, citat de Reuters: „Deciziile vor fi luate la începutul lunii noiembrie”.

    Cu toate acestea, Niedzielski a subliniat că guvernul nu a luat în considerare un lockdown.

    Sâmbătă, Polonia a raportat mai mult de 6.000 de cazuri zilnice pentru prima dată din luna mai.

    Ministrul adjunct al sănătăţii, Waldemar Kraska, a declarat luni la postul public de radio Polskie Radio 1 că numărul cazurilor zilnice a crescut cu aproximativ 90% de la o săptămână la alta.

  • Pandora Papers: În Ungaria şi Polonia, oameni de afaceri bogaţi şi chiar apropiaţii guvernului fentează plata taxelor cu firme în paradisuri fiscale

    Aceasta în timp ce în ţările nordice începe să prindă ideea suprataxării bogaţilor

    În ancheta Pandora Papers, printre cei peste 330 de politici şi oficiali publici din întreaga lume descoperită că au legături cu conturi offshore figurează numele unor lideri şi miliardari din Europa de Est.

    Din Polonia, numele lui Rafal Brzoska, şeful companiei InPost, care şi-a făcut debutul pe Bursa din Amsterdam în acest an, apare în contextul Pandora Papers, potrivit Business Insider. Antreprenorul polonez se numără printre cei mai bogaţi polonezi din clasamentul Forbes.

    Numele lui Brzoska apare în contextul activităţilor companiei sale în Cipru, ancheta dezvăluind cât de bine a reuşit acesta să protejeze capitalul acesteia de ochii fiscului polonez. Aproape 2,8 mii de documente în care apare numele lui Brzoski arată cum a reuşit omul de afaceri polonez să evite plata taxelor în ţara sa. Creditele acordate de Brzoski prin InPost companiilor din Cipru au reprezentat cea mai uşoară cale de a evita astfel de plăţi.

    În cazul Ungariei, documentele arată că Balasz Kertesz, un avocat maghiar cunoscut ca mâna dreaptă a lui Antal Rogan, a cumpărat o companie offshore în Insulele Virgine, scrie Euronews. În plus, mai mulţi oameni de afaceri pro-guvernamentali au fost implicaţi în tranzacţii offshore, printre aceştia numărându-se Gellert Jaszai, şeful companiei de IT 4iG, anterior unul dintre cei mai importanţi manageri ai imperiului lui Lorinc Meszaros, un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban, şi Zsolt Nyerges, fostă cunoştinţă a familiei Orban.

    Şi numele premierului ceh Andrej Babis apare menţionat în documente. Potrivit acestora, Babis a cumpărat un castel de 20 milioane de euro în sudul Franţei cu câţiva ani în urmă folosindu-se de patru companii necunoscute, notează EUObserver.

    Cu numai cinci zile înaintea alegerilor parlamentare din Cehia, Babis a negat orice nereguli şi a dat vina pe „mafia din Cehia“ pentru scurgerea de date, potrivit Euractiv. „Este o afacere din 2009. Momentul apariţiei este foarte interesant“, a declarat Babis. Acesta insistă că tot ce a făcut este legal. 

    evelaţiile din Pandora Papers apar în contextul în care ţările din nordul Europei analizează măsuri pentru taxarea celor bogaţi.

    Acestea ar dori ca bogaţii să finanţeze într-o mai mare măsură finanţele publice după pandemie, scrie Bloomberg.

    În Norvegia, Partidul Muncitoresc care a câştigat alegerile de luna trecută vrea să anuleze reducerile privind taxele pe avuţie introduse de guvernul anterior. Între timp, Danemarca propune ca cei mai bogaţi 1% din cetăţenii săi să plătească mai mult pentru dividende şi câştigurile de capital obţinute din acţiuni. Iar guvernul finlandez vrea să fie impun o taxă de ieşire pentru emigranţii bogaţi.

    Ancheta Pandora Papers a fost realizată de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) şi o echipă de 150 de organizaţii media.