Tag: Londra

  • Elena Ionescu, şofer Uber în Londra: Realitatea este că voi trăiţi aici ca nişte sclavi. Era mai bine în România. Aici faci bani cât să supravieţuieşti şi atât

    Când a ajuns prima dată în Londra, Elena Ionescu visa să aibă o carieră uimitoare care să-i permită să poarte haine elegante şi să lucreze într-un birou. Dar lucrurile nu au ieşit aşa cum şi-a propus. “Londra m-a dezamăgit”, a spus ea pentru Financial Times.
     
    Alarma ei sună la 4.30 dimineaţa, iar la 5.30 porneşte aplicaţia Uber. “Este prea periculoasă ca o femeie să conducă noaptea. Şase din şapte, sau câteodată şapte din şapte, dimineţi pe săptămână, ziua mea începe astfel”, a adăugat ea.
     
    În România, Elena se ocupa de contractele clienţilor pentru compania de electricitate Enel. “Adevărul este că am avut o viaţă mult mai bună în România”, măsturiseşte ea.
     
    Este adevărat că în Londra câştigă între 300 şi 600 de lire sterline pe săptămână (înainte de impozitare), faţă de salariul mediu lunar de 600 de lire sterline din România, dar în Londra, cheltuielile ei – chiria, maşina, benzina, mâncarea, contractul la telefon – sunt mult mai mari.
     
    “Dacă ne pierdem locul de muncă (n. red. – ea şi iubitul ei), nu vom putea plăti pentru maşinile şi telefoanele noastre”.
     
    Stres. Epuizare. Bani. Aceste lucruri nu sunt niciodată departe de multe dintre gândurile unui londonez. Dar pentru Elena este diferit. “Londra este un oraş al sclavilor. Se fac bani atât cât să supravieţuieşti. Şi nu mai mult.”
     
  • Elena Ionescu, şofer Uber în Londra: Realitatea este că voi trăiţi aici ca nişte sclavi. Era mai bine în România. Aici faci bani cât să supravieţuieşti şi atât

    Când a ajuns prima dată în Londra, Elena Ionescu visa să aibă o carieră uimitoare care să-i permită să poarte haine elegante şi să lucreze într-un birou. Dar lucrurile nu au ieşit aşa cum şi-a propus. “Londra m-a dezamăgit”, a spus ea pentru Financial Times.
     
    Alarma ei sună la 4.30 dimineaţa, iar la 5.30 porneşte aplicaţia Uber. “Este prea periculoasă ca o femeie să conducă noaptea. Şase din şapte, sau câteodată şapte din şapte, dimineţi pe săptămână, ziua mea începe astfel”, a adăugat ea.
     
    În România, Elena se ocupa de contractele clienţilor pentru compania de electricitate Enel. “Adevărul este că am avut o viaţă mult mai bună în România”, măsturiseşte ea.
     
    Este adevărat că în Londra câştigă între 300 şi 600 de lire sterline pe săptămână (înainte de impozitare), faţă de salariul mediu lunar de 600 de lire sterline din România, dar în Londra, cheltuielile ei – chiria, maşina, benzina, mâncarea, contractul la telefon – sunt mult mai mari.
     
    “Dacă ne pierdem locul de muncă (n. red. – ea şi iubitul ei), nu vom putea plăti pentru maşinile şi telefoanele noastre”.
     
    Stres. Epuizare. Bani. Aceste lucruri nu sunt niciodată departe de multe dintre gândurile unui londonez. Dar pentru Elena este diferit. “Londra este un oraş al sclavilor. Se fac bani atât cât să supravieţuieşti. Şi nu mai mult.”
     
  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Româncă din Londra: „Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar de hotele fugiti

    Pe grupul de Facebook  Romani in Londra, Monica Georgiana a scris: Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar iar de hotele fugiti. Pai unde vreti madamelor sa lucrati sau la ce post aspirati voi?  Fara o pregatire, fara aspect, fara engleza, fara nimica?

    Ca sa lucrezi ca asistenta medicala iti trebuie o universitate,o scoala,o engleza,un aspect ingrijit…nu toata lumea poate profesa din prima.
    Ca sa lucrezi in team leading tot asa, ai nevoie de scoala de experienta…..in management tot asa…nu vii tu cu 8 clase doar fara sa faci nimic extra sa te ceri team leader.

    Un exemplu doar.
    Incetul cu incetul se invata alfabetul, eu asa stiu

    Lucrez in recrutari de peste 10 ani sa zic si cunosc cazuri care pur simplu trebuie sa ai o rabdare de fier sa accepti si sa recrutezi incontinuare cu zambetul pe buze”.

  • Povestea familiei care locuieşte de trei ani pe o bancă într-un colţ de stradă. Au refuzat şi un apartament

    Cei doi au rămas fără adăpost din decembrie 2014, când au fost evacuaţi din apartamentul în care trăiau în Tooting. Se spune că un deces familial şi spitalizări îndelungate le-au îngreunat traiul, astfel încât au ajuns în stradă. Autorităţile locale au încercat să le ofere o locuinţă în sud-vestul Londeri, care, în mod normal, costă cira 1.500 de dolari pe lună, însă cei doi au refuzat categoric.

    De obicei, ambii se trezesc în jurul orelor 10.30 şi după jumătate de oră iau micul dejun, ce constă înstr-un senviş cu miere. În timpul zilei, mama, în jurul vârstei de 60 de ani, vorbeşte cu trecătorii, iar fiul, ce are în jur de 20 de ani, stă lângă ea pe bancă. Locuitorii din zonă le oferă, adesea, alimente şi apă. Când se lasă seara, cei doi se înveles cu o prelată şi cu pături pentru a se încălzi şi îşi aşează obiectele sub bancă.

    Conform surselor Daily Mail, atât organizaţiile de caritate, cât şi membrii familiei lor, poliţia sau oamenii din comunitatea locală din Somalia nu au reuşit să-i determine să părăsească acel loc. Cea mai recentă oferă pe care au primit-o a fost o locuinţă cu două paturi, bucătărie şi baie complet utilate, ce costa, în condiţii normale, circa 1.500 de lire pe lună; cei doi au refuzat, însă, oferta, preferând să rămână pe străzi.

    „De când a apărut această problemă, am încercat în mod repetat să colaborăm cu ei, dar aceste eforturi au fost respinse. Nimeni nu a fost în stare să-i convingă să vină de pe străzi”, a declarat un reprezentant al autorităţilor locale. 

  • Boris Johnson crede că ieşirea Marii Britanii din UE poate fi negociată în doi ani

    “Putem efectua negocierile confortabil în doi ani”, a declarat Boris Johnson într-o conferinţă de presă organizată după întrevederea cu ministrul de Externe al Cehiei, Lubomir Zaoralek.

    Potrivit experţilor, Marea Britanie nu va avea timp suficient pentru negocierea ieşirii din UE şi a viitoarelor relaţii bilaterale în termenul legal prevăzut, de doi ani.

    Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană în martie 2019.

  • Poliţia britanică a reţinut un alt suspect, după atacul de la metroul din Londra

    Individul, un bărbat în vârstă de 20 de ani, a fost reţinut în capitala galeză Cardiff şi se află sub interogatoriul ofiţerilor de combatere a terorismului, a anunţat Poliţia Metropolitană. El este cel de-al şaptelea individ care a fost arestat în urma atacului cu bombă improvizată de la staţia de metrou Parsons Green din Londra, ce a avut loc pe 15 septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • DEZASTRU pentru Uber: compania va fi interzisă într-una din cele mai mari pieţe

    Agenţia a transmis că Uber nu a gestionat în mod corespunzător acuzaţiile care i-au fost aduse şi că a folosit un software care nu permite regulatorilor să monitorizeze serviciile.

    Uber are 40.000 de şoferi în Londra şi a fost folosit, până în prezent, de 3,5 milioane de londonezi.

    Compania are 21 de zile pentru a face apel la decizie.

     

  • Poliţia britanică a reţinut alţi doi suspecţi în legătură incidentul terorist de la metroul londonez

    Poliţia Metropolitană a precizat că a reţinut doi bărbaţi, unul în vârstă de 48 de ani şi altul în vârstă de 30 de ani, în oraşul Newport din Ţara Galilor. În plus, ofiţerii Poliţiei efectueză percheziţii la alte două locuinţe din Newport.

    Anterior, fuseseră reţinute alte trei persoane sub suspiciunea comiterii incidentului terorist de la metroul londonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro