De la fotografii cu capodopere pictate pe care le poţi admira până în cele mai mici detalii cu ajutorul zoomului de la telefon până la arhivele muzeelor interactive, am fost introduşi în arta tradiţională în moduri noi. Pentru un grup mare de artişti avangardişti, internetul a devenit atât temă centrală, cât şi mediul primar de lucru, accesibil oricui are o conexiune şi un computer. Iar acum lucrările artiştilor din curentul net art, apărut în anii ’90, vorbesc cu putere despre noua noastră normalitate interconectantă, într-un moment în care relaţia dintre tehnologie şi artă este mai mult ca oricând vitală. Una dintre acestea este „Summer”, opera rusoaicei Olia Lialina, un pionier al curentului net art, şi ilustrează o femeie într-un leagăn, cu chipul scăldat de soare. Prin lucrarea sa, a cărei subiect central este ea însăşi, Lialina prezintă unele dintre cele mai recunoscute caracteristici ale genului în modul: iluzia mişcării leagănului din „Summer”.
Tag: online
-
Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă
De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?
„Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.
În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.
Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.
Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.
Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.
Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.
„A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.
Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.„La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.
Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional
Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com.
Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal. -
MerchantPro: Creşteri de 60% în comerţul online după ieşirea din starea de urgenţă
Odată cu ieşirea din starea de urgenţă şi relaxarea restricţiilor, MerchantPro, platformă locală SaaS de e-commerce, continuă să înregistreze creşteri semnificative în valoarea şi numărul comenzilor plasate la magazinele din platformă. Astfel, la nivelul celor 1.500 de magazine online active din platformă, în Romania, în perioada 15 mai – 15 iunie numărul tranzacţiilor a crescut cu 60% faţă de perioada similară a anului precedent.
De asemenea, se înregistrează o dinamică pozitivă şi în valoarea comenzilor. Astfel, în perioada 15 mai – 15 iunie, marcată de primele măsuri de relaxare odată cu ieşirea din starea de urgenţă, creşterea a fost de 80%, faţă de perioada similară din 2019. Domeniile cele mai active au fost home&deco, alături de produsele alimentare şi cele de îngrijire.
Vârful de creştere al perioadei s-a remarcat în ultima săptămână din mai, când dinamica valorică a fost de +106%. În iunie, creşterile fiecărei săptămâni au depăşit 65% faţă de aceleaşi intervale din 2019.Relaxarea nu a adus însă schimbări în comportamentul de consum online dobândit în perioada restricţiilor. Interesul pentru achiziţii online s-a menţinut de la lună la lună. Astfel, în luna mai nivelul tranzacţiilor este similar cu cel înregistrat în luna aprilie a acestui an, în ciuda ieşirii din starea de urgenţă după 15 mai.
„Primele două săptămâni din iunie au adus creşteri cu peste 60% în valoarea comenzilor, semn că o bună parte a publicului s-a mutat în online şi rămâne fidel acestui mediu de vânzare. În lunile cu stare de urgenţă dinamica pozitivă din online a fost alimentată de limitarea circulaţiei şi închiderea multor business-uri offline. Cifrele din starea de alertă semnalează însă o schimbare de comportament mai profundă şi o migrare pe termen lung către online, atât din partea clienţilor, cât şi din partea retailerilor”, spune Arthur Rădulescu, fondator ShopMania Net, compania care administrează MerchantPro, într-un comunicat.
Interesul românilor faţă de achiziţiile online a crescut constant în perioada stării de urgenţă şi a atins un climax în ultima săptămână din aprilie (creştere 165% week-over-week). Al doilea vârf a fost înregistrat în timpul stării de alertă, respectiv în ultima săptămână din mai.
În paralel, la nivelul platformei MerchantPro s-a remarcat şi un interes ridicat din partea retailerilor de a migra din offline către online. Numărul de conturi noi create în vederea lansării de magazine online a crescut de aproape 5 ori de la debutul crizei pandemice, faţă de lunile precedente. Cele mai active au fost segmentele de magazine alimentare, articole vestimentare şi de frumuseţe, sport, hobby, mobilă, bricolaj şi decoraţiuni.
Magazinele online active care utilizează platforma e-commerce MerchantPro în România au listate un număr total de peste 5 milioane de produse.
MerchantPro a terminat 2019 cu o cifră de afaceri de 500.000 euro, în creştere cu 15% faţă de anul anterior. -
Prof. Axel Polleres, WU Executive Academy: „IMM-urile şi big data: un impact mare pentru companii mici”
„Cine va extrage aurul din big data?“, a fost titlul unui articol din publicaţia Zeit Online, din anul 2013. De atunci, numărul „minerilor” de big data a fost în creştere, incluzând start-up-urile disruptive care destabilizează pieţele prin platformele lor, dar şi giganţi digitali precum Facebook şi Google, care au adoptat noua tehnologie încă de la începuturi. Corporaţiile şi autorităţile au, în prezent, departamente întregi dedicate analizării fluxurilor de date de la clienţi şi cetăţeni.
Big data nu este importantă doar pentru firmele mari, nu este doar pentru cei „puternici şi cool”. În era internetului, datele sunt o resursă valoroasă şi o potenţială cheie a succesului pentru companiile din aproape toate industriile şi, în special, pentru IMM-uri. În general, termenul big data nu rezonează cu companiile mici, dar totul este
relativ. Întreprinderile mici deţin, de asemenea, date pe care nu le exploatează, fie pentru că sunt prea multe pentru a le prelucra, fie pentru alte motive care nu au legătură cu tehnologia. Volumele mari de date nu sunt caracterizate atât de mult prin dimensiunea gigantică pe care o au, cât prin faptul că sunt dinamice, provocatoare şi complexe.
Întreprinderile mici şi mijlocii adesea ignoră potenţialul economic imens al datelor lor. Nereuşind să se folosească de această resursă preţioasă, ele pierd teren în faţa competiţiei.
Iată 5 lecţii pentru IMM-uri atunci când au de-a face cu big data:
1. Colectarea de date fără un scop este inutilă
Datele unei companii pot fi substanţiale, dar foarte rar aceste seturi de date sunt prelucrate în mod sistematic. În special în rândul IMM-urilor acest lucru este, din păcate, realizat în mod haotic. Nu are sens să colectaţi la întâmplare date pentru o viitoare aplicaţie dacă nu aveţi nicio strategie de utilizare a acestora şi nu le prelucraţi în consecinţă. Rezultatul va fi un set de date simple, de bază, care nu pot fi utilizate pentru prognoze şi analize de înaltă calitate. Este important să se definească în mod clar criteriile de calitate şi scopul colectării de date, înainte de toate. Colectarea targetată şi procesarea adecvată a datelor sunt esenţiale. Din perspectiva IMM-urilor, acest lucru înseamnă că ar trebui să existe cel puţin unul sau, în mod ideal, mai mulţi angajaţi în funcţii cheie care să deţină abilităţi de bază de gestionare a datelor. În caz contrar, companiei îi va fi imposibil să folosească datele în mod sistematic şi în avantajul său.2. Datele sunt utile oriunde
Urmărirea comportamentului consumatorilor online şi pe social media este un instrument de marketing extrem de valoros, care ajută companiile să-şi înţeleagă mai bine clienţii, să dezvolte noi servicii şi să optimizeze preţurile. O astfel de abordare poate fi foarte eficientă pentru IMM-uri în dezvoltarea de noi strategii, înaintea concurenţei. Totuşi, aspectele juridice, precum şi posibilităţile tehnologice, rămân încă factori incerţi. Nu este vorba doar despre datele personale ale clienţilor, o problemă frecvent adusă în discuţii despre protecţia datelor. Seturile mari de date sunt cruciale în marketing şi vânzări, dar pot fi utilizate şi pentru producţie, prelucrare şi optimizarea proceselor, în orice domeniu de activitate, pentru a evita perioadele de întrerupere şi blocajele sau pur şi simplu a economisi timp. Datele despre maşini/utilaje ar putea servi, de exemplu, la prevenirea defecţiunilor acestora în viitor.
Totuşi, ar fi ideal dacă IMM-urile ar fi sfătuite să nu se concentreze doar pe big data. Datele care structurează cunoştinţele companiei şi le fac să fie uşor aplicabile, aşa-numitele smart data, sunt, de asemenea, valoroase şi pot conţine informaţii importante. Acestea ar putea include, de exemplu, experienţa angajaţilor în relaţia cu utilajele folosite.3. Asumă-ţi responsabilitatea datelor descentralizate
Faptul că start-up-urile destabilizează întregi industrii nu mai este de mult un secret. De asemenea, este un lucru cunoscut şi că întreprinderile pot utiliza date despre clienţi, procese de lucru sau despre lanţul valoric pentru a obţine un avantaj competitiv. Ceea ce ne interesează sunt modele de afaceri perturbatoare, bazate pe date (data-driven), care se ocupă de procesarea, analizarea şi interpretarea acestor date folosind metode inovatoare, de ultimă oră. Aceste modele ar putea pune în pericol inclusiv IMM-urile.
Am văzut modele de afaceri disruptive care se lansează pe pieţe prin uşa din spate, oferind aplicaţii şi sisteme care sunt noi pentru o anumită industrie. Însă ceea ce fac, de fapt, este să extragă date, obţinând astfel un avantaj competitiv sau, eventual, chiar controlul domeniilor în cauză.
Întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să devină independente de dezvoltatorii de aplicaţii inovatoare.
Este mai logic să îşi alăture forţele cu alte companii sau industrii pentru a dezvolta aplicaţii împreună; un exemplu ar putea fi fermierii care creează o aplicaţie pentru a colecta date privind cultivarea terenului. În acest fel, companiile ar păstra controlul şi proprietatea asupra datelor. Astfel de sisteme descentralizate s-au dovedit a fi mai rezistente.
Pentru prognoze mai exacte bazate pe cantităţi mari de date, care pot fi utilizate pentru a instrui inteligenţa artificială, cum ar fi algoritmii, este necesară cooperarea cu alte părţi. Datele publice deschise (open data), o abordare în care datele sunt partajate pentru a crea un beneficiu reciproc, au mult mai multe de oferit decât multe companii realizează în prezent: ar fi un început bun să împărtăşim şi să ajustăm orele de deschidere sau alte date de bază, fără caracter sensibil, în retail, de exemplu. Guvernul austriac a emis un raport în care a prezentat concluziile unor considerente privind elaborarea unui plan strategic pentru inteligenţa artificială, recomandând companiilor locale să creeze pieţe pentru soluţii digitale de AI şi huburi de date pentru schimbul de date şi cooperarea între companii.4. Depăşirea celor din jur
Jobul de data scientist a devenit cea mai în trend profesie nouă. Aceşti experţi se ocupă de structurarea, analiza şi interpretarea fluxurilor de date. Dar nu sunt singurii care deţin acest tip de know-how. Gigantul în tehnologie Google solicită tuturor angajaţilor să aibă cunoştinţe de bază despre date şi IT. În special companiile mici şi mijlocii, ar trebui să se asigure că mai mulţi membri ai personalului pot oferi expertiză în date. Toată lumea trebuie să îşi extindă aria de cunoştinţe. Toţi angajaţii ar trebui să aibă o înţelegere şi abilităţi de bază de gestionare a datelor. Pentru a lua decizii corecte în marketing şi vânzări, dar şi în poziţii de conducere, aceste abilităţi nu sunt negociabile.
În cadrul programului nostru cu durată scurtă Data Science, participanţii învaţă la ce să se uite în termeni de calitate a datelor, cum să analizeze fluxuri de date mai mari şi ce instrumente să folosească pentru a configura un flux de date şi procesarea lor. Orice măsuri de dezvoltare a competenţelor privind datele şi digitalizarea ar trebui să înceapă cu managementul mediu şi superior, deoarece transformarea într-o companie de tip data-driven este aproape întotdeauna dependentă de cultura companiei, impusă de management. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri.
5. Fără teamă de reacţiile clienţilor IMM-urile sunt
adesea reticente în utilizarea fluxurilor de date pentru management şi optimizarea relaţiilor cu clienţii, de teama unor potenţiale reacţii negative ale clienţilor. Însă este important de punctat că clienţii nu au o problemă în sine cu companiile care îşi folosesc datele, ci se îngrijorează de abuzul legat de datele cu caracter sensibil. De aceea este esenţial
să fiţi la curent cu condiţiile legale, tipul de date colectate şi scopul utilizării acestora şi să puteţi informa clienţii despre modul în care datele lor sunt utilizate la un moment dat. Dacă folosiţi AI, trebuie să puteţi explica pentru ce scop. -
Traficul magazinelor online a crescut în medie cu 20-30% în perioada pandemiei
În perioada pandemiei, românii s-au îndreptat în număr din ce în ce mai mare către e-commerce şi către mediile digitale. Traficul magazinelor online a crescut în medie cu 20%-30%, iar numărul de utilizatori ai reţelelor sociale a crescut şi el cu peste 10% în această perioadă conform studiului realizat de agenţia de digital marketing MTH Digital. În această perioadă, reţeaua socială Facebook a ajuns la 11 millioane de utilizatori români, în timp ce Instagram a ajuns la 4,2 milioane de utilizatori.
„În vreme ce alte industrii au fost afectate de pandemie, industria e-commerce şi cea de advertising online, vor fi cele care vor beneficia pe termen mediu şi lung de pe urma acestei perioade. În perioada aprilie – iunie, cât timp magazinele fizice au fost închise, am observat o creştere a traficului şi a numărului de clienţi noi pentru majoritatea magazinelor online cu care lucrăm”, spune Raluca Radu, fondatoarea agenţiei MTH Digital.
Conform cifrelor oficiale pentru piaţa de e-commerce în 2019 publicate de GPeC şi ARMO, românii au cumpărat online în 2019 de 4,3 miliarde de euro, iar piaţa de e-commerce a fost în creştere cu 20-30% în fiecare dintre ultimii 5 ani. În perioada pandemiei, o mare parte dintre magazinele online au decis să se promoveze online chiar mai mult decât o făceau înainte, bugetele de marketing alocate canalelor digitale fiind mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalele canale de marketing pe care bugetele au fost crescute au fost Google Ads (Search Ads, Display Ads şi Shopping Ads), Youtube Ads, Facebook Ads şi Instagram Ads, dar s-a observat un interes în creştere şi pentru deschiderea unor canale de comunicare precum Pinterest şi TikTok.
„MTH Digital fiind o agenţie de digital marketing specializată pe e-commerce, putem vorbi mai ales despre comportamentul businessurilor de pe această verticală. Odată cu închiderea magazinelor fizice, majoritatea magazinelor online cu care lucrăm au decis să aloce bugete aproape nelimitate pe Google Search şi Shopping Ads atâta timp cât traficul adus era relevant. De asemenea, magazinele online care vând produse din verticalele de Beauty, Lifestyle şi Fashion au decis să crească cu peste 30% bugetele alocate Facebook, Google Display Network, affiliate marketing pentru a aduce trafic relevant pe site. Am observat şi un număr din ce în ce mai mare de clienţi care au ales să testeze platforme de marketing automation pentru a aduce trafic nou pe site, printre cele mai folosite numărându-se RTB House, Retargeting.biz şi Criteo” adaugă Raluca Radu.
Conform raportului DESI recent publicat, 72% dintre locuitorii României sunt utilizatori de internet, iar 29% dintre utilizatorii de internet cumpără online. Peste 90% dintre utilizatorii de internet din România folosesc reţele de socializare – Facebook este reţeaua socială cu cel mai mare număr de utilizatori (11 milioane), iar Instagram a ajuns în perioada pandemiei la 4,2 milioane de utilizatori.
MTH Digital este un departament de digital marketing externalizat pentru magazine online care urmăreşte creşterea vânzărilor online ale acestora prin integrarea serviciilor de performance marketing (Google Ads, Facebook Ads, Instagram Ads, Youtube Ads, affiliate marketing, marketing automation, email marketing) cu serviciile de creaţie (copywriting, redactare de conţinut, grafică, animaţii şi editare video). MTH Digital a fost fondată în 2017 şi din echipa sa fac acum parte 14 specialişti în digital marketing care lucrează în parteneriat cu cei peste 50 de clienţi ai agenţiei, majoritatea magazine online.
-
De la Obor, în online. Veranda Mall a lansat un marketplace pentru care aşteaptă tranzacţii de minimum 1 milion de euro
Reprezentanţii Veranda Mall, centrul comercial aflat în zona Obor a Capitalei, au anunţat lansarea unui marketplance online, cu care previzionează că vor ajunge la afaceri de 1 milion de euro până la finalul anului.
Într-o primă etapă, platforma va include şapte comercianţi prezenţi în Veranda Mall: English Home, Meli Melo, Tabor, Bizzar Boutique, Senior Tailor, Miniso şi Smokemania. „Suntem în discuţii şi cu alţi comercianti, atat chiriasi din cadrul Veranda Mall cat si selleri care nu sunt chiriasi, care se vor alătura într-o etapă ulterioară”, spune Alexandru Dincovici, reprezentantul centrului comercial.
„Am luat decizia la începutul pandemiei, şi contextul este cel care ne-a determinat să explorăm mai serios această nouă direcţie de business. Motivele pentru care am decis să continuăm explorarea şi să mergem până la capăt cu implementarea sunt parţial diferite, şi vin pe de o parte din avantajele pe care o astfel de platformă le poate avea, pe termen lung, şi pe de altă parte din necesitatea de a ne susţine partenerii şi, implicit sau indirect, şi pe noi, în această perioadă dificilă. Onlineul era însă o opţiune încă dinainte de pandemie, şi ne bucurăm că am reuşit să îl punem pe picioare într-un timp record, de doar două luni”, descrie reprezentantul Veranda motivele pentru care au intrat în acest business.
-
Creştere spectaculoasă în online înregistrată de un jucător din piaţa amenajărilor interioare. Care au fost cele mai căutate produse
Elegance Decor, unul dintre jucătorii de top pe piaţa amenajărilor interioare din România, a înregistrat o creştere constantă cu 50% a vânzărilor în mediul online în perioada martie – mai 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Vârful vânzărilor a fost atins în a doua jumătate a lunii aprilie când a şi crescut valoarea coşului mediu cu aproximativ 30% faţă de o perioadă obişnuită.
Cele mai vândute articole în această perioadă au făcut parte din categoria de profile decorative de interior (plinte, cornişe pentru tavan, ancadramente), dar creşterea s-a putut observa şi pe categoriile de profile de faţadă, tapet, fototapet, panouri decorative 3D din diferite materiale (licheni, muşchi, lemn, trestie de zahăr) şi corpuri de iluminat.Totodată, în această perioadă s-a observat şi o schimbare majoră în comportamentul de cumpărare al consumatorului, peste 80% dintre comenzile efectuate online fiind achitate cu cardul bancar.
„Dacă înainte clienţii doreau consultanţă specializată în showroom-ul Elegance Decor din Bucureşti sau pe şantier, acum sesizăm o schimbare în comportamentul acestora. Clienţii preferă acum să primească la domiciliu mostre, cataloage sau alte materiale de prezentare. Ca urmare, ne-am adaptat business-ul şi am scos mult mai mult în evidenţă serviciul prin care clienţii pot solicita mostre acasă. Clienţii au achiziţionat online produsele noastre pe perioada pandemiei, iar acest trend se menţine şi după ieşirea din starea de urgenţă”, a declarat Viorel Piperea, managing partner Elegance Decor.
Din totalul vânzărilor efectuate pe Elegance-Decor.ro în lunile martie – mai 2020, aproximativ 50% dintre acestea au fost realizate de clienţi noi. Aceştia fac parte din categoria de public ce obişnuia să efectueze majoritatea achiziţiilor în magazinele fizice. Business-ul Elegance Decor începuse anul 2020 cu premise bune, întrucât anul 2019 a fost încheiat cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, cu o creştere de 37% faţă de anul anterior. Dacă la început de an se gândeau la o creştere de 15% în acest an, creşterea din perioada pandemiei i-a făcut pe fondatori să îşi revizuiască planurile, tinzând către o creştere de 25% şi planificând atingerea unei cifre de afaceri de 1,5 milioane de euro până la final de an, cu o creştere semnificativă în zona de online.
În anul 2020 majoritatea investiţiilor se vor îndrepta către dezvoltarea magazinului online Elegance-Decor.ro, dar şi diversificarea gamelor de produse, acest lucru ajutând la atingerea unui număr mai mare de consumatori. Profilul produselor va fi în continuare medium-high, cu un raport calitate-preţ ridicat, urmând direcţia strategică a firmei, aceea de a furniza soluţii inovatoare de design care să aducă fericire prin sentimentul unic de acasă.
-
Omnicredit, fintech-ul care oferă soluţii de factoring şi microfinanţare online, a acordat împrumuturi de peste 12 mil. euro în primul an de la lansare
Fintech-ul Omnicredit, lansat în România anul trecut şi care oferă soluţii online de factoring şi microfinanţare de până la 35.000 de lei pentru antreprenorii locali, a acordat finanţări în valoare totală de 12 mil. euro în perioada iunie 2019-iunie 2020, după ce platforma a înregistrat aproximativ 4.500 de cereri de finanţare pe toate cele trei categorii de produse oferite, respectiv microcredite, factoring şi scontare, din care a aprobat peste 1.500.
Potrivit datelor companiei, profilul companiilor care apelează la soluţii de microfinanţare s-a modificat substanţial în urma apariţiei crizei generată de pandemia de COVID-19. Astfel, dacă înainte majoritatea clienţilor care apelau la finanţări aveau businessuri în producţie, construcţii, comerţ, PR, afaceri din agricultură şi inginerie, din februarie, când au început să se simtă primele efecte ale crizei, au apărut clienţi cu afaceri preponderent în panificaţie, retail online de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau transporturi rutiere de mărfuri.
În funcţie de segmentele de business, media finanţărilor acordate sub formă de factoring a fost de circa 10.000 de lei pe cerere, în timp ce microcreditele acordate se situează, în medie, în jurul a 35.000 de lei.
În cazul produselor de factoring şi scontare, timpul mediu de aşteptare al clientului a fost de aproximativ 4 ore de la momentul în care cererea este completă, în vreme ce durata medie de aprobare a unui microcredit a fost de aproximativ 24 de ore.
„În prezent, din punctul de vedere al volumului finanţat ponderea pe segmente este de aproximativ 80% factoring şi scontare şi 20% microcreditare, ceea ce nu este deloc surprinzător, având în vedere că avantajul factoringului este că nu îndatorează firma, ci doar ajută compania să-şi îmbunătăţească cash-flowul. Remarcăm că fintech, marketplace, crowdfunding, equity crowdfunding – concepte noi de finanţare alternativă, sunt tot mai des folosite şi de micii antreprenori români”, explică Elisa Rusu, CEO şi fondator Omnicredit.
-
Noua eră a datingului online
„Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.
El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori. „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al lui Pierre Omidyar.Fondatorii aplicaţiei sunt:
Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.
Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.
Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.
Pierre Omidyar este cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.
Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.
CONTEXT:
La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei.
DECIZIE:
Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.
CONSECINŢE:
Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.