Pentru cei care au trecut prin anii ’90 – prăbuşirea economiei, inflaţie de 300%, creşterea continuă a cursului leu/dolar, salarii mici, închiderea de fabrici, ameninţarea intrării în incapacitate de plată, căderea fondurilor mutuale şi a băncilor, criza din 2008 – ceea ce se întâmplă acum este „piece of cake”. Ei au acum 50-60-70-80 de ani şi sunt mai aproape de sfârşitul carierei profesionale, decât de începutul acesteia. Pentru cei care şi-au început cariera în perioada 2008-2012, ceea ce s-a întâmplat atunci a fost doar o introducere. Când eşti tânăr, ce se întâmplă în jur sunt doar experienţe de viaţă, pentru că nu poţi să faci comparaţii. Ei nu au avut ce pierde, pentru că nu au acumulat nimic. Pentru cei care şi-au început cariera în 2012 şi acum deja au 10 ani de muncă şi de business este pentru prima dată când se confruntă cu o criză adevărată. Cei doi ani de COVID nu se pun, pentru că am înregistrat o cădere economică doar în trimestrul II din 2020, apoi economia şi-a revenit imediat. Ultimul deceniu a fost cea mai bună perioadă economică din istoria României, cu o creştere a PIB-ului de la 130 de miliarde de euro la 240 de miliarde, cu o creştere a salariului mediu de 2,4 ori, cu o inflaţie de 23% în toată această perioadă şi cu o creştere a cursului valutar de numai 14%. Această generaţie a trăit într-o creştere continuă a nivelului de trai, cu o creştere a salariilor în fiecare an sau la fiecare schimbare de job, cu city breakuri, cu Starbucksul lângă birou şi cu perspectiva menţinerii acestui trend de creştere. În faţa lor nu existau semne de întrebare, având în vedere că firmele erau pe urmele lor. După atacarea Ucrainei de către Rusia situaţia s-a schimbat dramatic, iar ceea ce însemna o revenire economică după perioada COVID se îndreaptă acum spre o recesiune mondială şi naţională, după care urmează o perioadă de stagflaţie, caracterizată prin creştere economică zero, inflaţie mare, creşteri salariale nule şi în final scăderea puterii de cumpărare. Noi, cei care am prins anii ’90, ştim la ce putem să ne aşteptăm. Mişu Negriţoiu, 71 de ani, care din anii ’80 a văzut şi a simţit toate crizele, crede că următorul deceniu va fi greu, iar cei mai influenţaţi vor fi tinerii, ce vin din urmă cu filosofii de viaţă diferite, care probabil nu îşi vor mai găsi răspunsuri. „Echilibrele macroeconomice sunt suspendate şi sunt atâtea necunoscute încât mă întreb dacă macroeconomia mai contează”, menţionează Negriţoiu. După căderea comunismului şi după anii ’90, în care regimul politic de atunci nu ştia încotro să ducă România, după 2000, odată cu aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, România a intrat în cercul globalizării, ceea ce a permis o creştere de la 40 de miliarde de euro la 240 de miliarde de euro în numai două decenii. Deglobalizarea, noul model economic despre care se vorbeşte acum, nu va fi în avantajul României, crede Negriţoiu. În acest context, inflaţia va rămâne ridicată o lungă perioadă de timp, dobânzile vor creşte, creşterile salariale se vor opri undeva, activităţile economice vor încetini, iar starea de bine de acum, cu care trăiau corporatiştii din oraşele mari, s-ar putea să se schimbe. Vasile Iuga, cel care a condus ani de zile operaţiunile PWC în România, crede că insecuritatea pe care o resimţim acum nu se va termina mai devreme de cinci ani. România a fost o câştigătoare a globalizării, dar întrebarea este legată de viitor, dacă în noul model economic acest ritm de creştere se poate menţine. Scăderea puterii de cumpărare prin inflaţie, prin creşterea dobânzilor la credite, prin lipsa rezultatelor economice în propriile companii, va declanşa o stare de nemulţumire în rândul acestei generaţii, care apoi se va îndrepta către stat, către guvern, să ceară socoteală. Pentru cei care au peste 60 de ani, pensia este şi va fi principalul indicator la care se raportează. În anii ’90, când eram tineri, majorările de pensii de care beneficiau bunicii şi părinţii noştri păreau dintr-un alt film. Acum, când trebuie să iei tu pensia, contează mai mult creşterile care se anunţă în breaking newsuri la televizor. Şi în acest mod se va pune o presiune pe cei care vor fi activi, pe cei care muncesc şi care, până la urmă, vor trebui să plătească aceste pensii. Dacă economiile nu vor creşte, pensiile şi majorările de pensii nu pot fi plătite decât prin creşterea impozitelor şi taxelor, ceea ce la un moment dat se va întâmpla. Iar cei mai afectaţi vor fi cei din noua generaţie. Dacă Vasile Iuga are dreptate că această criză va dura patru sau cinci ani, presiunea financiară şi psihică la care vor fi supuşi cei din noua generaţie va fi destul de mare. Globul de sticlă în care au trăit până acum se va sparge.
Tag: pensii
-
Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare
În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit propunere de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţiilor.
Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a primit în data de 13 aprilie 2022 propunerea de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţilor
Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022 şi până în prezent a primit avizul de la comisiile necesare pentru a merge spre vot în Camera deputaţilor.
Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:
„(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”
Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.
„În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.
Pentru a intra în vigoare este necesar să fie adoptată de Camera deputaţilor şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.
-
Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare
În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit propunere de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţiilor.
Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a primit în data de 13 aprilie 2022 propunerea de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţilor
Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022 şi până în prezent a primit avizul de la comisiile necesare pentru a merge spre vot în Camera deputaţilor.
Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:
„(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”
Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.
„În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.
Pentru a intra în vigoare este necesar să fie adoptată de Camera deputaţilor şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.
-
Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare
În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit propunere de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţiilor.
Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a primit în data de 13 aprilie 2022 propunerea de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţilor
Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022 şi până în prezent a primit avizul de la comisiile necesare pentru a merge spre vot în Camera deputaţilor.
Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:
„(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”
Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.
„În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.
Pentru a intra în vigoare este necesar să fie adoptată de Camera deputaţilor şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.
-
Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare
Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare
În această săptămână a fost publicată în Monitorul Oficial legea care le dă dreptul salariaţilor încadraţi pe anumite locuri de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă să iasă mai devreme la pensie.
Mai exact este vorba despre Legea nr. 74/2022 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 315 din 31 martie 2022.
Aceste modificări sunt destinate personalului care a lucrat în termocentralele pe bază de cărbune şi în extracţia de cărbune să iasă mai repede la pensie.
Prezenta lege prevede ca la articolul 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (43) se introduce un nou alineat, alineatul (44), cu următorul cuprins:
(44) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă.”
Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.
-
Extreme în sistemul de pensii. Care sunt oraşele unde se plătesc cele mai mari şi cele mai mici pensii din România
Extremele în sistemul de pensii: în Hunedoara un pensionar ia o pensie de 2.000 de lei/lună, în Botoşani sub 1.300 de lei/luna. Pensia medie lunară din România în 2021 a ajuns la 1.666 de lei, în creştere cu 11% faţă de anul 2020.
Cei circa 5 milioane de pensionari din România, pentru care statul alocă anual un buget de peste 100 de miliarde de lei, au avut anul trecut o pensie medie de 1.666 de lei net pe lună.
Nivelul pensiei medii la nivel judeţean arată diferenţe mari între regiuni, date şi de locurile de muncă şi salarizarea din trecut ale actualilor pensionari, scrie Ziarul Financiar.
„Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 851 de lei (1273 lei în judeţul Botoşani, 1281 lei în Giurgiu, 1297 lei în Vrancea, faţă de 2124 lei în judeţul Hunedoara, 2026 lei în Municipiul Bucureşti, şi 1889 lei în judeţul Braşov)“, spun reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.
Hunedoara, judeţul cu cele mai mari pensii, a fost cel mai industrializat şi cel mai urbanizat judeţ din România în trecut, fiind un reprezentant al industriei grele. Angajaţii din judeţ au avut salarii mari, dar au lucrat în condiţii de muncă grele, în mină, în combinate siderurgice sau la căi ferate.
Astăzi, Hunedoara este un judeţ mai degrabă ocolit de investitori, pentru că nu are o infrastructură suficient de bine dezvoltată.
În 2021, numărul mediu de pensionari a fost de circa 5 milioane, în scădere cu 49.000 de persoane faţă de anul precedent.
Anul acesta, bugetul alocat de guvern pentru pensiile publice este de 106 miliarde de lei. Dincolo de pensiile din sistemul de asigurări sociale de stat, în România mai există circa 200.000 de pensionari speciali (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.), pentru care statul cheltuieşte circa 10 miliarde de lei pe an. Dacă un pensionar ”normal” primeşte, în medie, o pensie de sub 1.700 de lei, un pensionar ”special” are o pensie de circa 4.200 de lei pe lună.
-
Extreme în sistemul de pensii. Care sunt oraşele unde se plătesc cele mai mari şi cele mai mici pensii din România
Extremele în sistemul de pensii: în Hunedoara un pensionar ia o pensie de 2.000 de lei/lună, în Botoşani sub 1.300 de lei/luna. Pensia medie lunară din România în 2021 a ajuns la 1.666 de lei, în creştere cu 11% faţă de anul 2020.
Cei circa 5 milioane de pensionari din România, pentru care statul alocă anual un buget de peste 100 de miliarde de lei, au avut anul trecut o pensie medie de 1.666 de lei net pe lună.
Nivelul pensiei medii la nivel judeţean arată diferenţe mari între regiuni, date şi de locurile de muncă şi salarizarea din trecut ale actualilor pensionari, scrie Ziarul Financiar.
„Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 851 de lei (1273 lei în judeţul Botoşani, 1281 lei în Giurgiu, 1297 lei în Vrancea, faţă de 2124 lei în judeţul Hunedoara, 2026 lei în Municipiul Bucureşti, şi 1889 lei în judeţul Braşov)“, spun reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.
Hunedoara, judeţul cu cele mai mari pensii, a fost cel mai industrializat şi cel mai urbanizat judeţ din România în trecut, fiind un reprezentant al industriei grele. Angajaţii din judeţ au avut salarii mari, dar au lucrat în condiţii de muncă grele, în mină, în combinate siderurgice sau la căi ferate.
Astăzi, Hunedoara este un judeţ mai degrabă ocolit de investitori, pentru că nu are o infrastructură suficient de bine dezvoltată.
În 2021, numărul mediu de pensionari a fost de circa 5 milioane, în scădere cu 49.000 de persoane faţă de anul precedent.
Anul acesta, bugetul alocat de guvern pentru pensiile publice este de 106 miliarde de lei. Dincolo de pensiile din sistemul de asigurări sociale de stat, în România mai există circa 200.000 de pensionari speciali (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.), pentru care statul cheltuieşte circa 10 miliarde de lei pe an. Dacă un pensionar ”normal” primeşte, în medie, o pensie de sub 1.700 de lei, un pensionar ”special” are o pensie de circa 4.200 de lei pe lună.
-
Ce pensie primeşte un fost militar în România. La ce vârstă se poate pensiona
Subiectul pensiilor militare este unul extrem de fierbinte în România. A născut controverse de-a lungul timpului, iar politicienii l-au folosit în discursul public, în funcţie de interese. Cât este de corect ca un fost angajat al Armatei să câştige mai mulţi bani decât orice alt om care a muncit în ţară sau de ce merită ei aceste privilegii? Sunt doar două dintre întrebările ce trezesc intense dezbateri în acest caz.
În primul rând, trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivităţii şi pensiile militare de stat. Se lasă să se înţeleagă că militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe şi impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greşit. Veniturile pe care militarii le obţin din solde, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public, notează blog-ul armataromaniei.ro.
„În termenii cei mai simpli, această diferenţă se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabileşte cuantumul pune în relaţie punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe ţări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă”, potrivit sursei citate.
-
Apare un nou pilon de pensie: BCR Pensii devine administrator de pensii ocupaţionale PIlon IV, prin care angajatorii pot oferi angajaţilor un beneficiu suplimentar, sub forma unei contribuţii la fond
BCR Pensii este prima companie din România care a fost autorizată de către ASF ca administrator de fonduri de pensii ocupaţionale Pilon IV, o schemă de pensie opţională prin intermediul căreia angajatorii pot asigura beneficii suplimentare angajaţilor, în timpul activităţii lor, sub forma unei contribuţii la fond, în vederea obţinerii de către aceştia a unei pensii ocupaţionale.
Practic, Pilonul IV este o schemă de pensii în care fiecare companie care decide să participe are obligaţia să ofere produsul tuturor angajaţilor săi şi să vireze contribuţii în contul acestora, însă are totodată libertatea de a stabili cuantumuri diferenţiate de contribuţie proprie pentru fiecare angajat, pe criterii cum ar fi vechimea, funcţia deţinută sau nivelul salarial.
O caracteristică specifică Pilonului IV este clauza de vesting, care presupune că angajaţii devin proprietarii sumelor acumulate la expirarea unui termen de maximum 3 ani, cu condiţia ca raportul în baza căruia au fost plătite respectivele contribuţii de către angajator să fie încă în vigoare.
“Ne bucură să fim prima companie din piaţă ce oferă acest produs de pensie de tip business-to-business. Pensiile ocupaţionale au beneficii majore atât pentru angajaţi, care au posiblitatea să acumuleze mai mulţi bani pentru pensie, cât şi pentru angajatori, care câştigă un mod unic şi inovativ de retenţie al salariaţilor. Totodată, o companie care creează un fond de pensii dedicat pentru angajaţii săi va profita de un imens capital de imagine pe piaţa mereu în mişcare a muncii. Fondurile de pensii ocupaţionale sunt foarte potrivite pentru marii angajatori, dar pot fi alegerea ideală şi pentru companiile medii. Acestea pot oferi contribuţii generoase sau pot alege să se asocieze într-un singur fond comun, pentru a reuşi să creeze masa critică necesară constituirii unui fond de pensii dedicat”, a declarat Radu Crăciun, Director General şi Preşedinte al Directoratului BCR Pensii.
Posibilitatea de a administra un fond de pensii ocupaţionale aparţine exclusiv unui administrator autorizat în acest scop de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.
BCR Pensii administrează active nete de peste 6,6 miliarde lei şi are peste 857.000 de participanţi (date cumulate pentru FPAP BCR si FPF BCR PLUS, valabile la 31.12.2021 şi preluate de pe site-ul ASF).
Pilonul IV vine în completarea celor trei piloni de pensii dn România: Pilonul I – pensia publică de la stat, Pilonul II – sistemul de pensii obligatorii administrate privat, şi Pilonul III – sistemul de pensii facultative administrate privat.
Orice participant la fondurile administrate de BCR Pensii îşi poate verifica valoarea activului personal de pensie şi istoricul contribuţiilor sale prin contul online gratuit 24 Pensie (https://www.24pensie.ro/).
-
Pensie de 60.000 de lei, în România. Cine o primeşte
Toată lumea vorbeşte de pensiile speciale în România, dar datele arată că şi în cazul unor contribuţii foarte mari la bugetul public de pensii pensiile pot fi foarte mari: topul celor mai mari 100 de pensii contributive din România variază între 20.000 şi 60.000 de lei brut pe lună.
♦ Cel puţin 100 de pensionari primesc pensii mai mari, contributive, decât guvernatorul Mugur Isărescu.
Toată lumea vorbeşte de pensiile speciale în România, dar datele arată că şi în cazul unor contribuţii foarte mari la bugetul public de pensii pensiile pot fi foarte mari: topul celor mai mari 100 de pensii contributive din România variază între 20.000 şi 60.000 de lei brut pe lună. Astfel, în România sunt cel puţin 100 de pensionari cu o pensie mai mare decât a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care primeşte o pensie de 16.000 de lei pe lună.
Cea mai mare pensie pe bază de contributivitate obţinută în România a fost de peste 63.000 de lei brut în luna ianuarie 2022 şi a fost încasată de un pensionar înregistrat în sectorul 1 din Bucureşti, arată datele Casei Naţionale de Pensii Publice obţinute în urma unei solicitări a ZF.
Pensionarii cu cele mai mari 100 de pensii contributive încasează, lunar, între 20.000 şi 60.000 de lei pe lună. Spre comparaţie, pensia medie a celor 5 milioane de pensionari din România este a fost de 1.771 de lei în ianuarie 2022.
Conform legii pensiilor aflate în vigoare (Legea 263/2010), pensia se calculează în funcţie de 4 indicatori: numărul total de puncte de pensie realizate, stagiul complet de cotizare, indicele de corecţie şi valoarea punctului de pensie. La pensia de 60.000 de lei, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, are circa 30 de puncte de pensie pe cupon. Aceasta înseamnă că, pe parcursul vieţii active, a avut de 20-30 de ori mai mare decât salariul mediu brut pe economie.