BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Şomajul din Statele Unite scade la cel mai mic nivel din ultimii 52 de ani: Birourile de şomaj au înregistrat la începutul lunii decembrie 184.000 de cereri

    Noile cereri de indemnizaţie de şomaj din SUA au scăzut săptămâna trecută la cel mai jos nivel din ultimii 52 de ani, un semn al progresului în redresarea neuniformă a pieţei muncii, relatează Financial Times.

    Birourile de şomaj de stat au primit 184.000 de cereri de şomaj pe o bază ajustată sezonier în săptămâna încheiată pe 4 decembrie, cel mai scăzut nivel din 6 septembrie 1969, a declarat joi Departamentul Muncii din SUA.

    Aceasta a fost o scădere de 43.000 de cereri faţă de săptămâna precedentă, potrivit agenţiei guvernamentale.

    Economiştii au avertizat că datele sunt supuse fluctuaţiilor sezoniere în perioada vacanţei, fapt care poate distorsiona statisticile săptămânale.

    Cererile au scăzut cel mai mult în Virginia şi Carolina de Nord, potrivit cifrelor preliminare care nu sunt ajustate sezonier, în timp ce California, Texas sau New York au înregistrat în continuare creşteri rezonabile.

    În 27 noiembrie, 1,99 milioane de americani colectau în mod activ ajutoare de şomaj, în uşoară creştere faţă de 1,95 milioane înregistrate cu o săptămână mai devreme.

    Numărul concedierilor a încetinit pe măsură ce angajatorii concurează pentru a recruta şi păstra personalul, americanii părăsind locurile de muncă la niveluri istorice înalte, deoarece caută oportunităţi de muncă mai bune sau apelează la activităţi independente.

    Au existat 11 milioane de locuri de muncă deschise în SUA în octombrie, ultima lună pentru care sunt disponibile datele. Numărul evidenţiează dificultatea pe care o întâmpină companiile în ocuparea posturilor disponibile, deoarece preocupările legate de pandemie, responsabilităţile de îngrijire a copiilor şi alte probleme îi împiedică pe lucrători să se întoarcă în câmpul muncii.

    Ratele de participare s-au îmbunătăţit marginal luna trecută, ponderea persoanelor angajate sau în căutarea unui loc de muncă crescând la 61,8% în noiembrie. Ponderea este încă cu 1,5 puncte procentuale mai mică decât nivelul pre-pandemic, dar într-o creştere faţă de pragul din octombrie.

    Ritmul de creştere a salariilor a încetinit semnificativ în noiembrie, deşi au existat câştiguri „notabile” în serviciile profesionale şi de afaceri, transport şi depozitare, construcţii şi producţie, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Ocuparea forţei de muncă în retail a scăzut cu 20.000, în timp ce numărul locurilor de muncă în agrement a rămas constant.

    Cu toate acestea, rata şomajului a scăzut brusc la 4,2%, un semn al progresului în redresarea pieţei muncii din SUA, care va deschide calea pentru ca Rezerva Federală să accelereze retragerea stimulentelor sale monetare la reuniuniea politică de săptămâna viitoare.

     

  • CSR 2021: Plan de viaţă

    AFI Europe Management

     

    Motivaţie: Potrivit reprezentanţilor companiei, în fiecare an, în România, aproximativ 3.500 de copii părăsesc sistemul de protecţie a copilului atunci când împlinesc 18 ani. Dintre aceştia, doar unu din 40 îşi găseşte loc de muncă legal. Pentru ceilalţi, opţiunile sunt foarte limitate, ei lovindu-se de bariere care nu ţin doar de lipsa de resurse financiare pentru nevoile primare (locuinţă, hrană, îmbrăcăminte), ci şi de lipsa cunoştinţelor necesare pentru a se descurca singuri în societate, stigma socială la care sunt supuşi, traumele psihice cu care ies din centrele de plasament şi aşa mai departe. „Plan de Viaţă” e un program iniţiat de AFI Europe şi Asociaţia The Social Incubator, care îşi propune să încurajeze integrarea socială şi profesională a tinerilor ce părăsesc sistemul instituţionalizat. La 18 ani, mulţi dintre ei sunt nevoiţi să iasă de sub tutela statului şi trebuie să se descurce pe cont propriu. De multe ori însă, nu au pregătirea necesară să facă faţă acestei provocări uriaşe.

     

    Descrierea proiectului: Încă de la lansare, la începutul lui 2020, programul „Plan de Viaţă” a selectat, alături de asociaţia The Social Incubator, zece tineri cărora le asigură un cămin şi le oferă consiliere personală şi profesională pe o perioadă de doi ani, încercând să le faciliteze accesul pe piaţa muncii şi integrarea socială. Tot ca parte a programului, tinerii primesc consiliere psihologică şi au acces la ateliere specializate pe diferite subiecte educaţionale, dar şi la diverse cursuri de spcializare, în funcţie de preferinţele fiecăruia. O altă componentă a proiectului este job portalul dedicat pentru companiile care doresc să sprijine procesul de integrare socială a tinerilor ce vin din sistemul de protecţie a copilului, prin oferirea de locuri de muncă direct pe platforma www.plandeviaţă.ro.

     

    Rezultate: De-a lungul primei etape a programului, tinerii au beneficiat de o serie de ateliere, pe teme precum independenţă şi responsabilitate, ce au avut ca scop conştientizarea nevoilor ce vor apărea la finalizarea proiectului şi găsirea modalităţilor potrivite de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă. De asemenea, ei au avut parte de consiliere psihologică individuală, consiliere educaţională şi mediere pe piaţa muncii. Mai mult, după câteva luni petrecute în programul „Plan de Viaţă”, unul dintre cei zece tineri a ieşit din proiect, el identificându-şi, deja, un drum în carieră şi în viaţa personală şi atingând, de fapt, obiectivul principal al programului: integrarea în societate şi accesul la independenţa financiară şi personală. Locul său a fost ocupat de un alt tânăr introdus în program, pentru care a fost creată o schemă personalizată de suport şi consiliere. De asemenea, pentru majoritatea tinerilor din proiect au fost identificate oportunităţi de interviuri pentru joburi, multe dintre ele finalizate cu angajări, tinerii având, astfel, ocazia să facă cunoştinţă pentru prima oară cu provocările pieţei muncii şi ale angajatorilor.

  • Noul model de a lucra, pe care tot mai mulţi oameni îl adoptă şi care înainte de pandemie nu era atât de răspândit

    Pandemia le-a dat posibilitatea de a duce o viaţă dublă şi de aceea sunt foarte greu de prins „în fapt”. Au profil de LinkedIn neactualizat, nu sunt top performeri la serviciu, dar de regulă rezolvă problemele mai rapid decât alţii. Lucrează pentru companii mari, au învăţat să refuze sarcini, iar atunci când intră în şedinţe au grijă să se facă auziţi. Cea mai mare calitate a lor: disponibilitatea la muncă în exces. Acesta este profilul angajaţilor care au câte două joburi cu normă întreagă în epoca muncii de acasă, tendinţă care începe să prindă din ce în ce mai mult contur şi în România.

    Emil are 33 de ani şi este IT-st în Bucureşti, iar din primăvara lui 2020 lucrează, cu contracte individuale de muncă cu normă întreagă pentru două multinaţionale.

    ”Am două joburi, unul de programator la o firmă de IT mai mare şi unul de manager la o firmă de IT mai mică, dar tot internaţională. Iau dintr-o parte 15.000 de lei net şi din cealaltă 17.000 de lei net pe lună. Mi-am lichidat creditele, mi-am schimbat maşina, mi-am luat şi o maşină electrică. Nu ştiu cât voi mai putea rezista aşa, dar cât o să pot, o să fac asta”, spune Emil, care povesteşte amuzat când, într-o zi, a avut ceva emoţii pentru că avea şedinţe în acelaşi timp cu ambii angajatori, dar a reuşit să depăşească cu bine momentul. Spune că lucrează 16 ore pe zi, fiindcă nu se pot face două joburi într-un timp mai scurt. Admite că este în conflict de interese, deoarece foloseşte aceleaşi tehnologii în ambele joburi, iar ambii angajatori au interzis, prin regulamentele interne, să facă acest lucru.

    „M-am documentat şi nu au cum să mă prindă, pentru că un angajator nu are acces în Revisalul (softul de evidenţă a salariaţilor – n.red.) altui angajator. Pentru mine, să am două joburi este ca un drog, trebuie să fii workaholic ca să faci asta, pentru că dacă eşti leneş nu ai cum. Şi mai e nevoie de o condiţie: să nu ai manageri «poliţişti», care să facă prezenţa la 9 dimineaţa ca să vadă dacă te-ai conectat”, a mai spus Emil.

    Moral, poate că Emil greşeşte, pentru că foloseşte aceleaşi tehnologii la ambii angajatori deşi a promis că nu va face acest lucru. Legal însă, nu are niciun motiv de îngrijorare.

    „Un angajator nu poate vedea în Revisal un angajat decât dacă este de-al lui. E treaba angajatului cât munceşte, cele 8 ore de muncă îl limitează doar pe angajator ca să nu exploateze angajatul, dar altfel, ce face angajatul cu timpul liber e treaba lui. Pot să am şi 7 contracte cu 8 ore de muncă. Singurul care poate să mă întrebe de sănătate e angajatorul, iar dacă livrez ceea ce îmi cere nu are nicio treabă cu mine”, a explicat Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii. El a adăugat că, dacă angajaţii care au mai multe joburi ar fi sancţionaţi de către inspectorii de muncă, „primii care ar trebui să fie daţi afară sunt profesorii universitari care au foarte multe contracte de muncă pe granturi”.

    Bogdan Tudor, CEO şi fondator al companiei StarTech Team, care oferă servicii IT, spune că nu l-ar deranja deloc să afle că are angajaţi cu mai multe joburi, câtă vreme aceştia îşi fac treaba. „Este o oportunitate fantastică pentru aceşti oameni să îşi crească veniturile şi să capete mai multă experienţă. Eu cam ştiu cine face şi altceva la mine în companie, dar nu mă deranjează deloc câtă vreme aduc rezultate. De aceea, managerii trebuie să fie atenţi să seteze rezultatele pe care le aşteaptă de la angajaţi şi pe care le pot face în timpul programului, ca să nu fie «fentaţi»”, a spus Bogdan Tudor, care conduce o echipă de 260 de angajaţi şi colaboratori. El a adăugat că, de multe ori, angajaţii foarte performanţi nu pot fi remuneraţi mai mult din cauza grilelor salariale standardizate din companii şi de aceea soluţia unui al doilea job ar putea fi foarte bună pentru a-i ţine motivaţi, mai ales că în IT sunt unii angajaţi de 2-3 ori mai productivi decât alţii.

    ”Angajatorii n-ar trebui să se supere dacă au angajaţi cu două joburi, pentru că aceşti angajaţi sunt foarte muncitori, o astfel de situaţie nu e pentru toată lumea. Eu mă bucur pentru ei şi mi se pare absurd să le interzici asta. E la fel ca întoarcerea la birou: de ce să îi vrei cu tot dinadinsul înapoi la birou, dacă ei sunt mai fericiţi acasă şi îşi fac bine treaba?”, a mai spus Bogdan Tudor de la StarTech Team.

    Teoretic, mai puţin de 130.000 de români au un al doilea job, potrivit datelor Eurostat pentru 2020, care indică o scădere uşoară a numărului de angajaţi cu al doilea loc de muncă faţă de 2019, când în România existau aproape 150.000 de români cu două slujbe. Cu toate acestea, este posibil ca numărul de colaborări ale angajaţilor „white collar” să fi crescut în perioada muncii de acasă, având în vedere că o mare parte a angajaţilor români ştiu deja cum să-şi organizeze munca mai bine. În plus, datele arată că, în unele cazuri, şi numărul de ore petrecut la muncă în faţa calculatorului a scăzut, fără ca acesta să influenţeze performanţa angajaţilor.

    „Datele noastre arată că, în medie, timpul de lucru a scăzut de la 8 ore la 6 ore în munca de acasă, iar acest lucru se întâmplă în toate departamentele şi toate nivelurile de senioritate din companii”, spune Adrian Dinu, fondatorul companiei de software Creasoft, care a implementat un sistem de pontaj electronic pentru peste
    20.000 de angajaţi din companiile de pe plan local. Oricum, admite antreprenorul, nici angajaţii care mergeau la birou nu munceau 8 ore încontinuu şi de aceea există un fel de gentlemen’s agreement în companii.

    Şi în cadrul grupului Creasoft, care numără circa 40 de angajaţi, o parte dintre programatori lucrează pentru două companii. „Am unii programatori angajaţi part time, lucrează 4 ore la mine şi 4 ore la altă companie. Le plac tehnologiile, pentru că sunt diferite şi fac asta pentru că vor să crească, să îşi dezvolte abilităţile şi să ceară mai mulţi bani în viitor. Iar eu respect acest lucru. Până la ora 14 nu îi deranjez decât în mod excepţional. Dar de la 14 la 18 e al meu”, a mai spus Adrian Dinu de la Creasoft.

    Teama de a rămâne fără job din cauza pandemiei, creşterea preţurilor (în România, inflaţia a ajuns la aproape 8% în octombrie) şi incertitudinea legată de viitor i-au făcut pe o parte dintre angajaţi să îşi diversifice sursele de venit. În SUA deja acest fenomen are propria platformă, Overemployed.com, care reuneşte o comunitate de specialişti care au câte două joburi, câştigă venit suplimentar şi au independenţă financiară, dar care fac acest lucru în secret.

    Există chiar şi un set de reguli pe care angajaţii cu două joburi ar trebui să îl respecte. Să eviţi start-up-urile (pentru că acolo aşteptările angajatorului de la angajat sunt mult mai mari), să înveţi să refuzi sarcini, să te faci remarcat când intri într-o şedinţă ca să-ţi consemnezi prezenţa, să ai o poveste bună de fiecare dată când eşti prins în situaţii dificile, să nu îţi actualizezi contul de LinkedIn, să eviţi să fii prea activ pe reţelele de socializare şi să fii pregătit să rezişti la muncă suplimentară, în cazul în care ţi se va cere. Dacă numărul specialiştilor dispuşi să muncească în exces este încă redus, în România există şi extrema cealaltă, a angajaţilor bine plătiţi dintr-un singur job şi care profită de buna organizare a muncii de acasă.

    „Am un coleg care în mod constant e offline vinerea. E pasionat de călătorii. Răspunde la mesaje dacă e întrebat, dar nu îşi pune şedinţe în ultima zi lucrătoare. Iar conform Instagramului lui, e mereu în locuri noi, începând de vinerea”, spune un manager din IT.

    7 REGULI DE AUR PENTRU ANGAJAŢII CARE LUCREAZĂ ÎN SECRET PENTRU DOUĂ COMPANII

    1.Œ Evită start-up-urile. Ţi se va cere mereu să munceşti mult. Caută o companie cu vechime, care te lasă să lucrezi de acasă.

    2. Nu începe ambele joburi simultan. Îţi va fi greu să înveţi ce ai de făcut.

    3.Ž Învaţă să spui nu. O invitaţie într-o şedinţă nu înseamnă că trebuie să fii obligatoriu prezent.

    4. Când intri în şedinţă, fă-te remarcat. Dar nu pune întrebări, reia o idee spusă de altcineva şi refrazeaz-o.

    5. Caută o poveste care să te scuze atunci când eşti în situaţii dificile şi nu poţi participa la o şedinţă, de exemplu.

    6.‘ Nu-ţi actualiza contul de LinkedIn şi nu fi prea activ în online.

    7.’ Fii dispus la muncă suplimentară.

    Sursa: The Wall Street Journal

  • Fini sunt! Jobul ascuns, plătit cu 3.000 de euro pe lună

    Mercer, compania globala de consultanta in cariera, a publicat saptamana trecuta studiul Total Remuneration Survey 2021 pentru Romania. Este un studiu despre salariile si beneficiile oferite de 410 companii din tara, care au in spate 150.000 de angajati.

    Cand m-am uitat pe analiza tipurilor de joburi si salariile oferite ce mi-a sarit in ochi a fost o pozitie de specialist extrem, extrem de bine platita despre care nu am auzit pana acum: agile coach specialist.

    Citeşte articolul integral pe www.alephnews.ro

  • Grupul Sphera a adus peste 100 de muncitori din Sri Lanka pentru a compensa lipsa de personal din România. Proprietarul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell are circa 4.400 de salariaţi pe cele trei pieţe pe care operează, dintre care peste 4.000 doar în România

    Grupul Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai im­portanţi jucători de pe piaţa locală de restaurante din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de unităţi, a adus 112 muncitori din Sri Lanka în prima parte a acestui an pentru a compensa lipsa de personal din România.

    Cea mai mare parte a acestora (85%) lucrează în cadrul KFC România, iar restul (15%) la Taco Bell, tot pe piaţa locală. Sphera de­ţine operaţiuni în trei ţări – România, Italia şi Republica Moldova.

    „Pandemia de COVID-19 a pus o presiune suplimentară asupra industriei HoReCa, deoarece mulţi angajaţi au decis să se orienteze către alte sectoare. În consecinţă, în primul semestru al anului 2021 grupul a continuat proiectul de angajare a perso­nalului din străinătate“, spun reprezentanţii Sphera Franchise Group. În urmă cu câteva luni, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, spunea că grupul caută să angajeze 400 de persoane, iar pentru asta se uită atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele străine precum Sri Lanka, Vietman şi Nepal.

    Piaţa HoReCa a fost una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19, astfel că a funcţionat multă vreme cu restricţii. Criza generată de pandemie, eveniment care a trimis mulţi angajaţi HoReCa în şomaj tehnic sau chiar i-a lăsat fără loc de muncă, a făcut ca migraţia către alte sectoare să fie chiar mai accentuată. Mai mult, salariile în domeniu sunt sub media pe economie, motiv pentru care există o rotaţie mare de personal în general.

    La 30 iunie 2021, grupul Sphera avea 4.392 de angajaţi, dintre care 4.058 în România, 253 în Italia şi 81 în Republica Moldova. Numărul este cu circa 400 mai mic decât la finalul lui 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor din rapoartele financiare ale grupului.

    Ideea de a aduce personal din ţări asiatice nu este ceva nou, nici măcar în HoReCa, fiind o practică mai veche ce poate fi întâlnită şi în construcţii şi în alte sectoare industriale. România a atras peste 100.000 de angajaţi din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată datele oficiale. Turcia, China, Vietnam, Filipine şi, mai nou, Nepal şi Sri Lanka sunt statele care au furnizat cei mai mulţi muncitori pentru piaţa muncii din România. Doar în primele cinci luni din 2021 au fost înregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult decât numărul din perioada similară din 2020. Cei mai mulţi străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia (2.770), Nepal (2.549) şi Sri Lanka (1.851).

    Salariul pentru un muncitor necalificat venit din Asia ajunge la 400 – 450 de dolari indiferent de domeniu. Pachetul salarial cel mai frecvent întâlnit cuprinde salariul net, cazare, masa zilnică şi asigurarea medicală (acoperită prin CASS – contribuţia la sănătate – obligatorie). În România, salariul minim este de 340 de dolari.

    Sphera opera la finalul primului semestru din acest an 161 de restaurante, dintre care, 140 cu sediul în România (88 KFC, 21 Pizza Hut, 17 Pizza Hut Delivery şi 12 restaurante Taco Bell, 1 restaurant sub brandul Paul şi 1 sub franciză PHD), 19 restaurante KFC în Italia şi două în Republica Moldova. În primele şase luni din an, grupul a obţinut afaceri de 444,5 mil. lei, plus 46% faţă de perioada similară din 2020, marcată de pandemie şi de închiderea restaurantelor în trimestrul doi.

  • PwC investeşte 100 mil. dolari în Polonia şi creează 5.000 de noi locuri de muncă

    Reţeaua internaţională de servicii de consultanţă PwC a anunţat că va investi cel puţin 100 milioane de dolari pentru a-şi extinde activităţile din Polonia, creând 5.000 de noi locuri de muncă, relatează The First News. Ca parte a strategiei de extindere, PwC va implementa noi servicii de cloud şi tech, automatizarea proceselor de audit şi serviciilor fiscale.

  • Adevărul despre ce s-a întâmplat cu românii în pandemie iese la iveală. Mii de oameni au avut de suferit

    ♦ Aproape jumătate dintre judeţele din România au mai puţini salariaţi în 2021 faţă de perioada de dinainte de pandemie ♦ Cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto. Salariul mediu net din Arad este de circa 3.000 de lei l♦Sorina Donisa, APT: „Perioada pandemică nu a trecut fară să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte.“

    Un număr de 20 dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat pierderi ale numărului de salariaţi în perioada iunie 2019 – iunie 2021, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar. Astfel, piaţa muncii locală mai are de recuperat circa 10.000 de locuri de muncă pierdute, per total, în pandemie.

    „Perioada pandemică nu a trecut fără să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte de pandemie, în special cele direct afectate, cum ar fi cele din industria HoReCa. Această redresare treptată s-a suprapus şi cu relaxarea măsurilor restrictive care au deschis din nou calea străinătăţii pentru românii care doreau să lucreze în străinătate“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO-ul companiei de în regim temporar APT Resources & Services.

    Pe judeţe, cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto precum Leoni Wiring Systems, Yazaki, EKR Elektrokontakt, precum şi producătorul de vagoane Astra Rail Industries, conform datelor de pe platforma de analiză financiară confidas.ro. Salariul mediu net din Arad era de circa 3.000 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere de la 2.800 de lei în aceeaşi lună din 2020.

    Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari scăderi de salariaţi a fost judeţul Prahova, cu peste 2.000 de salariaţi pierduţi între iunie 2019 şi iunie 2021, urmat de Teleorman, cu aproape acelaşi număr de salariaţi pierduţi şi de Braşov, cu aproape 1.900 de angajaţi mai puţin în primele şase luni din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    „De cele mai multe ori vorbim de un mix de cauze care pot influenţa evoluţia numărului de sala­riaţi: redresarea după perioada pan-demică se realizează treptat şi revenirea la capacitatea dinainte de pandemie necesită timp; există industrii în care numărul de angajaţi a scăzut drastic, cum este HoReCa şi chiar şi în urma relaxării măsurilor de siguranţă mulţi candidaţi nu mai doresc să lucreze în această industrie. De asemenea, deficitul global de semiconductori afectează ritmul dorit de creştere în mai multe industrii“, a explicat Sorina Donisa.

    La polul opus, zonele care au înre­gistrat cele mai mari creşteri ale nu­mărului de angajaţi în 2021 faţă de pe­rioada de dinainte de pandemie au fost muncipiul Bu­cureşti, cu aproape 10.000 de salariaţi mai mulţi în iunie 2021 faţă de iunie 2020, urmat de Ilfov, cu o creştere de 5.200 de salariaţi şi Cluj, cu o creştere de aproape 4.700 de salariaţi.

    „O parte din creşteri sunt datorate unei dezvoltări organice, continue, a companiilor din oraşele mari şi zonelor limitrofe care, datorită tipului de activitate şi flexibilităţii privind lucrul de acasă, au reuşit să atragă mai mulţi candidaţi, nu numai din localitatea în care activează, ci la nivel naţional“, explică CEO-ul companiei APT.

    De altfel, în Bucureşti, cel mai mare angajator din 2020 a fost o companie de stat, respectiv Poşta Română, cu un număr mediu de peste 23.000 de angajaţi anul trecut. Un angajat din Bucureşti avea un salariu mediu net de 4.600 de lei în luna iunie a acestui an, conform statisticilor oficiale, iar unul din Ilfov câştiga circa 3.600 de lei net.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Citatul săptămânii: Denis Le Vot, vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault, CEO pentru Dacia şi Lad

    În 2035 toate modelele Dacia vor fi electrice, este un pas pe care îl vom face şi vom electrifica şi uzina de la Mioveni. Dacia nu este front-runner acum pe electric, dar mizează momentan pe motorizările pe GPL. Nu trebuie să uităm că la Mioveni noi producem acum cele mai mari maşini şi putem spune că vom avea joburile respective în România şi peste 100 de ani.

  • Care sunt joburile viitorului şi ce locuri de muncă vor dispărea: Vor fi mai mulţi dresori de câini, epidemiologi şi specialişti în energie eoliană, dar mai puţini croitori şi operatori de call center

    Multe dintre joburile care există astăzi în lume erau doar un vis sau chiar o utopie acum 20 sau 30 de ani, la fel cum unele locuri de muncă de acum câteva secole au dispărut între timp pentru că lumea se schimbă şi piaţa muncii odată cu ea.

    Roboţii fac astăzi multe dintre muncile pe care oamenii anterior le practicau în agricultură ori industrie. De altfel, unele dintre cele mai în vogă companii ale momentului astăzi sunt cele de tehnologie şi robotizare, iar cel mai bun exemplu este cel al UiPath. Compania fondată în România, dar listată la Bursa de la New York, este spe­cia­lizată în dez­voltarea de roboţi software care auto­matizează pro­cesele de lucru din com­panii.

    Acest proces de automatizare a pro­ce­selor nu înseamnă că oamenii nu vor mai munci, nu în viitorul apropiat cel puţin, existând în continuare joburi ce nu pot fi făcute de roboţi. Înseamnă însă că procesele repe­titive, cu valoare adăugată mică, nu e nevoie să mai fie făcute de către oa­meni, ei putând să se orienteze către alte locuri de muncă.

    Un raport al U.S. Bureau of Labor Statistics (Biroul de Statistică pe piaţa muncii din SUA), citat de Visual Capitalist, relevă care sunt care sunt joburile viitorului şi ce locuri de muncă vor dis­părea treptat.

    Această analiză este relevantă pentru că de regulă schimbările de pe piaţa muncii încep pe pieţele cele mai puternice economic şi apoi ele se propagă treptat – mai repede sau mai lent – în restul lumii.

    Datele arată astfel că între 2020 şi 2030 numărul de tehnicieni specializaţi în operarea turbinelor eoliene va creşte cu aproape 70%, cel mai rapid ritm. Astfel, vor fi anajate 4.700 de persoane în această poziţie. După ritmul de creştere, pe poziţiile următoare se află asistentele medicale (52%) şi instalatorii de panouri fotovoltaice (52%). În top 20 joburi pentru viitor se mai întâlnesc dresorii de animale, fizioterapeuţii şi îngrijitorii de bătrâni sau bolnavi. Într-o lume unde populaţia îmbătrâneşte, vor fi peste 1,1 milioane de noi joburi ca îngrijitor la domiciliu sau în centrele specializate. Multe dintre joburile viitorului – asistentă medicală, manaer în domeniul sanitar, epidemiolog sau fizioterapeut – vor fi de altfel în sectorul medical.

    La polul opus, numărul de dactilorafe va scădea în aceeaşi perioadă (2020-2030) cu 36%, mai exact 16.300 de locuri de muncă vor dispărea. Pe locul doi se află angajaţii parcărilor, iar pe trei operatorii din centralele nucleare. Croitorii, pantofarii şi operatorii din call-center sunt şi ei „pe cale de dispariţie“. Este interesant de observat că joburile în pericol sunt de regulă mai prost plătite decât cele care vor fi pe val, semn că valoarea adăugată e mai mare.

     

  • Cât câştigă un avocat. În medie, salariul lunar net al unui avocat ajunge la 5.500 de lei

    ♦ Roxana Drăghici, eJobs: „Pentru această poziţie salariile sunt destul de diversificate în funcţie de dimensiunea companiei, dar şi de nivelul salarial regional. Mai mult, venitul variază şi în funcţii de performanţă de îngrijire dă dovadă angajat sau de rezultate anterioare. “

    Salariul mediu al unui angajat care ocupă funcţia de avocat este de de 5.500 de lei net pe lună, arată informaţii extrase din platforma Salariu, comparatorul de salarii al platformei de recrutare online eJobs.

    „Pentru această poziţie salariile sunt destul de diversificate în funcţii de dimensiunea companiei, dar şi de nivelul salarial regional. Mai mult, venitul variază şi în funcţii de performanţă de care dă dovadă angajat sau de rezultate anterioare. Experienţa avocatului, de asemenea, impactează nivelul salarial al acestuia. De regulă, ţinta unui avocat este de a ajunge partener la o situaţie de avocatură, când şi veniturile acestuia cresc considerabil. Acest lucru este însă posibil doar după ani de experienţă “, spune Roxana Drăghici, head of sales la eJobs România.

    Cel mai mare nivel al salariului mediu pentru această funcţie este în Bucureşti (4.800 de lei net), iar cel mai mic în judeţul Mureş (2.500 de lei net), arată acest lucru Salariu, unde peste 243.000 de specialişti şi-au introdus salariile până în prezent.

    Avocatul este o persoană licenţiată în studii juridice ale cărui funcţii sunt de a consilia, reprezintă, asista şi apăra clienţii în instanţele de judecată.

     Avocatul ales şi apără clienţii în chestiuni diverse precum divorţuri, moşteniri, litigii, aspecte penale sau comerciale. De obicei, avocaţii sunt specializate: avocat pledant (de instanţă), avocat de afaceri (de consultanţă), avocat de drept muncii, avocat de dreptul familiei şi altele.

    În prezent, din totalul celor peste 31.500 de locuri de muncă disponibile pe platformă eJobs, 12 sunt pentru poziţia de avocat.