BusinessMagazin

Tag: plati

  • La un pas să intre în incapacitate de plată pentru prima oară în două decenii, Rusia are miercuri scadenţa la datorii de 117 milioane de dolari. Lista obligaţiunilor de plată ale Rusiei

    Rusia este aproape de a intra în incapacitate de plată a datoriei sale pentru prima dată în ultimele decenii, două plăţi în valoare totală de 117 milioane de dolari fiind scadente miercuri, scrie CNBC. 

    Plata este prima de când o serie de sancţiuni internaţionale au fost impuse Moscovei ca răspuns la invazia neprovocată a Ucrainei, oferind primul test al capacităţii şi dorinţei guvernului de a plăti creditorii străini, în timp ce banca centrală şi instituţiile sale financiare sunt blocate de sancţiuni şi de politicile interne de atenuare.

    O incapacitate de plată ar putea declanşa o dispută prelungită cu agenţiile de rating de credit, organismele internaţionale şi creditorii străini şi ar putea da tonul pentru o serie de plăţi viitoare în acest an.

    Iată o listă cu plăţile viitoare ale obligaţiunilor externe ale Rusiei în acest an şi moneda iniţială în care au fost denominate:

  • Fitch a retrogradat marţi ratingul suveran al Rusiei cu şase trepte, de la “B” la “C”. ”Intrarea în incapacitate de plată este iminentă”

    Fitch a retrogradat marţi ratingul suveran al Rusiei cu şase trepte, de la “B” la “C”, spunând că o intrare în incapacitate de plată este iminentă, după sancţiuni şi restricţiile comerciale.

    Pieţele financiare ale ţării au fost aruncate în aer de sancţiunile occidentale după ce a invadat Ucraina, ceea ce a generat îngrijorări semnificative cu privire la capacitatea şi dorinţa sa de a asigura serviciul datoriei.

    Firma de rating a indicat decretul prezidenţial, care ar putea forţa potenţial o redenominare a plăţilor datoriei suverane în valută în monedă locală pentru creditorii din anumite ţări.

    “Intensificarea în continuare a sancţiunilor şi propunerile care ar putea limita comerţul cu energie cresc probabilitatea unui răspuns politic al Rusiei care să includă cel puţin neplata selectivă a obligaţiilor sale de plată a datoriei suverane”, a precizat agenţia de rating într-un comunicat.

    Pe 16 martie, Rusia trebuie să plătească cupoane de 107 milioane de dolari pentru două obligaţiuni, deşi are la dispoziţie o perioadă de graţie de 30 de zile pentru a face plăţile.

    Ratingul ‘C’ din evaluarea Fitch este cu doar o treaptă peste incapacitatea de plată, ceea ce îl aduce în linie cu scorul echivalent actual al Moody’s.

  • Ce este sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi de ce Ucraina cere imperativ ţărilor occidentale deconectarea Rusiei de la SWIFT? Practic ruşilor li s-ar tăia accesul la banii şi fluxurile financiare externe, practic nu ar mai putea încasa sau face plăţi. Ce spune BNR şi Dan Pascariu care a fost 30 de ani preşedinte al mai multor bănci

    Deconectarea Rusiei de la sistemul internaţional de plăţi SWIFT, folosit de băncile din întreaga lumea, înseamnă practic tăierea accesului la fluxurile externe din încasări si plăti si la tranzacţiile care derivă din acest lucru. Pur şi simplu băncile din Rusia sunt izolate de sistemul financiar global, ceea ce înseamnă că firmele, dar şi persoanele fizice nu ar mai avea acces, în primul rând, la banii din băncile din străinătate, iar tranzacţiile comerciale nu ar mai putea fi onorate şi decontate.

    Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR spune: Deconectarea Rusiei de la SWIFT înseamnă practic ca orice tranzacţie electronică, in special cu exteriorul nu va putea fi efectuată. Sistemul lor bancar ar fi deconectat de la sistem bancar internaţional.

    Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) a apărut în 1973 şi este folosit de peste 11.000 de bănci din întreaga lume din peste 200 de ţări. SWIFT este intermediarul şi executorul tranzacţiilor financiare mondiale dintre băncile lumii. Este o platformă de transfer de ordine de plată de către bănci, în numele clienţilor care ulterior trebuie decontate între băncile corespondente. SWIFT are sediul lângă Bruxelles.

    Fiecare bancă membră are un cod unic prin care acces la acest sistem internaţional de plăţi prin care se primesc si se transferă ordinele de plată ale clienţilor şi ale băncilor. O firmă din România dacă are de făcut o plată externă dă ordin băncii din ţară să-i facă transferul, iar banca trimite ordinul prin SWIFT către banca externă unde furnizorul companiei din România are contul deschis. Practic este o relaţie între bănci, pentru că o firmă nu poate să facă o plată externă şi chiar internă de una singură.

    Dan Pascariu, fostul preşedinte al UniCredit Bank spune că dacă Rusia, adică băncilor de acolo li se va interzice accesul la SWIFT, clienţii nu vor mai putea să primească bani din afară şi să facă plăţi către afară, deci practic activitatea financiară este blocată.

    Dacă persoanele fizice ar mai putea avea acces la plăţi prin Revolut sau Wise, dar nu ştiu pentru cât timp, companiile din Rusia şi clienţii băncilor ruseşti vor fi deconectaţi de la sistemul global de plăţi.

    Băncile din România au avut acces la SWIFT din 1991, iar înainte de această dată plăţile externe se făceau prin Bancorex.

    Ucraina a cerut imperativ puterilor occidentale să taie accesul Rusiei la SWIFT, ceea ce ar însemna o paralizare a plăţilor externe. Germania, Italia, Cipru, Ungaria s-ar fi opus iniţial, conform presei internaţionale, dar până la această oră Italia a spus că va vota pentru deconectarea Rusiei de la SWIFT şi la fel a făcut şi Ungaria.

    Dacă nu se găseşte o altă variantă de transfer, Germania nu va putea să-şi plătească gazul şi Gazprom să-şi primească banii, decât dacă ar fi folosite alte modalităţi de plată, aşa cum erau folosite în perioada comunistă.

    Ucraina a cerut şi tăierea accesului bănci Rusiei, adică banca naţională, de la SWIFT dar până acum lumea occidentală nu a luat o hotărâre în acest sens.

    În interiorul ţării, Rusia are un sistem propriu de decontare al tranzacţiilor.

    China operează operează printr-un sistem propriu, iar băncile chineze tot trebuie să apeleze la SWIFT pentru transferurile internaţionale

    Rusia şi companiile ruseşti au mii de miliarde în străinătate, iar impunerea sancţiunilor economice, printre care şi deconectarea de SWIFT, ar face practic imposibil accesul la aceşti bani. Cei mai mulţi bani sunt electronici şi mai puţin cash.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Recent, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituţie, pentru a veni în ajutorul contribuabililor, o serie de modele de completare a declaraţiei unice pentru acest an.

    Mai exact, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat cinci prezentări în care exemplifică modalităţile de completare a declaraţiei unice în diferite situaţii după cum urmează:

    • Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse în sistem real;
    • Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse la normă de venit;
    • Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contracte de închiriere în lei şi valută) ;
    • Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contract de închiriere în lei);
    • Model de completare pentru persoane fără venituri care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    De asemenea, autorităţile fiscale au pus la dispoziţia contribuabililor o prezentare privind modalitatea de obţinere a formularului PDF inteligent.

    Puteţi consulta toate modelele de completare AICI

  • UE este indecisă în privinţa eliminării Rusia din reţeaua de plăţi globală SWIFT

    În timp ce aliaţii occidentali lucrează la răspunsul lor coordonat la invazia rusă din Ucraina, pare să existe o posibilitate reală ca Uniunea Europeană să ia măsura controversată de a elimina Rusia din SWIFT, o reţea de plăţi de înaltă securitate care conectează mii de instituţii financiare.

    Scoaterea Rusiei din SWIFT ar face aproape imposibilă pentru instituţiile financiare să trimită bani în sau în afara ţării. Acest lucru ar avea un impact serios asupra companiilor ruse cu clienţi străini şi ar putea afecta în mod real economia ţării.

    Naţiunile UE sunt împărţite dacă să facă sau nu acest pas. Surse de rang înalt din UE au declarat pentru CNN că există o diviziune în statele membre între ţări precum Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, care doresc ca SWIFT să facă parte din pachetul de sancţiuni care va fi anunţat mai târziu joi, şi ţări precum Germania, Italia, Ungaria şi Cipru, care au legături economice mai puternice cu Rusia şi nu doresc ca SWIFT să fie inclus în noile sancţiuni.

    Un diplomat de rang înalt din UE a declarat că există o negociere în curs, dar crede că este “probabil” ca interesele economice să câştige şi Bruxelles-ul să nu taie Rusia de la SWIFT.

     

  • Oraşul care strânge fonduri pentru a-şi ajuta pensionarii la plata facturilor. „Fie mănânc, fie plătesc chiria”

    Florenţa este renumită pentru contribuţiile sale la arta, arhitectura şi bucătăria italiană. Dar, în zilele noastre, liderii locali din oraşul considerat a fi locul în care s-a născut curentul renascentic sunt preocupaţi de chestiuni „mai banale”: plata facturilor.

    Pe fondul creşterii costurilor energiei în întreaga Europă, oficialii de la Palazzo Vecchio – clădirea care serveşte ca primărie în Florenţa, precum şi ca muzeu – au făcut echipă cu o organizaţie locală nonprofit pentru a ajuta pensionarii cu venituri fixe să-şi poată achita facturile.
    „Florenţa este un oraş în care trăieşti bine şi, din acest motiv, oamenii trăiesc foarte mult”, a spus primarul Dario Nardella pentru AP News.
    Cu toate acestea, un număr semnificativ de pensionari din Florenţa trăiesc cu mai puţin de 9.000 de euro pe an şi nu îşi permit să facă rost de bani pentru a-şi acoperi facturile ce au crescut cu 55% în domeniul electricităţii şi 42% la gazele naturale.
    Luigi Boni, în vârstă de 96 de ani, a spus că, până la sfârşitul lunii februarie, îşi va cheltui cecul lunar de pensie de sub 600 de euro înainte de a acoperi utilităţile.
    „Fie mănânc, fie plătesc chiria”, a declarat bătrânul.
    Pentru a-l ajuta pe el şi pe alţi 30.000 de locuitori ai Florenţei de peste 65 de ani şi care trăiesc singuri, administraţia oraşului a lansat campania de strângere de fonduri împreună cu Fundaţia Montedomini, care derulează proiecte menite să ajute pensionarii oraşului.
    Campania a strâns 33.000 de euro doar în primele zile.
    „Scopul nostru este să strângem fonduri pentru a ne asigura că fiecare persoană în vârstă care apelează la noi poate primi ajutor pentru a acoperi majorarea facturilor din cauza creşterii (costurilor la energie şi gaz)”, a spus Sara Funaro, consilierul social al Florenţei.
    Creşterea preţurilor la energie ridică facturile la utilităţi şi generează o creştere record a inflaţiei, din Polonia şi până în Regatul Unit. Ca răspuns, guvernele din Europa se grăbesc să acorde ajutor rezidenţilor şi întreprinderilor deoarece companiile de utilităţi transferă costurile către consumatori.
     

  • Ce s-a întâmplat cu peste 1,6 milioane poliţe City Insurance din cele 3,1 milioane de poliţe din 2021

    ♦ După anunţul ASF privind deschiderea procedurii falimentului, City Insurance avea peste 3,1 milioane de poliţe active.

    City Insurance, fostul lider al pie­ţei asigurărilor şi cel mai mare asi­gurător RCA, aflat acum în pro­ce­du­ră de faliment, mai are 1,44 milioane de poliţe active, în condiţiile în care aproxi­mativ 1,6 milioane de poliţe au ex­pirat, în timp ce 16.577 poliţe au fost închise din alte motive pre­cum de­nunţare, ne­plată a ratei sca­dente sau radiere ve­hi­cul, a trans­mis Au­to­ri­ta­tea de Supra­ve­­ghe­re Fi­nan­cia­ră (ASF) la solici­tarea ZF.

    „Poliţele So­cie­­tăţii de Asi­gu­ra­re-Reasigurare City Insurance au încetat ca urmare a împlinirii ter­me­nului de valabi­li­ta­te. Practic, acestea au expirat. Con­form evidenţelor trans­mise de societate, până la această dată, 16.577 de poliţe au fost închise din alte motive, precum: de­nunţare, înstrăinare/radiere vehicul, ne­plată rate scadente“, au explicat reprezentanţii ASF.

    Din cele 1,44 milioane de poliţe încă active ale City Insurance, 1,12 mi­lioane sunt poliţe RCA şi 321.630 sunt poliţe non RCA.

    Deşi a început numărătoarea in­versă în ceea ce priveşte valabili­tatea aces­tor poliţe, dat fiind că Tribunalul Bucu­reşti a demarat oficial proce­du­ra de faliment a companiei City In­surance pe data de 9 februarie 2022, iar poliţele mai pot rămâne valabile ma­ximum 90 de zi­le, până atunci po­si­bilitatea ca do­sa­rele de daună şi ce­rerile de plată să con­tinue să se adu­ne sunt foarte mari.

    Fondul de Ga­ran­tare a Asigu­ra­ţilor (FGA), care a pre­luat datele con­tabile ale City In­surance odată cu re­tra­gerea autori­za­ţiei companiei de către ASF şi promovarea pro­ce­durii de fali­ment, a publicat do­uă liste la înce­putul lunii decembrie 2021, în care se regăseau numărul total al poliţelor City Insurance şi numărul total al dosarelor de daună deschise de către păgubiţii City Insurance în baza poliţelor până la momentul acela.

    Astfel, City Insurance avea atunci 3.133.398 poliţe active şi peste 191.000 dosare de daună deschise.

    Având în vedere că din cele peste 3,1 milioane de poliţe au mai rămas 1,44 milioane, din care 1,12 milioane sunt pe zona RCA, iar din cele peste 191.000 dosare de daună s-au soluţionat până la data de 10 februarie 2022 un număr de 7.936, înseamnă că mai sunt cel puţin 183.000 dosare de daună deschise.

    Dacă din cele 3,1 milioane de poliţe s-au întocmit  aproximativ 191.000 dosare de daună, însemnând că circa 6% din poliţele care erau active s-au transformat în dosare de daună, pentru 1,44 milioane de poliţe active acum, adică jumătate din câte erau în urmă cu 5 luni, putem presupune că cel puţin jumătate din dosarele de daună care au fost întocmite pentru 3,1 milioane de poliţe, respectiv circa 90.000, ar putea apărea în următoarea perioadă.

    În ceea ce priveşte plăţile efectuate de FGA până acum, de la data de 29 noiembrie 2021, momentul în care au început plăţile, până la data de 10 februarie 2022, FGA a efectuat plăţi în valoare totală de 55,57 mil. lei, pentru 7.936 cereri de plată. Conform estimărilor pe baza evidenţelor contabile ale FGA, suma de plată în pentru păgubiţii City se ridică la 1,53 mld. lei.

    Pentru a veni în întâmpinarea presiunii pe care părbuşirea City o are şi o va avea în anii următori asupra FGA, ASF a adoptat o normă prin care contribuţiile companiilor de asigurări generale la FGA au crescut cu 1,5 puncte procentuale, până la 2,5% din subscrierile încasate.

    Deşi contribuţiile companiilor care activează pe zona asigurărilor de viaţă rămân deocamdată la un nivel al contribuţiilor de 0,4% din subscrierile încasate, majorarea pe zona asigurărilor generale se va resimţi în buzunarele românilor în condiţiile în care vor plăti mai mult la poliţele de asigurare RCA sau de alt tip.

    Fondurile de care dispune FGA sunt, în generale, alimentate de contribuţiile anuale ale asigurătorilor, care de obicei sunt plătite lunar pentru a păstra un flux constant de alimentare a Fondului. Având în vedere că aceste contribuţii, care până acum se aflau la un nivel de 1% pe zona asigurărilor generale şi 0,4% pe zona asigurărilor de viaţă se reflectă de obicei în preţul oferit de asigurători. Prin urmare, o majorare a contribuţiilor, va avea un impact asupra preţului poliţelor, în special pe zona sigurărilor auto.

    Falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător din piaţă, cu o cotă de piaţă de peste 20% şi aproape jumătate din piaţa RCA, a produs un haos în piaţa asigurărilor, şi în special la nivelul segmentului RCA. După retragerea autorizaţiei de funcţionare şi anunţul ASF privind demararea promovării procedurii de faliment a companiei, preţurile la poliţele RCA s-au dublat, chiar triplat.

    Efectele care au urmat după prăbuşirea City au fost grave, ca şi în cazul celorlalte companii falimentare Astra şi Carpatica, care au avut probleme similare şi au ajuns în pragul falimentului. Diferenţa dintre falimentele Astra şi Carpatica şi† cel al City Insurance este mărimea. City Insurance ajunsese la peste 3,1 milioane de poliţe şi afaceri de peste 2,3 mld. lei, cât celelalte două companii falimentare, Astra şi Carpatica la un loc.

     

  • O influenceră pe Tik Tok riscă să plătească daune de un milion de dolari. Ce le oferea internauţilor în schimbul a 300 de euro

    În Texas (USA), o influenceră din lumea fitness-ului cu un milion de urmăritori, promitea diete personalizate în schimbul a 300 de euro.

    Brittany Dawn Davis, o influenceră din fitness, a fost dată în judecată de statul Texas, pentru că le-a promis miilor de fani programe personalizate de nutriţie şi exerciţii fizice.
    Influenţatorul, care are peste un milion de urmăritori pe TikTok şi jumătate de milion pe Yotube, a susţinut că programul ei, Brittany Dawn Fitness, îi va urmări pe abonaţi „pas cu pas”.
    După ce au plătit între 92 şi 300 de dolari pentru un pachet, clienţii au primit doar o dietă generică şi un plan de antrenament absolut vag.
    Statul Texas a considerat aceste activităţi „practici de afaceri înşelătoare” şi i-a cerut influencerei daune cuprinse între 250.000 şi un milion de dolari.

     

  • Locul de muncă oferit de o primărie, plătit cu 10.000 de lei pe lună şi pentru care nu se găsesc oameni. Care este de fapt motivul

    Primăria Cluj-Napoca oferă 10.000 de lei pe post de IT-ist. Emil Boc spune că niciun IT-ist nu vrea să lucreze pe 10.000 de lei.
    Salariile IT-iştilor din Cluj sunt mai mari decât cele din Bucureşti.

    Care mai doreşte, care mai pofteşte? – 10.000 de lei sau 2.000 de euro – atât oferă salariu Primăria Cluj-Napoca pentru postul de IT-ist.

    Reacţii? ZERO. Niciun IT-ist nu vrea să vină să lucreze la primărie pe banii ăştia. Emil Boc recunoaşte. Ştie că salariul e prea mic în raport cu ofertele din privat, dar nu poate mări salariul.

    „Suntem oraşul cu cea mai mare concentrare de IT-işti pe metru pătrat din Europa. IT-ul este industria care dă slujbele viitorului şi de aici vin locurile de muncă bine plătite. Inovarea şi IT-ul reprezintă o forţă puternică” – a anunţat primarul Boc.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Primarul Capitalei, Nicuşor Dan: Am eşalonat pe 3 ani datoria de 265 mil.lei către Otokar. Creanţa a fost vândută către Unicredit Bank şi primăria va plăti rate lunare

    Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a semnat o eşalonare pe 3 ani a datoriei de 165 milioane lei către compania turcă Otokar, care a câştigat în 2017 o licitaţie pentru livrarea a 400 de autobuze pentru transportul în comun din Bucureşti.

    Otokar a cesionat creanţa către Unicredit Bank, urmând ca Primăria să plătească rate lunare.

    ”După luni întregi de discuţii, am semnat astăzi o eşalonare pe 3 ani a datoriei către Otokar, pe care urmează să o plătim în 36 de rate lunare. Degrevăm astfel bugetul de o datorie curentă importantă, care ne-ar fi creat mari dificultăţi. Otokar, la rândul său, a cesionat creanţa către Unicredit, către care vom plăti ratele lunare”, a declarant Nicuşor Dan.

    Primarul a mai spus că Gabriela Firea a cumpărat autobuzele Otokar, însă din anul 2019 nu a mai plătit nimic, rămânând un rest de plată de 165 milioane de lei.

    Primăria Municipiului Bucureşti a organizat în 2017 o licitaţie pentru cumpărarea a 400 de autobuze noi, la care au depus oferte parţiale 15 companii şi finale 4 firme, respectiv Mercedes Romania, Man Truck&Bus AG, Karsan Otomotiv Sanayii Ve Tikaret si Asocierea Otokar Europe SAS – Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S.

    În final, turcii de la Otokar au fost declaraţi câştigători, preţul unui autobuz fiind de 250.000 de euro plus TVA