BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Ce a reuşit o studentă româncă să facă având doar 2000 de dolari: într-o perioadă în care alţi tineri nu ştiau ce vor de la viaţă, ea a ales drumul antreprenoriatului

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

     

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

  • Schimbări la vârful Optical Investment Group, proprietarul brandurilor Optiblu, Optiplaza şi O51. Cine a preluat conducerea companiei

    Optical Investment Group (OIG), proprietarul brandurilor Optiblu, Optiplaza şi O51, cel mai mare jucător de pe piaţa de optică medicală din România, anunţă modificări în structura de top management. Astfel, începând cu septembrie, Alina Bistreanu ocupă funcţia de Chief Executive Officer al OIG, iar Nicolae Mogoş, funcţia de Chief Operating Officer. Aceştia vor participa la coordonarea şi dezvoltarea activităţii Optical Investment Group, compania care deţine în România o cotă de piaţă de aproximativ 10%.

    Alina Bistreanu are o experienţă de peste 18 ani în companii locale şi internaţionale, dintre care 14 ani în fashion retail. Înainte de a veni în OIG, a deţinut timp de aproape 9 ani funcţia de director general al unuia dintre cei mai importanţi retaileri de modă de pe piaţă: LPP Group, proprietar al brandurilor Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay.

    „Ca prime obiective strategice, ne-am propus să consolidăm soluţii omnichannel care să ofere clienţilor noştri cele mai competitive servicii şi produse de pe piaţă, să construim noi direcţii de business, dar şi cele mai eficiente soluţii de dezvoltare şi motivare a celor peste 700 de angajaţi de care suntem responsabili”, a spus Alina Bistreanu, CEO, OIG, într-un comunicat.

    Nicolae Mogoş are o experienţă de peste 15 ani în sectorul retail şi 7 ani de antreprenoriat în e-commerce. A petrecut 10 ani în Decathlon (Franţa şi România) în diverse poziţii de management. În ultimii 5 ani a fost Director Operaţional la Smyk România, unul dintre cei mai importanţi retaileri de produse pentru copii. „Pentru a reuşi, ne propunem să creăm o cultură organizaţională bazată pe echipă şi să punem în lumina reflectoarelor cea mai importantă resursă a companiei, colegii noştri, care sunt printre cei mai buni şi mai experimentaţi specialişti în retailul de optică din ţară”, a spus declară Nicolae Mogoş, Chief Operating Officer al companiei.

    Compania deţine un lanţ de 100 magazine în 29 de oraşe din ţară, sub umbrela a trei branduri renumite: 77 de magazine OPTIblu, 21 magazine Optiplaza şi două magazine „super-premium, sub numele O51”, acestora adăugându-se şi magazinele on-line. Cifra de afaceri a companiei a fost în  anul 2021 de peste 137 de milioane de lei.

  • Afaceri de la Zero. Adina Petrescu a creat o gamă de blenduri de ceai, inspirată de o experienţă în India, şi vrea să intre în magazine cu o băutură îmbuteliată sub brandul Malee

    Adina Petrescu a investit până acum aproximativ 20.000 de euro şi reinvesteşte în continuare profitul pe care îl obţine, pentru că vrea să extindă brandul.

    O experienţă trăită în India i-a deschis Adinei Petrescu apetitul pentru ceai şi pentru ritualurile din jurul acestei băuturi, astfel că la revenirea acasă a adus o idee de business. Malee Tea, numele pe care l-a primit această idee, s-a concretizat câţiva ani mai târziu, dar s-a dezvoltat până acum şi are mai departe planurile pentru diversificare.

    „Acum câţiva ani am fost într-o vacanţă în India, unde am descoperit ce înseamnă să bei ceai şi gustul adevărat al acestei băuturi. Este o experienţă în sine, un ritual. Se întâmpla acum câţiva ani, făceam altceva pe atunci“, a povestit Adina Petrescu la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.

    Terminase Facultatea de drept şi un master în acelaşi domeniu şi era foarte determinată să înveţe pentru barou, unde voia să intre pentru a pătrunde în lumea avocaţilor. A picat însă examenul, iar ceea ce, la acel moment, i s-a părut a fi cel mai mare eşec al său avea să devină o binecuvântare.

    „O perioadă am lucrat pe funcţia de consilier juridic, dar nu mă regăseam, nu simţeam că e ceea ce îmi place. Aşa că în pandemie am ales să-mi urmez visul de a avea un business.“

    Şi aşa a apărut, în noiembrie 2021, brandul Malee Tea, o gamă de ceaiuri versatile despre care Adina spune că se pot bea atât clasic, cu apă caldă, cât şi ca ice tea, cu lapte rece, sau chiar cu lapte cald. Fructele din care se fac ceaiurile se pot consuma ca atare după ce băutura este savurată. 

    „Printre sortimentele noastre se numără şi unele mai inedite, precum Strawberry Truffle, care conţine ceai verde, ciocolată albă, ciocolată neagră, piper roz şi albăstrele. Un alt blend popular este Latte macchiato, cu rooibos, cafea şi iaurt granulat. Eu fac combinaţiile de ingrediente, iar producţia are loc în Germania.“

    Unele ingrediente provin din România, iar altele sunt din alte ţări, spune Adina. Nu se adresează unei nişe anume de clienţi, aşa că de la ea cumpără şi femei, şi bărbaţi, şi tineri, şi oameni mai în vârstă. În ceea ce priveşte distribuţia, a încheiat multe colaborări cu antreprenori locali.

    „Vând atât pe site-ul meu, cât şi pe alte site-uri, printre care şi eMag, în câteva magazine, dar merg şi la târguri, ca să pot interacţiona cu clienţii şi să le văd reacţiile. Am văzut diferenţe în ceea ce priveşte preferinţele atât în funcţie de anotimp şi de vreme, cât şi de la un oraş la altul. În Bucureşti, am văzut că se bea foarte mult ceaiul verde cu ciocolată, dar şi cel exotic, cu papaya, mango şi fructul pasiunii. În Braşov, se bea rooibos cu latte macchiato, iar în Iaşi „ ceaiurile de fructe.“

    Volumele de vânzări variază şi ele foarte mult. Astfel, în sezonul rece vânzările sunt mari, iar în perioada caldă mai scad.

    „Anul trecut, m-am lansat în noiembrie, chiar înainte de sărbători, şi am avut vânzări bune. Luna decembrie o să fie plină şi anul acesta, deja am început să am comenzi.“

    Ceaiul Malee Tea se vinde vrac în pachete de câte 50 de grame, care costă 15 lei. Ceaiurile vin deja ambalate din Germania, însă acum Adina Petrescu spune că se află în proces de achiziţie a unei maşini de ambalat, pentru a putea face asta în România.

    „Fac totul singură, dar cred că de la anul ar trebui să mai angajez pe cineva.“

    Adina Petrescu a investit până acum aproximativ 20.000 de euro şi reinvesteşte în continuare profitul pe care îl obţine, pentru că vrea să extindă brandul cât mai mult.

    „Sunt în lucru de câteva luni cu un proiect pentru a face ceaiuri ready-to-drink. Astfel, ceaiurile ar urma să fie deja preparate şi îmbuteliate, pentru a fi comercializate la nivel naţional în marile lanţurile de magazine şi în benzinării. Este însă un proces care va dura, în cel mai bun caz asta s-ar putea întâmpla în şase-şapte luni.“

    Planurile de expansiune ale Adinei includ şi vânzările dincolo de graniţele României, momentan brandul ei, Malee Tea, regăsindu-se în câteva magazine şi băcănii din Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Alina-Elena Vasiliu

    Ceaiul Malee Tea se vinde vrac în pachete de câte 50 de grame, care costă 15 lei.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Smart shopping pe înţelesul şi bugetul tuturor

    Cu o strategie atent gândită când vine vorba de echilibrul optim între preţuri şi calitatea produselor, PENNY îşi propune să aducă în faţa tuturor clienţilor beneficiile conceptului de smart shopping. Cum putem face cumpărături inteligente fără a face rabat de la calitatea produselor, păstrând în acelaşi timp bugetul la cote optime? Răspunsul ni-l oferă Daniel Gross, CEO-ul companiei.

     

    „Conceptul de smart shopping nu este ceva nou, este parte din ADN-ul nostru de discounter. Pentru mine, smart shopping se traduce printr-un acces facil al consumatorilor la produsele de care au nevoie sau pe care şi le doresc, la preţuri corecte şi de bună calitate. Un sinonim mai neaoş pentru «smart shopping» este «cumpărături chibzuite», spune Daniel Gross, CEO, PENNY România. El subliniază totodată că un preţ mai mic nu înseamnă o calitate redusă. „La PENNY, ne propunem să schimbăm percepţia conform căreia preţurile mai mici înseamnă, automat, calitate mai slabă. De fapt, preţurile corecte, aşa cum ne place nouă să spunem, au în spate o strategie de business şi un flux operaţional eficient, care ne permit să avem un preţ la raft cât mai avantajos.” Un exemplu concret în acest sens, pe care executivul îl oferă, este că Penny are un portofoliu bogat de mărci private şi a dezvoltat parteneriate cu numeroşi producători locali. „Astfel, avem costuri de achiziţie şi de marketing mai scăzute, lucru care ne ajută să oferim preţuri de vânzare mai mici. La PENNY salvăm timp, bani şi putem cumpăra produse proaspete şi de calitate. Magazinele noastre au un design uşor de parcurs, astfel încât clienţii să găsească ceea ce-şi doresc în scurt timp, alături de o gamă variată de produse locale şi de oferte săptămânale avantajoase.”

    Prin conceptul de smart shopping, compania se adresează în primul rând tuturor clienţilor care sunt atenţi la bugetul lor. Daniel Gross spune că mare parte din bugetul românilor este cheltuit pe mâncare, drept urmare vizată este o categorie largă de clienţi: de la familii cu copii până persoane de vârsta a treia, care îşi doresc să cumpere atât pentru ei, cât şi pentru cei dragi produse de calitate, variate şi proaspete. „Pentru că la PENNY nu este vorba despre ce poţi cumpăra. Ci, mai degrabă, despre ce poţi oferi.” Potrivit lui, un client care face cumpărături în mod inteligent este atent la buget, face alegeri pragmatice şi nu renunţă la calitatea produselor. „Cu alte cuvinte, cred că este important ca atunci când mergem la cumpărături să avem o listă făcută de acasă, un buget stabilit, dar, în acelaşi timp, să rămânem conectaţi la ofertele şi promoţiile din magazinul pe care îl frecventăm.

    Daniel Gross spune despre clientul român că este foarte chibzuit, însă crede că mai sunt lucruri de aprofundat în această direcţie. „De aceea, am adus în atenţie acest concept prin care ne dorim să ne susţinem clienţii şi să le arătăm că există nenumărate posibilităţi prin care pot face cumpărături în mod inteligent, având o experienţă de shopping cât mai plăcută. Încercăm să le oferim această experienţă prin toate canalele noastre de comunicare – de exemplu, în magazinele noastre avem un radio propriu, PENNY FM, prin care creăm o atmosferă primitoare şi le transmitem clienţilor noutăţi despre noi şi despre ofertele disponibile.”

     

    Românii vor produse româneşti. Cu privire la comportamentul consumatorilor români, Daniel Gross susţine că s-a modificat destul de mult în ultimul timp, influenţat de trendurile globale, dar şi de evenimente precum pandemia şi conflictul din Ucraina. De asemenea, notează că trebuie să luăm în calcul şi inflaţia, care a determinat valuri de scumpiri succesive. În acest context, adaugă executivul, consumatorii români sunt mult mai atenţi la produsele pe care le cumpără, la nivelul de calitate şi la preţuri. Deşi caută soluţii prin care să-şi optimizeze bugetul, îşi doresc totodată să aibă în continuare în coşul de cumpărături produse proaspete, de bună calitate şi de provenienţă românească. Un studiu recent realizat în cadrul PENNY arată că peste 70% dintre consumatorii români preferă produse fabricate în România în şase categorii: carne, mezeluri, legume, fructe, lactate şi produse din cereale. „De exemplu, Hanul Boieresc este una dintre cele mai populare mărci private PENNY şi care răspunde acestor criterii ale consumatorilor. De asemenea, cuprinde o selecţie extinsă de produse româneşti la preţuri accesibile.”

    Vorbind despre smart shopping, executivul nu a uitat nici de factorul „tehnologie”. „La PENNY, tehnologia este foarte importantă şi investim constant în digitalizarea întregii reţele. Concret, tehnologia ne ajută să devenim eficienţi din punct de vedere operaţional, să avem proceduri de lucru identice la nivel naţional şi un flux de aprovizionare inteligent. De-a lungul timpului am dezvoltat, cu ajutorul tehnologiei, câteva proiecte care ne ajută să ne automatizăm procesele de lucru: home delivery în parteneriat cu Glovo si Bringo, Queue Management (soluţie de monitorizare a cozilor care se formează la casele de marcat), self-checkout, Smart Your Shelf (etichete electronice la raft), Electra (sistem care contorizează şi monitorizează consumul de energie electrică), Code of Talent Ascendis (platformă care facilitează interacţiunea cu angajaţii).”

    Ne propunem să schimbăm percepţia conform căreia preţurile mai mici înseamnă, automat, calitate mai slabă. De fapt, preţurile corecte, aşa cum ne place nouă să spunem, au în spate o strategie de business şi un flux operaţional eficient, care ne permit să avem un preţ la raft cât mai avantajos.
    Daniel Gross, CEO, PENNY

    Clădiri sustenabile pentru shopping sustenabil. O altă direcţie asupra căreia compania se concentrează este sustenabilitatea. „Întotdeauna la PENNY ne-a preocupat sustenabilitatea şi ne-am dorit să acţionăm cu grijă faţă de mediul înconjurător şi de comunităţile din care facem parte. Clienţii care aleg să facă cumpărăturile la noi au un impact pozitiv asupra mediului din mai multe puncte vedere. Toate magazinele vor deţine certificări BREEAM (o metodă cunoscută la scară mondială prin care este evaluată şi certificată sustenabilitatea clădirilor – n. red.) până la finalul acestui an, la fel şi centrul logistic de la Filiaşi.” De asemenea, pungile pentru fructe şi legume, foarte folosite de clienţi, sunt fabricate din materiale biodegradabile, iar până în 2030 compania îşi propune ca ambalajele mărcilor private să fie 100% sustenabile. „Sigur că unele aspecte au o consecinţă imediată, pe când altele sunt pe termen lung, însă în permanenţă căutăm soluţii prin care să folosim resursele planetei cât mai inteligent.”

    Anul acesta, compania a inaugurat 14 magazine, toate după noul format, cu o zonă extinsă pentru produse proaspete şi mărci proprii pe gustul românilor. Până la finalul lui 2022 vor mai fi deschise încă 22 de magazine şi se vor finaliza toate remodelările, ceea ce înseamna că toate magazinele vor respecta conceptul „PENNY Punct”. „Planul nostru de investiţii este ambiţios şi este programat pe câţiva ani: ne propunem să investim 5,128 milioane de lei până în 2029, în principal prin extinderea reţelei noastre la un total de 619 magazine şi şase depozite, toate prietenoase cu mediul.”

    Până în 2023 PENNY are în plan atingerea obiectivului TripluRO, prin care îşi propune ca 60% din sortiment să fie produs, procesat şi să aibă ingredientul principal din România. „Punem accent pe acest aspect deoarece vrem să satisfacem dorinţa clienţilor noştri de a consuma produse româneşti, proaspete şi de bună calitate. Prin intermediul acestui obiectiv, consolidăm promisiunea noastră pentru sustenabilitate. Colaborarea cu o reţea amplă de parteneri ne ajută să ne îmbunătăţim fluxurile operaţionale şi, automat, să reducem amprenta de carbon.”

    Totodată, obiectivele PENNY sunt ca, până în 2025, să crească ponderea de mărci proprii la 45%. „De asemenea, vom menţine aceeaşi pondere în ceea ce priveşte numărul de magazine standardizate din totatul de magazine pe care le deschidem – 90% dintre magazine respectă acelaşi format, acelaşi sortiment de produse şi procese de lucru identice la nivel naţional. Totodată, punem accent pe îmbunătăţirea eficienţei operaţionale cu focus pe prezenţa mărfii la raft, produse proaspete şi creşterea productivităţii.”

  • Era hipermarketurilor a apus. Ce se întâmplă cu marile magazine din România

    Modelul de business al hipermarketurilor, magazine mari, cu zeci de mii de articole la raft, este regândit acum de operatorii care trebuie să se adapteze noilor preferinţe de consum.

    Pentru a îmbunătăţi eficienţa acestor unităţi, pentru a creşte vânzarea per metru pătrat, pentru a găsi un model de business viabil pe segmentul hipermarketurilor, retailerii încearcă varii soluţii. Spre exemplu, Cora reduce suprafaţa unora dintre hipermarketuri şi umple spaţiul rămas liber cu alte branduri. Auchan vorbeşte despre transformarea unei anumite suprafeţe în spaţiu logistic pentru livrări.

    Există însă şi alte idei.

    „Pe terenul suplimentar poate fi gândit un proiect rezidenţial. Spre exemplu, pe studii, în cazul terenului de la Cora Lujerului dădea bine şi un proiect de office, dar piaţa de birouri e complicată acum, aşa că rezidenţialul pare un pariu mai bun“, spune un executiv din consultanţă imobiliară. El face referire la terenul suplimentar din curtea unor astfel de hipermarketuri dat fiind că de regulă magazinele mari sunt înconjurate de spaţii generoase de parcare.

  • Marii angajatori care preferă ca în contractele de muncă să fie alte firme, „partenere“. Retailerul Profi susţine că el este – şi nu Kaufland – cel mai mare angajator din economie, pentru că are 27.000 de angajaţi. Doar că 11.000 de angajaţi ai Profi sunt externalizaţi

    ♦ Retailerul alimentar Profi Rom Food susţine că este cel mai mare angajator privat din economie, pentru că are „aproape 27.000 de angajaţi“  ♦ Reacţia vine după ce ZF a scris că retailerul alimentar Kaufland este cel mai mare angajator privat din economie, cu aproape 18.000 de angajaţi, conform Inspecţiei Muncii ♦ Profi declară circa 15.800 de angajaţi la Inspecţia Muncii, însă responsabilitatea pentru ceilalţi 11.000 de angajaţi  este transferată către cele 800 de magazine-partener Profi.

    Publicarea articolului ZF „Topul celor mai mari 1.000 de angajatori la 30 iunie 2022. Kaufland este cel mai mare angajator privat, cu aproape 18.000 de angajaţi”, clasament realizat pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii, a stârnit o nouă reacţie în rândul unei mari companii de pe plan local.

    „Magazinele Profi, integrate şi partenere, depozitele şi sediile reţelei însumează aproape 27.000 de angajaţi. Faptul că la Inspecţia Muncii cele peste 800 de magazine partenere Profi îşi declară individual angajaţii nu schimbă realitatea că Profi se plasează solid pe prima poziţie din topul angajatorilor privaţi din România”, a transmis Gabriel Pâslaru, manager PR în cadrul Profi Rom Food.

    Astfel, un calcul simplu arată că, dacă Profi spune că are în total 27.000 de angajaţi, iar la Inspecţia Muncii declară, pe entitatea Profi Rom Food, 15.793 de angajaţi la 30 iunie 2022, rezultă că aproximativ 11.200 de angajaţi Profi sunt externalizaţi către cele 800 de magazine partenere ale companiei.

    Externalizarea forţei de muncă este o practică avantajoasă mai ales pentru companiile din retail, care se confruntă cu o fluctuaţie foarte mare de personal (de 25% în retail, faţă de media pieţei generale de 17%, potrivit unui studiu PwC). Astfel, pentru a nu-şi bate capul cu gestiunea actelor salariaţilor, dar şi cu înlocuirea celor care pleacă, unele companii apelează la astfel de soluţii de externalizare, fie prin parteneri (cum e cazul Profi, cu magazinele-partener), fie prin agenţi de muncă temporară. Astfel, costurile legate de fluctuaţia de personal – cauzată, mai ales în rural, de plecarea în străinătate a angajaţilor-, de absenteism, dar şi de problemele legate de aşa-numitul „engagement“ al angajaţilor sunt trans­ferate către alte companii, care decid şi asupra salariilor angajaţilor.

    Potrivit topului celor mai mari 1.000 de angajatori conform Revisal, softul de evidenţă a salariaţilor al Inspecţiei Muncii, cel mai mare angajator privat din România este retailerul alimentar Kaufland, care avea la finalul lunii iunie 2022 un număr de 17.900 salariaţi. Pe locul doi în acest clasament de află Profi Rom Food – cu circa 15.800 de angajaţi, urmat de Lidl Discount – circa 13.300 de angajaţi. Clasamentul Inspecţiei Muncii, obţinut de deputatul USR Cristian Seidler, este realizat în funcţie de o singură entitate juridică şi este singurul top care oferă o imagine a celor mai mari angajatori din economia românească.

    Tot în urma publicării acestui clasament, alţi doi mari angajatori au venit săptămâna trecută cu precizări.

    Continental, producător de componente şi de softuri pentru industria auto, a spus că are 18.000 de angajaţi pe 6 entităţi, iar în clasamentul Inspecţiei Muncii apare pe locul 15, cu circa 6.300 de angajaţi pe o singură entitate. Şi retailerul francez Carrefour a transmis către ZF că are peste 16.100 de angajaţi pe 4 entităţi juridice, iar în topul Inspecţiei Muncii apare cu 10.900 de angajaţi pe entitatea Carrefour România.

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obţinut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experienţă de peste zece ani în Bucureşti, s-a întors în oraşul natal – Piatra Neamţ – pentru că a simţit nevoia să fie parte din comunitatea locală şi să arate că şi oraşele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos şi sustenabil.

    „Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viaţă cât mai sănătos şi apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naştere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali şi furnizează soluţii alternative, durabile şi etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele româneşti, de provenienţă străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel naţional, ea contribuie la dezvoltarea iniţiativei Alianţa Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată ţara, în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, şi mult mai multe magazine online.

    Ioana Cerescu, fondatoare, AER – Autentic.Etic.Reutilizabil

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat.”

    „Dorinţa noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puţin şi să ne inspirăm din felul în care bunicii noştri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curăţarea hainelor şi îngrijirea corpului, a minţii şi a spiritului. Şi mai simplu, susţinem ideea că oamenii pot trăi simplu şi bine.”

    AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosinţă, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienţii pot veni cu propriul recipient pentru a-şi achiziţiona produsele, de la cereale şi lapte, la unturi, seminţe, detergenţi. În plus, AER a redus lanţul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decoraţiuni – alegând susţinerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-ţintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientaţi spre mese plănuite şi cu ingrediente locale şi sănătoase. Dar în acelaşi timp, îi avem alături şi pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădiţa săptămânii), dar şi persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”

    Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt şi lădiţa săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm şi varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să iniţiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât şi clienţii care vor să susţină acest stil de viaţă, fără deşeuri şi local.”

    În Bucureşti, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţie proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.

    La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piaţa britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.

    Ana Maria Răducanu, fondatoare, Zero Waste

    „Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate.”

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câştigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Raluca Răileanu, fondatoare, Terrawell.

    „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor.”

    Dincolo de clienţi, magazinele zero waste au devenit o atracţie şi pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România şi care vrea să ajungă şi pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz şi Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacţionează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturiseşte că se vede livrând în continuare pe două roţi, aşa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilităţii, dar şi că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei şi la târgurile internaţionale.

    Un trend din vest

    Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.

  • Surpriză: Ce se întâmplă cu magazinele Lidl din România

    Discounterul german Lidl a primit o amendă în valoare de peste 3,5 mil. lei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) după ce instituţia anunţă că a verificat 265 de magazine ale reţelei.

    ♦ Nemţii de la Lidl, liderul comerţului alimentar local după cifra de afaceri, au în România aproape 340 de magazine ♦ Astfel, ANPC a controlat peste 75% din toată reţeaua.

    Discounterul german Lidl a primit o amendă în valoare de peste 3,5 mil. lei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) după ce instituţia anunţă că a verificat 265 de magazine ale reţelei. În contextul în care nemţii au aproape 340 de unităţi în România, rezultă că au fost controlate mai bine de trei sferturi dintre acestea.

    Reprezentanţii ANPC nu precizează în câte dintre cele 265 de unităţi verificate au fost găsite nereguli, dar spun că au aplicat o serie de sancţiuni şi anume 347 de amenzi contravenţionale – în valoare totală de 3,5 milioane de lei, 144 de avertismente, oprirea definitivă de la comercializare a produselor alimentare neconforme – în valoare de apro­ximativ 75.000 de lei, oprirea temporară a prestării de servicii, până la remedierea defi­cienţelor, pentru 24 de unităţi, închiderea pentru o perioadă de până la 6 luni a patru magazine şi închiderea unei unităţi pentru o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni.

    În urma controalelor efectuate în luna august de către comisarii ANPC, au fost iden­tificate peste 20 de abateri de la legis­laţie, de la comercializarea unor produse ali­mentare cu data limită de consum depăşită (expirate) la comercializarea unor articole de patiserie care prezentau, pe suprafaţă, in­secte. Au existat, potrivit ANPC, şi necon­cordanţe între valoarea preţului înscris pe etichetă şi cea afişată, precum şi între preţul de la raft comparativ cu cel de la casa de marcat.

    Lidl este liderul comerţului local, cu o reţea de circa 340 de magazine de discount şi afaceri de aproape 15 mld. lei în 2021, plus 15%.

    Nemţii nu sunt singurul retailer controlat de ANPC în 2022. În primăvară, reprezentanţii instituţiei au amendat lanţul de supermarketuri Mega Image în mai multe rânduri. Mai mult, ei anunţau în cazul a două comunicate de presă că „ANPC controlează zilnic marile magazine“ şi, respectiv că „Acţiunile de control întreprinse de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) la marile magazine continuă, dat fiind că sesizările consumatorilor referitoare la neregulile prezente aici, nu contenesc“. În ambele cazuri era vorba de acţiuni întreprise în cazul supermarketurilor Mega Image.

    Totuşi, la momentul acela, numărul de magazine Mega Image menţionate era mai mic, de 2-3 unităţi în fiecare dintre rânduri.

    Acum, controlul a fost realizat la nivelul aproape întregii reţele Lidl, iar amenda este pe măsură. În cazul Mega Image, amenzile din perioada februarie-aprilie variau între câteva zeci de mii şi 100.000 de lei, conform datelor publice pe site-ul ANPC.

  • Cel mai mare lanţ polonez de magazine alimentare se transformă în bibliotecă în weekend pentru a evita interdicţia de deschidere duminica

    Cel mai mare lanţ de magazine alimentare al Poloniei a găsit o modalitate inedită de a sfida interdicţia de deschidere a magazinelor în zilele de duminică, potrivit Bloomberg.

    Biedronka va transforma secţiuni ale unora din magazinele sale în biblioteci.

    Clienţii vor putea împrumuta cărţi folosind carduri de loialitate.

  • Surpriză: Ce se întâmplă cu magazinele Profi din România

    Lanţul de magazine Profi a ajuns să aibă un număr aproape egal de magazine partenere şi integrate, după ce la finalul lunii mai compania a semnat contractul pentru cel de al 800-lea magazin partener, în  Vişeu de Sus, jud. Maramureş.

    Extinderea reţelei cu astfel de colaborări face parte din strategia de dezvoltare a Profi, ca în următorii câţiva ani toate magazinele să ajungă să fie administrate de către parteneri.

    “După un început lent şi plin de provocări, când testam conceptul iar potenţialii parteneri îşi puneau problema cum să înţeleagă parteneriatul, diferit de sistemul franciză, am învăţat cum să-l adaptăm la condiţiile existente pentru a obţine rezultate optime,” a declarat Magda Amarie, Director Operational, Departament Partener Profi.

    În medie, perioada de la  semnarea contractului de parteneriat până la deschiderea magazinului este de  cel puţin patru luni, timp care include selecţia, prelucrarea documentelor şi trainingul necesar. În funcţie de abilităţile fiecărui candidat, este totuşi posibil ca intervalul de timp să fie şi ceva mai lung.

    O parte importnată dintre partenerii actuali sunt  foşti şefi de magazin Profi, care au preluat unitatea şi au acum propria lor afacere. Unii dintre parteneri administrează două, trei, chiar şi cinci magazine partener.

    Profi deţinea la finalul anului trecut peste 1.550 de magazine pe su­p­rafaţă mică.

    Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 9,5 mld. lei, cu 7,8% mai mare decât cea din 2020. Compania a rămas pe minus anul trecut, cu o pierdere de 130 mil. lei, puţin mai mare decât cea din 2020.

    „Aşa cum menţionam şi în trecut, rezultatul net nu este relevant în cazul nostru, întrucât dezvoltarea per­ma­nentă a reţelei de magazine presupune chel­tuieli cu amortizările în creştere constantă şi dobânzi pentru creditele contractate pentru a suţine această dezvoltare. Dacă la acestea adaugăm şi amortizarea goodwill, o caracteristică a contabilităţii româneşti, ajungem la EBITDA 2021 în sumă de 423 milioane lei, cu 12% mai mare decât în 2020,“ a declarat Andrei Bica, directorul financiar al reţelei de magazine Profi.

    Retailerul ce deţine supermarketuri şi magazine de proximitate a continuat expansiunea, însă într-un ritm mai lent, şi a deschis anul trecut peste 170 de magazine noi şi a remodelat alte circa 75.