BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Criza Covid. Valul 4 face ravagii în Bucureşti: nu mai sunt locuri la morgă

    Valul 4 al pandemiei pare să fie tot mai agresiv, după cum arată cifrele şi situaţia din teren. Numărul de cazuri noi zilnice a depăşit 7.000, iar estimările făcute de specialişti arată că România va avea până la finalul lunii octombrie 15.000 de îmbolnăviri în fiecare zi.

    În ultimele 24 de ore, peste 100 de oameni au murit, la nivel naţional, de Covid-19.

    „Am avut foarte multe decese, iar morga este dimensionată pentru un număr mai mic de decese. A fost o situaţie extrem de neplăcută. Încercăm în acest moment să găsim soluţii pentru containere frigorifice pe care să le închiriem pentru o perioadă de timp, astfel încât să oferim totuşi posibilitatea managementului pentru aceste situaţii cât mai adecvat”, a declarat, pentru Reuters, Beatrice Mahler, managerul Institutul de Pneumoftziologie „Marius Nasta” din Capitală.

    Secţiile ATI sunt pline.

    Peste 1000 de pacienţi cu Covid-19 se află internaţi în stare gravă în secţiile de terapie intensivă, în România.

  • Cel mai mare producător de medicamente din ţară, pregătit pentru cantităţi record de antiviral COVID

    Cel mai mare producător de medicamente din România, Terapia Cluj, este pregătit să asigure cantităţi record de FluGuard, practic Favipiravirul care lipseşte din farmaciile din ţară şi care este medicamentul antiviral folosit cu succes în tratarea formelor uşoare şi medii de COVID-19.

    Terapia a transmis, joi, că va asigura accesul pacienţilor români la medicamentul antiviral folosit cu succes în tratarea formelor uşoare şi medii de COVID-19.

    Potrivit producătorului, va fi asigurată disponibilitatea unui stoc de 1,3 milioane de tablete de FluGuard (favipiravir), care se află în ţară, pentru a răspunde nevoilor imediate în plin val patru al pandemiei.

    În plus, Terapia este pregătită şi de această dată să răspundă unei nevoi acute generate de creşterea alarmantă a numărului de noi cazuri COVID-19, prin fabricarea şi importarea unor cantităţi – record de FluGuard: 2,4 milioane de tablete de FluGuard pot fi livrate de companie, chiar în primele 2 săptămâni ale lunii octombrie.

    De asemenea, pentru asigurarea unor stocuri suficiente de FluGuard necesare tratării pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 în cel de-al patrulea val, compania are capacitatea de a aduce în ţară în prima săptămână din luna noiembrie o altă tranşă de 2,4 milioane de tablete de FluGuard, medicament anti-COVID.

    În acelaşi timp, Terapia caută împreună cu autorităţile o soluţie rapidă ca acest antiviral oral care şi-a dovedit eficienţa împotriva bolii provocate de noul coronavirus să poată fi prescris în fazele incipiente ale infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 de către medicii de familie pentru a fi eliberat pacienţilor în farmacii, în baza unei reţete medicale.

    „Doar cu solidaritate vom reuşi să trecem cu bine peste valul patru, al variantei Delta. Este în continuare nevoie de sprijin, motiv pentru care şi în acest nou val, Terapia va continua să susţină sistemul de sănătate şi pacienţii români în această luptă împotriva pandemiei COVID-19. De asemenea, lucrăm cu autorităţile în beneficiul pacienţilor pentru a crea un protocol de prescriere a antiviralului Fluguard de către medicii de familie şi de eliberare în farmacii pentru pacienţii cu forme uşoare şi medii, diminuând totodată presiunea pe spitalele care tratează cazurile COVID-19”, a declarat dr. Dragoş Damian, CEO Terapia.

    De la includerea favipiravirului în protocolul de tratament COVID-19 de către Ministerul Sănătăţii, Terapia a livrat cantităţi record de FluGuard pentru spitalele din România, iar peste 25.000 de pacienţi cu forme uşoare şi medii de COVID-19 au putut fi trataţi cu succes de medicii români cu antiviralul adus în ţară de compania de la Cluj.

    Încă de la începutul pandemiei, favipiravir este evaluat în peste 50 de studii clinice; studiile finalizate, care au inclus peste 800 de pacienţi cu COVID-19, au dovedit eficacitatea şi siguranţa acestui antiviral, mai ales la administrarea în faza incipientă a bolii. Astfel, favipiravir a redus cu 4 zile timpul până la eliminarea virusului din organism, cu ameliorarea mai rapidă a simptomelor. În acelaşi timp, aceste beneficii au determinat reducerea riscului spitalizării şi a necesarului de oxigen. La sfârşitul 2021 sunt aşteptate rezultatele celor mai importante studii clinice, care vor fi folosite pentru autorizarea favipiravir în tratamentul COVID-19, în SUA, Brazilia, Mexic şi Japonia.

  • Un medic gălăţean, despre pregătirile pentru valul 4: bâlbâiala acestor zile seamănă a crimă

    Chirurgul gălăţean Paul Ichim îi critică dur pe guvernanţii care în prezent se contrazic pe tema strategiilor anti-COVID.

    „Cei care chipurile gândesc strategiile de adaptare la ofensiva valului de Covid, ori sunt nepricepuţi, ori nici in…nu-i doare. Toti comentează că trebuie paturi de ATI şi că în situaţia actuală absolut fiecare spital trebuie să aibă circuite separate şi să gestioneze ambele categorii de bolnavi, fie Covid, fie cu restul patologiilor. Singura soluţie găsită, a fost de a transforma un număr de paturi ATI în paturi pentru Covid. În atare situaţie, restul patologiilor neluându-şi vacanţă, vor rămâne descoperite, având acces foarte greu la acest serviciu. Mai pe şleau, cam seamănă a crimă la adresa altor patologii, mai ales oncologice… Bâlbâiala acestor zile, dupa ce n-am învăţat absolut nimic timp de mai bine de 1 an şi jumătate de pandemie, seamănă în cel mai bun caz a omor prin culpă faţă de restul pacienţilor ce nu vor mai avea acces la serviciile medicale”, a explicat Paul Ichim.

    Medicul gălăţean mai spune că orice schimbare de structură a spitalului, adică o suplimentare a numărului de paturi pentru Terapie Intensivă, se face prin aprobare de la Ministerul Sănătăţii şi de la Guvern. Deoarece acest lucru înseamnă şi alocare de fonduri pentru tehnică, aprovizionare şi personal, autorităţile ezită să ia o decizie, susţine chirurgul.

    Medicul gălăţean îi critică şi pe pacienţii nevaccinaţi care ajung la spital. Specialistul spune că şi din cauza lor nu va putea să-şi facă meseria.

    „Am un mesaj şi pentru cei mulţi care ne vin nevaccinaţi la spital. Mă simt chiar discriminat, am luat boală de la pacienţi, bine că am făcut formă uşoară, m-am vaccinat că să fiu apt să-i tratez în continuare şi la urmă primesc şi sfaturi de la ei, pe teme epidemiologice şi vaccinale. Tot bântuie pe aici idei tembele ale unora că şi vaccinaţii pot colporta infecţia. Păi bine măi năucilor, dacă aţi fi vaccinaţi în masă, ce şi la cine ar mai colporta vaccinaţii? Peste 99% din cei internaţi în terapie intensivă acum, sunt nevaccinati, aşa că şi ei sunt direct responsabili, pentru blocarea accesului celorlalţi la serviciile medicale. Să nu vă plângeţi acum, pe la porţile spitalelor, prostocraţia este în deplină manifestare de la vârf, de la cei care ne conduc, până la talpa ţării ce se da cunoscătoare de medicină după google. Bănuiesc că am să merg la serviciu, n-am să pot opera şi am să stau să mă uit cum nu-mi pot face meseria”, a precizat medicul Paul Ichim.

  • Leadership în vremuri tulburi

    Criza sanitară adusă de pandemie a lovit industria în care activează la doar un an de la preluarea actualei funcţii, dar Sévan Kaloustian, Managing Director al Janssen, Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson România, spune că şi-a găsit în acest rol o misiune extrem de motivantă: îmbunătăţirea vieţii pacienţilor. Rămân însă o multitudine de întrebări la care crede că trebuie să răspundă, din poziţia de lider, pentru a-şi ghida echipa în acest sens. Care sunt acestea?

    Sйvan Kaloustian are un doctorat în farmacologie şi un master în farmaco-economie la Universitatea din Montreal, Canada, cu studii postdoctorale la Academia Sinica din Taiwan şi Columbia Business School din New York. Executivul aplică cunoştinţele în industria farmaceutică de peste zece ani, unde a ocupat poziţii cheie în cadrul Janssen, lucrând pentru misiunea companiei în peste cinci zone geografice ale lumii. În urmă cu doi ani a preluat funcţia actuală,  de Managing Director al Janssen, Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson România,  este vicepreşedinte al ARPIM (Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România) din 2020 şi membru al Consiliului Director al AmCham România (Camera de Comerţ Americană în România).

    „În primul rând, eu sunt soţ şi tatăl a trei copii. Sunt o persoană matinală, iar zilele mele încep întotdeauna devreme, în jurul orei 6:00, cu activitate fizică. Apoi, totul se rezumă la drumul spre şcoală alături de copiii noştri”, îşi descrie el prima parte a agendei zilnice. Odată ajuns la locul de muncă, spune că îşi împarte timpul în mod egal în jurul a trei domenii principale: echipele companiei şi tot ceea ce presupune sprijinirea lor, dezvoltarea şi toate aspectele legate de colegii din companie;  activităţile pentru îmbunătăţirea accesului la sănătate şi inovaţie al pacienţilor, dar şi activitatea în mediul extern de business, precum ARPIM şi AmCham; şi operaţiunile businessului, asigurându-se că inovaţiile companiei sunt disponibile unui număr cât mai mare de pacienţi.

    Lecţia pe care executivul spune că a învăţat-o din actuala criză sanitară e că totul este despre şi în jurul echipei. „Într-un astfel de eveniment de sănătate publică neaşteptat, nu poţi anticipa niciodată totul. Ceea ce va face diferenţa este să ai echipa potrivită, alinierea corectă la valori, o comunicare foarte bună şi, ca lider, să îndepărtezi toate barierele astfel încât oamenii din echipa ta să poată comunica şi desfăşura activitatea bine, în siguranţă, atât individual, cât şi împreună.”

    „Totul este despre şi în jurul echipei. Într-un astfel de eveniment de sănătate publică neaşteptat, nu poţi anticipa niciodată totul. Ceea ce va face diferenţa este să ai echipa potrivită, alinierea corectă la valori, o comunicare foarte bună şi, ca lider, să îndepărtezi toate barierele astfel încât oamenii din echipa ta să poată comunica şi desfăşura activitatea bine, în siguranţă, atât individual, cât şi împreună.”

    Adaptabilitatea la context

    Ca strategie de leadership abordată din rolul pe care îl deţine, aceasta se axează pe adaptare. El este de părere că o strategie de leadership are şanse de succes doar dacă este coerentă şi relevantă pentru situaţia de faţă. „Când am preluat acest rol în 2019, Janssen România era deja o companie de succes. Ambiţia mea a fost să fiu un facilitator al oamenilor noştri şi al organizaţiei noastre pentru ca acest succes să crească. Pentru mine, să conştientizezi acele momente în care poate este mai indicat să nu acţionezi este un act strategic.”

    Privind înapoi, la ultimii doi ani, spune că şi-a concentrat energia pe trei aspecte. Unul dintre ele este creşterea competenţelor oamenilor din subordine. „Utimele 18 luni au schimbat semnificativ aşteptările pieţei şi, prin urmare, competenţele necesare pentru a fi relevanţi. Am dedicat timp şi resurse pentru a investi în dezvoltarea echipei noastre.” Un alt factor de interes a fost angajamentul faţă de valorile şi crezul companiei, un document de o pagină scris în urmă cu aproape 80 de ani de Robert Wood Johnson, preşedinte şi membru al familiei care a fondat businessul, care cuprinde un set de valori dezvoltat în patru paragrafe, şi defineşte responsabilitatea companiei faţă de consumatori, pacienţi, angajaţi, comunitate şi acţionari, fiind creat pentru a ajuta membrii echipei în căutarea unor răspunsuri mai adecvate la problemele vieţii de zi cu zi.

    „Misiunea noastră este clară: să îmbunătăţim viaţa pacienţilor români. Acest lucru este incredibil de motivant şi, pe cât de mult putem, tot timpul nostru trebuie să fie cu acest scop în minte, prin eliminarea barierelor şi simplificarea proceselor medicale.” Sévan Kaloustian spune că a încercat să traducă viziunea companiei şi la nivel individual. Ca lider, este de părere că întrebările la care trebuie să răspunzi sunt „Oamenii pe care îi coordonezi sunt mai buni cu sau fără tine?”, referindu-se aici nu la rezultatele companiei sau la indicii anuali, ci la activitatea lor de zi cu zi; „Munca lor este mai uşoară datorită implicării tale?”; „Cunoştinţele lor pot creşte, poate datorită experienţei tale?”; „Starea lor de bine se îmbunătăţeşte datorită exemplului personal şi interacţiunii cu tine?”.

    „Strategia mea de leadership, dacă se poate numi chiar aşa, este să încerc cât pot de mult să fac viaţa echipei mele mai bună. Pentru că atunci când ei văd prezenţa lor în echipa Janssen ca pe un factor pozitiv în viaţa lor, atunci vor oferi tot ce au mai bun.” Din perspectiva sa, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat în carieră a fost, „fără îndoială, anul 2020 şi vârful pandemiei”. Pe de altă parte, cel mai mare succes a fost „să văd cât de puternici ieşim din ea datorită echipelor şi partenerilor noştri”.

     

    Impact global

    Potrivit executivului, compania a încheiat, de-a lungul timpului, peste 400 de parteneriate la nivel global şi lucrează împreună cu experţi de top din întreaga lume, de la instituţii academice la companii mari şi mici. „Toate aceste relaţii strategice au întotdeauna acelaşi scop: să avansăm cercetarea ştiinţifică şi să oferim soluţii inovatoare care să ofere valoare pacienţilor, medicilor şi sistemelor de sănătate din întreaga lume”, spune Sévan Kaloustian.

    În plan global, Janssen îşi concentrează eforturile pe şase arii terapeutice: boli infecţioase şi vaccinuri, hematologie şi oncologie, imunologie, neuroştiinţe, afecţiuni metabolice şi cardiovasculare şi hipertensiune pulmonară. În România, compania are peste 24 de tratamente disponibile pentru onco-hematologie, imunologie, boli infecţioase şi neuroştiinţe. Anul trecut, Johnson & Johnson România a înregistrat, potrivit datelor publice disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, o cifră de afaceri netă de 950 de milioane de lei şi un profit net de 16,8 milioane de lei.

    În domeniul cercetării, executivul spune că încearcă întotdeauna să exploreze noi paliere de inovaţie medicală – cum ar fi Centrul de Prevenţie Janssen, care explorează noi abordări ale prevenirii afecţiunilor în domenii majore ale medicinei care nu au fost încă soluţionate, „Acceleratorul de Depistare a Afecţiunilor, un grup de cercetare care adresează cauzele principale ale apariţiilor afecţiunilor, intervine mai devreme decât punctul de diagnostic acceptat clinic în prezent, precum şi Institutul de Microbiom Uman Janssen care se concentrează pe înţelegerea microbiomului şi a noilor terapii pentru bolile autoimune majore şi alte afecţiuni pentru care în prezent nu există suficiente opţiuni de tratament.”

    Potrivit lui, aria de cercetare şi dezvoltare este unul dintre elementele principale ale dezvoltării businessului – „aşa cum este firesc pentru o companie care utilizează progresele ştiinţifice pentru a îmbunătăţi viaţa pacienţilor”. Acest lucru, adaugă Kaloustian, vine cu o contribuţie semnificativă. „În 2019, de exemplu, am dedicat peste 11 miliarde de dolari cercetării şi dezvoltării, în timp ce în 2020 au fost alocate 12 miliarde de dolari, în întreaga noastră reţea globală.”

    „Misiunea noastră este clară: să îmbunătăţim viaţa pacienţilor români. Acest lucru este incredibil de motivant şi, pe cât de mult putem, tot timpul nostru trebuie să fie cu acest scop în minte, prin eliminarea barierelor şi simplificarea proceselor medicale.”

    În cadrul Janssen, Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson, există 22 de unităţi de producţie la nivel global.

    La nivel mondial, pe cele trei segmente de business: medicamente inovatoare eliberate cu prescripţie medicală, dispozitive medicale şi produse de îngrijire personală, în care compania activează, businessul este prezent în peste 175 de ţări. „Bineînţeles, acest lucru vine cu provocări semnificative, dar ne permite, de asemenea, să avem o viziune cu adevărat globală pentru viitorul asistenţei medicale”, notează Sévan Kaloustian.

    La momentul actual, susţine executivul, compania reuşeşte să răspundă nevoilor mai multor pacienţi decât în trecut şi are şansa de a aduce un impact pozitiv în viaţa cât mai multor oameni. „În ultimii ani, s-a observat un progres în sistemul de sănătate, dar încă mai sunt multe de făcut. Suntem mândri că am continuat parteneriatul cu autorităţile şi am reuşit să aducem tratamente inovatoare pentru pacienţii români. Eforturile noastre generale se concentrează asupra modului în care putem avea o contribuţie în ceea ce priveşte accesul mai rapid la inovaţii medicale, continuând efortul în jurul taxei clawback, modelul de stabilire a preţurilor, predictibilitatea listei de compensare şi conturând o legislaţie adecvată pentru studiile clinice. Împreună cu partenerii noştri, vom continua să îmbunătăţim calitatea asistenţei medicale şi speranţa de viaţă, contribuind la dezvoltarea sistemului de sănătate, mediului academic şi de afaceri”, declară el.

     

    Cea mai importantă resursă

    Pe plan internaţional compania are peste 136.000 de angajaţi, iar local, o echipă de peste 100 de angajaţi. „Având în vedere diferenţele între sisteme de sănătate de la o regiune la alta, este esenţial să utilizăm acoperirea şi expertiza globală a companiei noastre, concentrându-ne, în acelaşi timp, pe configuraţia locală şi pe nevoile pe care pacienţii le au în fiecare ţară.”

    În ceea ce priveşte provocările aduse de apariţia noii crize sanitare, Kaloustian spune că a abordat noua situaţie din două perspective. „Pandemia ne-a afectat nu doar activitatea comercială, ci ne-a obligat să ne concentrăm şi pe resursa necesară pentru continuarea operaţiunilor: colegii noştri. Am implementat o serie de măsuri menite să asigure bunăstarea fizică şi mentală a echipei noastre, cu programe de lucru şi locaţii flexibile, reguli stricte de igienă în spaţiile companiei şi o adoptare accelerată a tehnologiei şi digitalizării pentru a oferi flexibilitatea necesară în contextul noilor noastre modele de lucru în echipă. Sunt mândru să spun că am ieşit mai puternici şi mai uniţi după această perioadă de provocări remarcabile.”

    În al doilea rând, executivul spune că efectele crizei sanitare actuale s-au resimţit asupra legăturii pacient-medic, deoarece pandemia a devenit, „pe bună dreptate”, punctul central al aproape tuturor comunicărilor medicale. „Am văzut pericolul ca pacienţii să întrerupă tratamente sau acţiunile şi diagnosticele preventive să fie întârziate şi am încercat să contribuim prin creşterea comunicării dintre pacient şi medic, astfel am reuşit să creăm un program logistic pentru pacienţii cronici care au nevoie de administrarea terapiei în spital, intitulat «Janssen, împreună pentru pacienţi», program care oferă transport protejat pacienţilor între domiciliul lor  şi centrele medicale, pentru a-şi putea continua tratamentul în siguranţă.

     

    Implicare pe moment şi pe termen lung

     Prin intermediul acestui instrument prin care compania face paşi în zona de CSR (corporate social responsibility) Johnson & Johnson România contribuie şi la conectarea persoanelor care au acelaşi diagnostic, care se pot confrunta cu aceleaşi provocări în gestionarea acestuia. Având acces la informaţii obiective, din surse de încredere, validate medical, compania susţine pacienţii astfel încât să devină parteneri responsabili ai medicilor lor pe durata parcursului terapeutic pe care îl vor avea împreună. „Atunci când investim în comunităţile din care facem parte, avem în vedere obţinerea unor rezultate de durată, cu impact pe termen lung, însă adresăm şi probleme punctuale, atunci când ajutorul nostru poate face diferenţa. Suntem conştienţi de faptul că schimbarea şi îmbunătăţirea, în general, sunt procese care necesită timp, însă suntem încântaţi de paşii pe care i-am parcurs până acum, iar entuziasmul şi determinarea noastră sunt principalele ingrediente pentru continuarea planurilor pe termen lung”, spune Sévan Kaloustian.

    În paralel cu lansarea platformei «Janssen, împreună pentru pacienţi», executivul spune că „anul trecut, într-un mod excepţional de acţiune într-un context excepţional, ne-am pus toate resursele corporative, dar şi personale, în susţinerea categoriilor implicate în lupta COVID-19. Am donat o sumă importantă Crucii Roşii Române pentru susţinerea achiziţiei de echipamente de protecţie personală şi echipamente medicale. Am răspuns apelului reprezentanţilor pacienţilor oncologici, FABC, şi i-am susţinut pentru asigurarea protecţiei în timpul desfăşurării serviciilor medicale de care aveau nevoie. În paralel, am sprijinit Fundaţia Estuar pentru realizarea unui call center dedicat personalului medical din prima linie, pentru a-i susţine în menţinerea echilibrului psihologic şi sănătăţii mintale”.

    În ultimii ani, compania a lansat o serie de proiecte pe care reprezentanţii businessului îşi propun să le crească de la an la an. În 2017 – 2018, Johnson & Johnson România a susţinut crearea primei curricule de îngrijiri paliative pentru medicii rezidenţi în oncologie de la noi din ţară. Programul a fost dezvoltat şi implementat de HOSPICE Casa Speranţei şi a avut ca parteneri internaţionali ESMO, ASCO şi institutele de oncologie din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    La momentul lansării Onco PAL Curriculum, serviciile de îngrijire paliativă din piaţa locală acopereau doar 10% din această nevoie, în România, anual, aproximativ 160.000 de pacienţi români având nevoie de îngrijiri paliative.

    Tot în anul 2017, compania a lansat platforma locală de implicare în comunitate „Împreună pentru fiecare zi de mâine”, care cuprinde trei direcţii prioritare de acordare a sprijinului pe care îl oferă.

    Prima vizează „Salvarea şi îmbunătăţirea vieţilor femeilor şi copiilor” pentru ca acele comunităţi din care fac parte să fie productive şi puternice. Cea de-a doua se referă la „Prevenţia afecţiunilor în rândul populaţiilor vulnerabile” în sensul căreia compania colaborează cu parteneri locali pentru educarea membrilor comunităţii cu privire la modul în care poate fi prevenit şi redus riscul de îmbolnăvire.

    Prin cel de-al treilea pilon, „Creşterea capacităţilor personalului medical”, compania contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor profesioniştilor, ale medicilor, pentru îmbunătăţirea profesională continuă a acestora. În direcţia de responsabilitate socială a fost creat şi programul educaţional WiSTEM²D, lansat pe plan internaţional de Johnson & Johnson în 2015 şi în România în anul 2018. Acesta are ca scop cultivarea încrederii în sine şi a interesului elevilor din clasele gimnaziale şi liceale pentru domeniile şi carierele STEM²D (science, technology, engineering, mathematics, manufacturing, and design – ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică, manufactură şi design – n. red).

    Prin activităţile proiectului se doreşte cultivarea interesului fetelor pentru aceste obiecte de studiu şi încurajarea lor spre a urma cariere în aceste domenii, general acceptate ca fiind preferate de băieţi. „De asemenea, colegii noştri participă în fiecare an ca voluntari în cadrul programelor educaţionale WiSTEM²D, susţinând astfel educaţia cu impact imediat în rândul beneficiarilor lor. Obiectivul companiei la nivel global este să obţină o reprezentare de 50% a femeilor în domeniile STEM2D.” Până la această dată, iniţiativa, implementată la nivelul a 18 ţări europene, s-a desfăşurat în România în 42 judeţe, în 405 şcoli şi a impactat mai bine de 16.500 de elevi în 14 localităţi.

  • Evenimentele care contează

    Al doilea an şcolar sub umbra pandemiei a început săptămâna trecută pentru aproape 3 milioane de elevi, context în care ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că trebuie să dovedim „responsabilitate şi determinare pentru a asigura în şcoli protecţia sanitară” necesară ca şcolile să fie deschise cât mai mult timp. Responsabilitatea şi determinarea nu ar trebui însă să ocolească cifrele pesimiste cu care şi noul an şcolar a debutat.

    Dincolo de îngrijorările legate de viitor, problemele prezentului readuc pe masă contestatul PNRR: România pare că se uită de pe margine la statele care şi-au făcut „temele” în ceea ce priveşte planul de redresare postpandemică. Agenda săptămânii trecute aduce şi strategii mai optimiste, care vin însă mai ales dinspre mediul privat: grupul Renault  anunţă că noul Duster va fi realizat în exclusivitate la Mioveni, iar tot aici, compania va produce doar autovehicule electrice începând cu anul 2035.

  • Valul 4 al pandemiei poate scăpa de sub control. Când riscă România să ajungă la 20.000 de cazuri pe zi

    Autorităţile au intrat în panică şi oferă estimări alarmante, după evoluţiile în creştere ale infectărilor din ultimele zile.

    Medicul Valeriu Gheorghiţă vorbeşte despre cifre înfricoşătoare: 20.000, la jumătate lunii viitoare. De asemenea, doctorul Alexandru Rafila crede că valul 4 al putea fi cel mai dificil de la începutul pandemiei.

    Medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, susţine că, în jurul datei de 15 octombrie, numărul de cazuri de Covid-19 înregistrate de România ar putea ajunge până la 20.000 pe zi.

    Asta ar atrage, din nou, intervenţia statului. Autorităţile se pregătesc pentru noi măsuri nepopulare.
    În acest moment, sunt peste 700 pacienţi la ATI, cu un număr de 60 de decese raportate zilnic. Predicţia pentru pentru 15 septembrie era de aproximativ 2.500 de cazuri zilnic, dar realitatea a fost mai crudă, numărul real fiind 2.700.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu aproximativ 670.000 de decese, coronavirusul va depăşi în curând Gripa Spaniolă şi va deveni cea mai mortală pandemie din istoria Statelor Unite

    Până vineri, 17 septembrie, circa 670.000 de oameni au murit în Statele Unite după ce au fost infectaţi cu SARS-CoV-2, fiind consemnate în ultima săptămână peste 11.000 de decese cauzate de coroanvirus, potrivit datelor agregate de covid.cdc.gov.

    Numărul de decese provocate de Covid-19 depăşise deja de anul trecut bilanţul gripei din 1968 (aproximativ 100.000). Conform site-ului oficial al Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC), Gripa Spaniolă a omorând aproximativ 675.000 de oameni în Statele Unite.

    Deşi decesele atribuite coronavirusului au depăşit bilanţul pandemiei din 1918-1919, Gripa Spaniolă – cauzată de virusul H1N1 – a omorât un procent mult mai mare din totalul cetăţenilor SUA prin comparaţie cu pandemia de Covid-19. În 1920, populaţia ţării era de 106 milioane de oameni, faţă de 331,5 milioane în 2020.

    Deoarece nu exista un vaccin sau un tratament pentru Gripa Spaniolă, rata de mortalitate a fost mult mai mare prin raport cu virusul SARS-CoV-2, afectând în mod egal aproape toate categoriile de vârstă, spune CDC.

    „Numărul mare de decese din rândurile persoanelor sănătoase de 20-40 de ani a marcat o caracteristică unică a pandemiei din 1918”, adaugă instituţia.

    Potrivit datelor agregate de Universitatea Johns Hopkins, Gripa Spaniolă a omorât la nivel global aproximativ 50 de milioane de oameni, faţă de 4,7 milioane de decese generate de Covid-19.

    Numărul de cazuri de Covid-19 continuă să crească în rândurile copiilor din SUA, unde şcolile sunt deschide deja de câteva săptămâni

    Totuşi, trebuie menţionat faptul că bilanţul pandemiilor din 1918 şi 1968 reprezintă estimări brute, notând în acest sens procesele slabe de raportare a cazurilor şi numărului de morţi din perioadele respective.

     

  • Cu aproximativ 670.000 de decese, coronavirusul va depăşi în curând Gripa Spaniolă şi va deveni cea mai mortală pandemie din istoria Statelor Unite

    Până vineri, 17 septembrie, circa 670.000 de oameni au murit în Statele Unite după ce au fost infectaţi cu SARS-CoV-2, fiind consemnate în ultima săptămână peste 11.000 de decese cauzate de coroanvirus, potrivit datelor agregate de covid.cdc.gov.

    Numărul de decese provocate de Covid-19 depăşise deja de anul trecut bilanţul gripei din 1968 (aproximativ 100.000). Conform site-ului oficial al Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC), Gripa Spaniolă a omorând aproximativ 675.000 de oameni în Statele Unite.

    Deşi decesele atribuite coronavirusului au depăşit bilanţul pandemiei din 1918-1919, Gripa Spaniolă – cauzată de virusul H1N1 – a omorât un procent mult mai mare din totalul cetăţenilor SUA prin comparaţie cu pandemia de Covid-19. În 1920, populaţia ţării era de 106 milioane de oameni, faţă de 331,5 milioane în 2020.

    Deoarece nu exista un vaccin sau un tratament pentru Gripa Spaniolă, rata de mortalitate a fost mult mai mare prin raport cu virusul SARS-CoV-2, afectând în mod egal aproape toate categoriile de vârstă, spune CDC.

    „Numărul mare de decese din rândurile persoanelor sănătoase de 20-40 de ani a marcat o caracteristică unică a pandemiei din 1918”, adaugă instituţia.

    Potrivit datelor agregate de Universitatea Johns Hopkins, Gripa Spaniolă a omorât la nivel global aproximativ 50 de milioane de oameni, faţă de 4,7 milioane de decese generate de Covid-19.

    Numărul de cazuri de Covid-19 continuă să crească în rândurile copiilor din SUA, unde şcolile sunt deschide deja de câteva săptămâni

    Totuşi, trebuie menţionat faptul că bilanţul pandemiilor din 1918 şi 1968 reprezintă estimări brute, notând în acest sens procesele slabe de raportare a cazurilor şi numărului de morţi din perioadele respective.

     

  • Arafat, despre pandemie: Riscul să avem valuri peste valuri este unul foarte serios

    Riscul de a avea valuri peste valuri ale pandemiei de COVID-19 este unul „foarte serios”, dar acest lucru nu ţine de o ţară, ci de regiuni, mai ales acelea unde accesul la vaccin este limitat, spune şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat.

    Şeful DSU a spus că valul 4 al pandemiei i-a găsit pe medicii din România obosiţi, pentru că au fost în prima linie de la început, dar acest lucru nu le va permite să nu îşi facă treaba.

    „Avem medici care sunt obosiţi şi e de înţeles acest lucru. Din păcate, nu putem să nu ne facem treaba. Medicii îşi vor face treaba mai departe”, a spus Arafat, miercuri, la Digi 24.

    Secretarul de stat este de părere că acest val 4 al pandemiei poate să aibă un număr mai mare de persoane afectate.

    „O să vedem cât de mare va fi impactul pe ATI. Până acum se vede o creştere semnificativă şi rapidă. Totuşi, existenţa unui număr de persoane vaccinate – chiar dacă este un procent mai mic decât în restul Europei şi din restul majorităţii ţărilor europene – avem o parte dintre oameni protejaţi să nu ajungă la forme grave. Dar având în vedere că avem un procent mare de persoane nevaccinate, există riscul să avem în continuare un număr semnificativ în ATI, care să ajungă la oxigen, la terapie intensivă şi, din păcate, chiar să ajungă la sechele grave sau la deces”, a spus Arafat.

    Întrebat despre remarca Ursulei von der Layer cum că vom avea de-a face cu o „pandemie a nevaccinaţilor”, Arafat a spus că, de fapt, către asta ne deplasăm, iar riscul de a exista „valuri peste valuri” e unul foarte mare.

    „Ţările care au reuşit să vaccineze un procent mare, cum e Danemarca, care a vaccinat peste 80% din populaţie, deja a luat măsuri pentru reducerea restricţiilor şi anularea lor. (…) Riscul să avem valuri peste valuri este unul foarte serios. (…) Să nu uităm că putem să avem şi noi variante… cu cât nu se vaccinează lumea, pot apărea variante (…). Aici nu vorbim de o ţară, vorbim de regiuni din lume unde vaccinarea este foarte limitată pentru că nu au acces la vaccin. Aceste regiuni pot dezvolta variante noi şi să fie mult mai greu de combătut. Aşa că vaccinarea este, în final, soluţia pentru reducerea riscului, pentru limitarea răspândirii şi pentru reducerea impactului, de a ajunge la on convieţuire cu un virus care pare că nu va dispărea aşa de repede, dar de convieţuit cu el, ajungând la pace cu el, se poate doar prin vaccinare”, a mai spus Arafat.

  • Inditex, gigantul spaniol care deţine brandurile ZARA şi Bershka, revine la viaţă: Compania a depăşit H&M pe măsură ce vânzările au întrecut nivelurile pre-pandemie

    Retailerul spaniol de îmbrăcăminte Inditex, proprietarul brandurilor ZARA, Massimo Dutti şi Bershka, şi-a depăşit rivalul suedez H&M în contextul în care vânzările din al doilea trimestru au întrecut nivelurile raportate înainte de criza sanitară, transmite Reuters.

    Cel mai mare grup de fashion din lume a obţinut rezultatele pe fondul redeschiderii magazinelor fizice din T2, oamenii grăbindu-se să îşi reînnoiască garderoba în urma ridicării măsurilor anti-Covid-19.

    Vânzările H&M au crescut mai puţin decât se estimase iniţial. Astfel, gigantul suedez a rămas sub vânzările obţinute în pre-pandemie, declarând că perioadele de lockdown şi restricţiile de circulaţie i-au împiedicat procesele de dezvoltare, în special în Asia.

    H&M, respins de majoritatea platformelor chinezeşti de shopping. Aplicaţiile de tip Google Maps şterg locaţiile companiei suedeze

    Pablo Isla, CEO-ul Inditex, spune că vânzările din magazine şi mediul digital continuă să îşi revină de-a lungul tuturor brandurilor şi pieţelor, în ciuda unor restricţii în Asia, aplicate pentru a se controla noile focare de coronavirus.

    Profitul net din T2/2021, circa 850 de milioane de euro, vine în contrast cu cei 214 milioane de euro înregistraţi în aceeaşi perioadă de anul trecut, fiind cu 4% peste profitul din 2019.

    Inditex spune ă vânzările au accelerat în perioada mai-iulie la 6,99 miliarde de euro, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, de vreme ce clienţii au început să achiziţioneze haine pentru evenimentele sociale din timpul verii. Vânzările din T2 au fost în linie cu estimările analiştilor intervievaţi de Refinitiv – 7,02 miliarde de euro.