BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Cifra săptămânii 2-8 noiembrie 2020

  • Una dintre cele mai puternice economii europene în cădere liberă: FMI şi-a revizuit în scădere estimările pentru sfârşitul anului şi nu vede cu ochi buni recuperarea din 2021

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în scădere estimările pentru economia britanică. Organizaţia a declarat că produsul intern brut (PIB) al Regatului Unit va înregistra un declin de 10,4% până la sfârşitul anului, anunţă Sky News.

    La începutul lunii, datele Fondului atingeau un declin de 9,8%. FMI a pus ultimele previziuni pe seama „turbulenţelor alimentate de al doilea val” şi a devenit mai rezervat în ceea ce priveşte recuperarea din 2021, de la o creştere de 5,9% săptămânile trecute la 5,7% în prezent. În consecinţă, PIB-ul va rămâne în următorii doi ani la 3-6% sub nivelurile pre-pandemie.

    Marea Britanie a împrumutat 208,5 miliarde de lire de la începutul pandemiei – cu 174,5 miliarde mai mult decât anul trecut – pentru a acoperi măsurile de susţinere a economiei pe fondul crizei provocate de coronavirus.

    Datoria naţională a ajuns astfel la 103,5% din PIB, cel mai înalt nivel din 1960 încoace, conform The Guardian.

    FMI spune că Regatul Unit are capacitatea de a creşte cheltuielile privind ajutoarele sociale şi investiţiile în infrastructură pentru a limita efectele economice ale celui de-al doilea val.

    Totodată, Fondul i-a sugerat Băncii Angliei să continue finanţările şi să menţină ratele dobânzilor la un nivel cât mai scăzut.

    Având în vedere că au rămas doar câteva săptămâni pentru a negocia un acord comercial cu Bruxellesul în contextul Brexitului, directorul FMI – Kristalina Georgieva – a declarat că Uniunea Europeană şi Marea Britanie trebuie să pună deoparte neînţelegerile sau să rişte în caz contrar deteriorarea unei relaţii deja şubrede.

     

  • Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de aproape 10 ori în ultimul an: Ţările membre estimează că nivelul vă ajunge în 2021 la 700 mld. euro, adică 6% din produsul intern brut al regiunii

    Deficitul bugetar al ţărilor din zona euro se apropie de un trilion de euro pe măsură ce autorităţile continuă să contraatace criza provocată de coronavirus.

    Planurile publicate de ţările membre pe site-ul Comisiei Europene indică faptul că zona euro, din care fac parte 19 state ale Uniunii Europene, va ajunge până la sfârşitul anului la un deficit fiscal de 976 de miliarde de euro, echivalentul a 8,9% din produsul intern brut (PIB), potrivit calculelor efectuate de Financial Times.

    Astfel, deficitul bugetar de anul acesta va fi de aproape 10 ori mai mare decât nivelul înregistrat în 2019. Guvernele estimează că deficitul regiunii va rămâne ridicat până în 2021, moment în care totalul va ajunge la aproape 700 de miliarde de euro, sau 6% din PIB.

    Ultimul vârf a fost atins în 2010, spune Banca Centrală Europeană (BCE), când deficitul ajungea la 6,6% din PIB, creându-se ulterior criza datoriilor suverane.

    Până acum, analiştii şi investitorii nu au oferit prea multe semnale de alarmă în urma cheltuielilor guvernamentale şi nivelurilor ridicate ale datoriilor. Costurile de împrumut ale unor ţări precum Grecia şi Italia au ajuns săptămâna trecută la un minim record, nivelul fiind alimentat de programul BCE de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de 1.350 de miliarde de euro.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţa zilele trecută că, deşi suma pe care au cheltuit-o până acum guvernele de pe întreg teritoriul planetei – 12 trilioane de dolari – va aduce datoriile la 100% din PIB-ul global, ţările au nevoie în continuare de pachete de stimulare a economiei, de vreme ce perioada de iarnă prezintă din ce în ce mai multe incertitudini în contextul pandemiei de COVID-19.

    În prezent, Spania înregistrează cea mai gravă creştere a deficitului bugetar din zona euro şi ajunge la peste 10% din PIB, adică 125 de miliarde de euro.

     

  • Şocul resimţit de prima economie europeană este mai grav decât se preconiza iniţial

    Pandemia de coronavirus şi-a pus puternic amprenta asupra economiei germane, iar impactul pare mai grav decât se preconiza în primăvară. Gemeinscafts-Diagnose, un raport semestrial al principalelor institute economice din Germania, a revizuit în scădere previziunile pentru următorii doi ani. Astfel, produsul intern brut (PIB) va scădea cu 5,4% în 2020 (de la -4,2% în primăvară), va creşte cu 4,7% (de la 5,8%) în 2021 şi cu 2,7% în 2022.

    „Chiar dacă o bună parte din scăderile suferite de economie în timpul primăverii a fost ulterior recuperată, procesul rămas reprezintă cea mai grea parte în ceea ce priveşte reîntoarcerea la starea de normalitate”, a declarat Stefan Kooths, head of forecasting în cadrul Institutului Kiel.

    Recuperarea este ţinută în loc de sectoarele care depind din plin de interacţiuni sociale, cum ar fi restaurantele, turismul, evenimentele şi traficul aerian.

    „Activităţile din această parte a economiei germane vor rămâne afectate o bună perioadă de timp şi îşi vor reveni odată ce vor fi ridicate măsurile de controlare a virusului, adică vara viitoare, cel mai probabil”, spune Kooths.

    Nivelurile de dinainte de criză ale PIB-ului nu vor fi atinse până la sfârşitul lui 2021 şi vor rămâne la 2,5% sub nivelul pe care l-ar fi înregistrat fără pandemia de coronavirus.

    De asemenea, criza generată de COVID-19 a avut un impact clar asupra pieţei muncii, întrucât s-au pierdut circa 820.000 de locuri de muncă până la jumătatea anului în ciuda schemelor de susţinere a angajaţilor. În consecinţă, rata şomajului va creşte până la 5,9% anul acesta, urmând să scadă la 5,5% în 2022, an în care se preconizează atingerea nivelurilor pre-criză. Guvernul federal va raporta un deficit bugetar record de 183 de miliarde de euro în urma pachetelor de stimulare a economiei. În 2021 şi 2022, deficitul Germaniei va ajunge la 118 şi, respectiv, 92 de miliarde de euro. 

    Cel mai important risc pe care îl ia în calcul raportul este cursul incert al pandemiei. Institutele presupun că măsurile vor fi ridicate treptat în primăvara anului viitor, iar impactul pe care îl generează asupra economiei va fi aproape nul până în toamnă.

    Totuşi, raportul lansează şi un aspect pozitiv, de vreme ce economiile private vor creşte semnificativ perspectivele unei recuperări rapide, în special în sectoarele bazate masiv pe consumatori.

     

  • Economia revine, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Situaţia medicală se înrăutăţeşte, iar restricţiile revin

    Cel mai negru trimestru pentru economie, trimestrul al doilea din 2020, a adus o scădere a PIB-ului an/an de 10,2%.

    Economia României a scăzut cu 10,2% an/an în T2, 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) despre trimestrul considerat de economişti ca fiind cel mai greu pentru economie. Analiştii economici consutltaţi de ZF spun că cifrele din România sunt în linie cu cel de la nivel european şi la fel şi prognozele de revenire. Cu toate acestea, în opinia lui Aurelian Dochia, analist economic, greul este posibil ca încă să nu fi trecut.

    „Sunt multe semne de întrebare şi părerea mea este că toată lumea vrea să fie optimistă şi vrea să spună că am depăşit perioada cea mai grea, dar cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pan­demiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire“, a spus Aurelian Dochia pentru ZF.

    Aurelian Dochia, analist economic: Cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pandemiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire.

    Ionuţ Du­mi­tru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că, în special ca urmare a efectului de bază, revenirea econo­mică va fi în formă de „V“, însă este important în cât timp activitatea economică ajunge la nivelul celei de la sfârşitul lui 2019. Prognoza Raiffeisen este că economia românească îşi va reveni complet la începutul lui 2022.

    „Aş spune că datele din România exprimă cumva tendinţele care s-au manifestat şi la nivel european, cu excepţia faptului că România a avut o scădere doar în T2, nu şi în T1. Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză. Am avut o cădere brutală şi ar fi o catastrofă să ai revenire în altă formă decât «V»“, a spus Ionuţ Dumitru.

    Datele INS arată că IT-ul şi construcţiile au fost singurele sectoare economice care au con­tribuit po­zitiv la evo­luţia eco­nomică din al doilea trimestru din 2019. Construcţiile au avut o contribuţie de 0,3 puncte procentuale, în vreme ce IT-ul a venit cu 0,6 puncte procentuale. Pe de altă parte, industria a contribuit negativ cu 4,5 puncte procentuale, iar comerţul cu ridicata şi amănuntul cu -2,5 puncte procentuale.

    „Clar cele mai afectate sectoare au fost industria şi serviciile. Acum dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe măsură ce economia s-a redeschis, mare parte din activitate şi-a revenit, cu excepţia serviciilor, mai ales că acum au apărut noi restricţii. Tot ce înseamnă sectorul care se bazează foarte mult pe contactul uman probabi, că va fi o perioadă mai lungă de timp afectate“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Agricultura, cu o pondere în PIB de 2,5% în T2, 2020, a contribuit negativ cu 0,3 puncte procentuale la scăderea economică de 10,2% an/an. Ionuţ Dumitru mai spune că perspectivele nu sunt bune pentru trimestrul al treilea pentru acest sector, în condiţiile în care contribuţia la formarea PIB a agriculturii ajunge în T3 la 9%.

    „Mai avem şi o incertitudine legată de T3 – nu ştim cât de amplă va fi contracţia şi în agricultură. Dacă punem un minus mare la agricultură în al treilea trimestru, am putea avea din 2-3 puncte procentuale contribuţie negativă la creşterea economică din acest sector.“

    Pe partea de utilizare,  consumul final total a avut o contribuţie la formarea PIB în T2, 2020, de 83,9% şi a contribuit la scăderea economică de 10,3% cu 7,6 puncte procentuale.

     Datele de la Ins mai arată că investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut un aport pozitiv la evoluţia economică – Ă0,5 pp – şi a contribuit la formarea PIB-ului cu 26,8%. Exportul net de bunuri şi servicii a adus o scădere economică de 2,1% şi a ocntribuit negativ la formarea PIB, alături de variaţia stocurilor.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză.

  • Declin de peste 8% înregistrat de economia Greciei în 2020: Datoria publică poate să ajungă la 337 miliarde de euro, aproape 200% din PIB

    Economia Greciei va înregistra până la finalul anului o contracţie de 8,2% ca urmare a efectele generate de criză, a declarat guvernul de la Atena, potrivit Associated Press.

    Bugetul pentru 2021 a fost întocmit „într-un mediu nesigur şi fără precedent, având în vedere termenul de expirare al pandemiei de coronavirus”, spune Stelios Petsas, purtătorul de cuvânt al guvernului.

    În vara lui 2018, Grecia a ieşit oficial din programele internaţionale de asistenţă financiară după aproximativ 8 ani, timp în care a redus cheltuielile şi a majorat taxele pentru a beneficia de împrumuturi. Criza financiară prin care au trecut grecii a adus şomajul la niveluri nemaiîntâlnite şi a şters aproape un sfert din economie.

    Datoria publică a ţării va ajunge, cel mai probabil, la 337 miliarde de euro anul acesta, sau 197,4% din produsul intern brut (PIB). În 2021, numărul va înregistra o scădere uşoară, ajungând la 184,7%, iar şomajul va creşte de la 17,3% în 2019 la 18,6% până la sfârşitul lui 2020.

    Petsas a declarat că declinul de anul acesta este sub media zonei euro de 8,7%. Economia Greciei va creşte anul viitor cu 7,5%, iar „veniturile cetăţenilor vor rămâne aproape neschimbate” pe parcursul a doi ani.

    Economia va pierde venituri ce reprezintă 10% din PIB din cauza declinul turismului, potrivit Kathimerini. Veniturile din turism vor scădea cu aproximativ 80% anul acesta, la 3,5 miliarde de euro, faţă de 18,2 miliarde în 2019.

     

  • INS a revizuit în jos datele provizorii privind mersul economiei în T2/2020 şi anunţă o scădere economică de 11,9% faţă de T1/2020. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,5%

    Economia României s-a contractat în termeni reali cu 11,9% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,3% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,5%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019, arată datele provizorii aferente celei de-a doua variante publicate de Institutul Naţional de Statistică, indicând diferenţe faţă de cea publicată în luna septembrie de INS.

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2010-2017 pentru a asigura implementarea unor rezerve formulate de către Eurostat  în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut şi a revizuirii estimărilor pentru T2/ 2020, fiind înregistrate diferenţe  faţă  de  varianta  publicată  în  data de 8 septembrie 2020”, spun reprenentanţii INS.

    În varianta publicată anterior INS a estimat că economia României s-a contractat în termeni reali cu 12,3% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,5% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019.

    Comparativ cu varianta provizorie (1), în T2/2020, dinamica PIB s-a mărit cu 0,2 puncte procentuale (de la 89,5% la 89,7%) iar a valorii adăugate brute cu 0,3 puncte procentuale (de la 90,1% la 90,4%);  volumul impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 1,1 puncte procentuale.

    Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în sectoarele construcţii (+0,3 puncte procentuale), informaţii şi comunicaţii (+0.4 puncte procentuale) şi în zona de activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii (+5.2 puncte procentuale).


     

    (Sursa: INS)

     

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, a înregistrat exportul net de bunuri şi servicii, de la -2,4% la -2,1%.


     

  • Cei mai bogaţi 2.200 de oameni ai planetei au ajuns la o avere cumulată de circa 10 trilioane de dolari, de peste două ori mai mult decât PIB-ul Japoniei, ţară cu aproape 130 de milioane de locuitori

    Averea miliardarilor a crescut cu circa 27,5% în timpul crizei provocate de coronavirus. În consecinţă, cei mai bogaţi oameni ai planetei au ajuns la o avere cumulată de peste 10 trilioane de dolari pentru prima dată în istorie, potrivit CNBC.

    Un studiu realizat de banca elveţiană UBS şi firma de consultanţă şi audit PwC spune că averea miliardarilor a crescut până la 10,2 trilioane de dolari între aprilie şi iulie, cu două trilioane mai mult faţă de perioada de la începutul anului.

    Prin contrast, produsul intern brut (PIB) al Japoniei – a treia economie la nivel mondial – este de aproape 4,9 trilioane de dolari, iar ţara are o populaţie de peste 127 de milioane de locuitori.

    Ultimul record – 8,9 trilioane – a fost înregistrat la sfârşitul lui 2017. Numărul miliardarilor ajunge în prezent la 2.189, faţă de 2.158 în urmă cu trei ani.

    UBS şi PwC au declarat că raportul acoperă 43 de pieţe de pe întreg teritoriul planetei şi reprezintă aproape aproximativ 98% din averea totală a miliardarilor.

    Anul trecut, organizaţia de caritate Oxfam scotea la iveală faptul că cei mai bogaţi 26 de oameni din lume valorează mai mult decât cea mai săracă jumătate a populaţiei planetei.

    În prezent, fondatorul Amazon Jeff Bezos este cel mai bogat om la nivel mondial, cu o avere netă de 183 de miliarde de dolari, înregistrând o creştere de 68 de miliarde de dolari anul acesta, potrivit Bloomberg Billionaires Index. CEO-ul este urmat de fondatorul Microsoft Bill Gates (123 de miliarde), şeful Tesla Elon Musk (101 miliarde) şi directorul executiv al Facebook – Mark Zuckerberg (98,1 miliarde).

     

  • Economia Italiei, dată peste cap de pandemie: Deficitul bugetar va ajunge până la finalul anului la aproape 11% din PIB. Uniunea Europeană sare în ajutor cu 200 de miliarde de euro

    Italia, prima ţară europeană care a simţit impactul economic al coronavirusului, se aşteaptă ca deficitul bugetar să crească masiv anul acesta, potrivit Rappler.

    Deficitul din 2020, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile guvernamentale, va ajunge până la 10,8%, potrivit autorităţilor de la Roma, urmând să scadă anul viitor la 7%.

    Cu aproape 36.000 de decese cauzate de coronavirus, Italia va înregistra o creştere economică de 6% în 2021, fiind ajutată de un pachet al Uniunii Europene de peste 200 de miliarde de euro. Cabinetul premierul Giuseppe Conte spune că anul 2021 va aduce o creştere de 3,8%, urmată de un plus de 2,5% în 2023.

    Totuşi, banca Intesa Sanpaolo şi-a exprimat dubiile în ceea ce priveşte nota „optimistă” a scenariului iniţiat de guvern.

    În septembrie, încrederea economică din zona euro a continuat să se îmbunătăţească, însă într-un ritm mai încet întrucât creşterea numărului de infecţii cu coronavirus generează incertitudini de-a lungul regiunii. Indexul Comisiei Europene a crescut pentru a cincea lună la 91,1, întrecând estimările economiştilor. Totuşi, încrederea rămâne la 30% sub nivelurile de dinainte de criză, iar avântul creat odată cu relaxarea măsurilor de distanţare socială a început să dispară.

     

  • Pandemia dă peste cap economiile europene. Deficitul bugetar al Marii Britanii ar putea ajunge la 400 de miliarde de lire, adică 20% din PIB

    Împrumuturile guvernul Marii Britanii au atins 173,7 miliarde de lire în primele cinci luni ale anului fiscal pe măsură ce costurile impuse de pandemia de coronavirus au continuat să crească, anunţă Bloomberg.

    Doar în luna august, deficitul bugetar a ajuns la 35,9 miliarde de lire, a declarat vineri Biroul Naţional de Statistică. Astfel, Marea Britanie a împrumutat mai mult de la începutul carantinei impuse în martie decât în timpul crizei financiare din 2008-2009.

    Datele vin la o zi după ce ministrul finanţelor Rishi Sunak a dezvăluit un plan în valoare de 5 miliarde de lire pentru susţinerea a milioane de locuri de muncă şi business-uri în timpul iernii, de vreme ce creşterea numărului de infecţii continuă să ameninţe economia.

    Pandemia a stârnit haos în rândul finanţelor publice. Datoriile depăşesc în prezent 2.000 de miliarde de lire şi deficitul – cantitatea pe care guvernul trebuie să o împrumute pentru a-şi finanţa cheltuielile – se pregăteşte să ajungă la 400 de miliarde de lire în actualul an fiscal.

    Numărul reprezintă o cincime din produsul intern brut (PIB). În 2009-2019, deficitul atingea 10% din PIB, adică 153,3 miliarde de lire. Luna trecută, datoriile nete ajungeau la 2,02 trilioane de lire, 101,9% din PIB, adică cea mai mare pondere a datoriei din 1961 încoace.