BusinessMagazin

Tag: jocuri

  • ZIUA COPILULUI în Capitală: Baloane pictate, Jocuri Olimpitice, spectacole, concerte şi ateliere de 1 Iunie

     Astfel, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează, sâmbătă şi duminică, între orele 10.00 şi 19.00, programe dedicate copilăriei. Muzeul propune ateliere interactive pentru copii şi părinţi, expoziţii, grădinărit, dar şi piese de teatru şi numere de magie.

    De asemenea, Muzeul Naţional al Ţăranului Român îi aşteaptă pe cei mici sâmbătă, în curtea instituţiei, între orele 10.00 şi 18.00, la un mic târg de jucării făcute de artişti şi studenţi. Totodată, va fi pusă în scenă o piesă de animaţie, “File de poveste”, cu trupa de copii a atelierului de teatru de la Muzeul Ţăranului, reprezentaţia fiind o combinaţie între păpuşi, actorie şi teatru de umbre. Tot de Ziua Copilului va fi organizat un atelier de confecţionat manual hârtie, unul de cusut păpuşi, cursuri de pictură şi un concurs de tir cu arcul în curtea muzeului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JO de la Soci: Vladimir Putin, acuzat de deturnarea a miliarde de euro din fondurile destinate Olimpiadei

     “Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci s-au transformat într-o escrocherie vastă”, scrie Boris Nemţov, într-un raport redactat împreună cu Leonid Martiniuk, membru al mişcării de opoziţie Solidarity. Cei doi autori apreciază că între 25 şi 30 de miliarde (19 şi 23 de miliarde de euro) din 50 prevăzute pentru JO s-au volatilizat.

    “Jocurile Olimpice sunt un proiect personal pentru Putin şi este clar că cei care au furat bani sunt cei care sunt aproape de acelaşi Putin”, scriu Nemţov şi Martiniuk, în raportul lor.

    Construirea a numeroase instalaţii şi complexuri sportive a fost atribuită unor companii care aparţin unor apropiaţi ai lui Putin fără licitaţie, dezvăluie raportul, scris după şase luni de anchetă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft a prezentat Xbox One, noua generaţie a consolei de jocuri şi divertisment a companiei. Ce dotări are – FOTO

     Dispozitivul prezentat marţi seară de Microsoft reprezintă primul model nou Xbox din ultimii aproape opt ani, compania încercând astfel să se poziţioneze în centrul activităţilor de divertisment ale clienţilor printr-un pachet consistent de servicii şi produse.

    Xbox One, care va fi disponibil pe piaţă în a doua parte a acestui an, poate fi controlată prin comenzi vocale şi este echipată cu senzori care urmăresc mişcările utilizatorilor. Serviciul de apeluri video şi conferinţe Skype este integrat în produs, alături de servicii TV, aplicaţii cu conţinut sportiv dezvoltate în parteneriat cu Liga Naţională de Fotbal din SUA şi jocuri video.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât şi cine mai joacă la “păcănele”?

    Acesta este rezultatul unui studiu realizat de compania de  cercetare de piaţă GfK România la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot, în contextul în care piaţa jocurilor de slot-machine s-a ridicat anul trecut la 400 milioane de euro, iar în această industrie sunt angajaţi circa 30.000 de oameni, potrivit spuselor lui Dan Iliovici, directorul executiv Romslot. Totodată, el a spus că valoarea taxelor direcţionate către stat din întreaga industrie a jocurilor de noroc ajung la 160 de milioane de euro.

    Estimarea lui Iliovici se referă la cele 60.000 de aparate de tip slot-machine răspândinte în cele circa 10.000 de locaţii de joc din ţară. Dacă includem şi piaţa neagră, vorbim despre o valoare a pieţei de circa 650 de milioane de euro – dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ cele 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România – într-un interviu anterior acordat  Business Magazin. Aceste date indică faptul că păcănelele sunt cea mai mare afacere din industria jocurilor de noroc (calculată de Business Magazin pe baza stimărilor din piaţă la 1, 3  miliarde de euro), depăşind chiar jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră.

    Totuşi, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la LOTO joacă 20% ,  la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo,  3% la jocurile din online, 3% la jocurile de cărţi(poker şi black jack) şi 1% la bingo, potrivit cercetării GfK.   

    .

    Conform aceluiaşi studiu, jucătorii de sloturi sunt într-o proporţie de 92% bărbaţi şi au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodaria participanţilor la joc este de 3, 60% dintre aceştia lucrează full – time, 65% sunt necăsătoriţi, 84% au internet în gospodărie şi 74% nu au niciun copil în gospodărie. De asemenea, venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1274 Ron, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2178 Ron pe lună.

    În ceea ce priveşte percepţia asupra jocurilor de noroc, jucătorii români asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie, relaxare, plăcerea jocului şi câştig. Jocurile de slot – machines sunt cel mai puternic asociate cu socializarea şi petrecerea timpului liber şi mai putin cu riscul şi adrenalina, în timp ce ruleta şi jocul de cărţi sunt cel mai puternic asociate conceptului clasic de joc de noroc.

    În studiu, au fost intervievate 855 de persoane la nivelul întregii ţări şi a inclus şi jucători de pe piaţa neagră – într-un procent de circa 15% , potrivit spuselor directorului executiv Romslot, Dan Iliovici.

    Cele aproximativ 10.000 de locaţii legale unde românii pot merge să joace la slot machines sunt împărţite între baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul – în proporţie de 85%, iar restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători, deşi la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele lui Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor  şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.

    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie. În termeni financiari, aparatele returnează acest procent de 80% din sumele pe care le înghit, însă există o nuanţă care nu trebuie ignorată. Mecanica din spatele unui slot machine spune că acesta este programat să dea înapoi jucătorilor în jur de 92-94% din punctele jucate. Concret, un jucător care introduce 1.000 de lei în aparat, primeşte în schimbul acestei sume nişte puncte pe care le poate miza la fiecare apăsare de buton. După câteva ore de joc, el constată că banii i s-au înjumătăţit. De fapt, ar trebui să ia în calcul că „în cele câteva ore de joc, aparatul a rotit de fapt mult mai mulţi bani, cam 10.000 de lei, în sensul că i-a oferit jucătorului mult mai multe puncte decât cele cu care a pornit„, explică Pascu. Statul impune un impozit de 25% din câştigul jucătorilor. Situaţia este însă destul de gri, pentru că nu poate fi măsurat câştigul unui jucător şi diferenţiat de asumarea unei pierderi şi retragerea banilor mai puţini decât avea când a intrat în sala de joc.

    Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

  • Samsung şi Electronic Arts, în parteneriat pentru conţinut dedicat Galaxy S4

    Versiunea optimizată pentru dispozitivele Samsung create de producătorul de jocuri Electronic Arts include elemente de brand şi poate fi descărcată de pe platforma Samsung Games. Ca parte a acestui parteneriat însă, Samsung şi Electronic Arts oferă primilor 100.000 de clienţi Galaxy S4 din Europa posibilitatea de a descărca aplicaţia gratuit, prin intermediul Samsung Hub.

    “Pe lângă acest lucru, am încheiat şi alte parteneriate cu furnizori importanţi de conţinut”, a declarat Lee Epting, cicepreşedinte al Media Solution Center pentru Europa în cadrul Samsung Electronics Europa. Parteneriatul încheiat cu EA este practic doar unul dintr-o serie de acorduri care au fost stabilite cu mai mulţi furnizori importanţi de conţinut în vederea livrării de conţinut prin intermediul Samsung Hub. 

    Aceste colaborări sunt concentrate pe oferirea de jocuri (prin parteneriate stabilite între Samsung şi companii precum Gameloft sau Glu), cărţi, conţinut pentru copii sau pentru pasionaţii de gastronomie şi demonstrează respectarea angajamentului asumat de Samsung de a oferi o gamă cât mai variată de conţinut de înaltă calitate pentru consumatorii din întreaga Europă.

    Printre aplicaţiile disponibile se numără câteva din seria Michelin – Trafic, Restaurants şi Travel -, Nighty Night şi Little Fox Music Box de la Goodbeans sau Random House Mondadori/

    Michelin Trafic oferă utilizatorilor acces în timp real la informaţii despre trafic în 11 ţări din Europa şi o gamă foarte detaliată de date, inclusiv referitoare la traficul din marile oraşe şi la situaţia existentă pe majoritatea autostrăzilor. Michelin Restaurants permite consumatorilor să localizeze un restaurant din  Franţa şi Germania cu ajutorul unor opţiuni de căutare realizate pe baza mai multor criterii, precum selectarea unui restaurant Michelin. De asemenea, aplicaţia permite utilizatorilor să încarce fotografii realizate în timpul vizitelor lor în respectivele locuri şi chiar să-şi scrie propriile opinii despre mâncare. Iar Michelin Travel este o aplicaţie care oferă consumatorilor recomandări realizate pentru aproximativ 30.000 de atracţii turistice din întreaga Europă.

    Pe partea de conţinut pentru familie, în Samsung Apps sunt disponibile aplicaţii furnizate de dezvoltatori precum Goodbeans, care oferă  versiuni realizate exclusiv pentru Samsung Hub ale Nighty Night (disponibilă în 8 limbi – italiană, spaniolă, germană, engleză, franceză, rusă, portugheză şi olandeză) sau ale Little Fox Music Box (disponibilă în limbile engleză şi germană).
     

  • Nebunia păcănelelor – câţi bani aruncă anual românii pe aparatele de jocuri

    Ba chiar depăşeşte jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră. În total, este vorba de 650 de milioane de euro anul trecut, dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Constantinescu. Aceasta cu toate că domeniul este destul de bine reglementat, iar interesele operatorilor sunt apărate de două entităţi – Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) cu aproximativ 80 de membri şi Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, cu 15 membri, cumulat aproape un sfert din numărul total de companii din piaţă.

    „Ca şi la cazinouri, după cutremurul legislativ din 2009, s-a întâmplat o reaşezare a pieţei, mai tristă pentru noi întrucât a dus la diminuarea domeniului„, spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al AOPJNR. Din 1.200 de operatori cu 60.000 de aparate de joc, câţi erau în 2009, la finele anului trecut mai erau doar 411, cifră care acum se situează în jurul a 422 cu 63.000 de aparate. „Cei care au dispărut erau foarte mici, cu doar câteva aparate”, punctează Pascu. Structura pieţei este şi acum dominată tot de cei mici şi mijlocii, în total 350, majoritatea cu capital românesc, dat fiind că doar aproximativ 30 sunt străini, însă din punct de vedere al aparatelor operate, restul au cele mai mari cote de piaţă. Mai exact, 9% dintre operatorii de aparate de jocuri de tip slot machine deţineau anul trecut 37,5% dintre cele aproape 58.000 de aparate. Restul de 91% aveau 62,5%, adică aproximativ 33.370 de aparate, conform calculelor AOPJNR.

    În ţară există peste 12.000 de spaţii unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spaţiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 şi 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    „Există o barieră legislativă care limitează foarte mult piaţa şi o forţează în anumite direcţii”, spune Cristian Pascu. Dincolo de spaţiile cu până la cinci aparate, următorul prag permis este de minimum 15, cifră care până în 2010 era chiar de 20, însă demersurile AOPJNR au reuşit să determine scăderea ei. Implicit, multe spaţii cu săli de jocuri sunt nevoite să se limiteze la cinci aparate pentru că, deşi ar mai putea adăuga 2-3, nu au nevoie sau costul e prea mare pentru încă 10. „Piaţa, mai ales din provincie, este împinsă în jos din cauza acestei limitări„, mai spune Pascu, pe agenda căruia se află o nouă iniţiativă de a diminua pragul la zece aparate. Criza economică, tradusă implicit în scăderea banilor direcţionaţi de români către industria de noroc şi a aparatelor, este doar unul din factorii pentru care piaţa a scăzut. „Modificările legislative de după 2009 sunt un alt motiv„, spune Dan Iliovici, executive manager al Romslot, făcând referire la taxele pentru licenţa de operare pe piaţă, de 8.000 de lei pe an pentru fiecare aparat, de introducerea biletului de intrare, dar şi de taxa anuală pentru autorizarea aparatelor. Drept urmare, au fost necesare „măsuri de reorganizare şi un management strict al costurilor, în contextul în care competiţia s-a ascuţit”, adaugă Iliovici.

    „Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă„, afirmă Cristian Pascu. Deşi echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor pieţe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susţinut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din ţară, iar investiţiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuţinat semnificativ. Şi echipamentele noi au preţuri tot mai mici, între 1.000 şi 6.000 de euro, după cum spune Dragoş Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piaţă, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiţie cu DGL Pro şi Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generaţie”.

    „Piaţa este cumva saturată”, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogăţească, taxele tot mai ridicate şi-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deşi foarte tentantă pe motivul percepţiei că se pot face uşor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.

  • Vânzările de bere au crescut anul trecut

     Berarii cred că evoluţia se datorează verii lungi, cu temperaturi ridicate, şi evenimentelor sportive importante, precum Euro 2012 şi Jocurile Olimpice.

    Cea mai multă bere consumată a fost ambalată în PET, 52,5% din piaţă, urmată de cea la sticlă (28,2% din piaţă), cutie (15,8%) şi halbă (3,5%).

    Exporturile au atins un nivel istoric, de 230.000 de hectolitri, ceea ce reprezintă 1,23% din producţia locală de bere. Importurile au fost de 430.000 de hectolitri, acoperind 2% din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUPERCOMPUTERE- DE LA JOCURI LA CERCETARE

    Supercalculatoarele au în acelaşi timp un scop bine definit: sunt mijloace pe care oamenii de ştiinţă le folosesc în diverse domenii ale cercetării, precum analiza genomului uman sau a evoluţiei bolilor incurabile, studiul teoriei Big-Bang, studii de biofizică, energie nucleară, ale cosmosului şi multe altele.

    Însă puţini ştiu probabil că supercomputerele momentului nu ar fi ajuns atât de performante fără aportul produselor destinate consumatorului de rând, cele pe care le găsim în laptopurile sau PC-urile personale.

    IN CADRUL UNUI MIC INTERVIU REALIZAT CU CEVA TIMP ÎN URMĂ am discutat cu o seamă de reprezentanţi ai Nvidia, printre care şi Luciano Alibrandi, director of public relations EMEAI, depre Titan, actualmente cel mai puternic supercomputer din lume. Am aflat mai multe despre acesta, dar şi despre cum au ajuns supercomputerele în punctul în care sunt astăzi şi despre direcţiile în care vor merge în viitor.

    Dacă am fi vorbit de supercomputere acum 3-4 ani, am fi observat că arhitectura lor hardware se baza exclusiv pe procesoare (CPU – central processing unit). În prezent însă lucrurile stau puţin altfel, supercomputerele folosind combinaţii de CPU şi unităţi de procesare grafică, aşa numitele GPU. Aceasta deoarece majoritatea aplicaţiilor rulate pe un supercalculator au la bază simularea grafică, ce necesită realizarea unui număr extrem de mare de acţiuni în paralel.

    Tocmai de aceea, supercalculatoarele precum Titan, dar şi altele, lansate în ultimii ani, folosesc o astfel de arhitectură mixtă, în care CPU-urile sunt folosite pentru controlul şi organizarea sarcinilor, însă mare parte din procesarea pură are loc la nivelul procesoarelor grafice. Iar sporul de performanţă oferit de această nouă abordare este imens.

    Desigur, supercomputerele actuale nu se bazează exclusiv pe acceleratoare Nvidia, existând şi o serie de modele ce folosesc GPU-uri dezvoltate de cei de la AMD.

    TRANZIŢIA ÎNTRE CELE DOUĂ ABORDĂRI NU A FOST ÎNSĂ DELOC SIMPLĂ, deoarece a necesitat şi transformarea programelor concepute pentru execuţia secvenţială, serială la nivel de CPU, în programe executate în paralel. Cei de la Nvidia au încercat să vină în ajutorul programatorilor, obligaţi să îşi schimbe fundamental modul în care concepeau programele, dezvoltând limbajul CUDA, destinat tocmai programării acceleratoarelor grafice. În plus, au învestit foarte mult în educaţie la nivel mondial, creând aşa-numitele CUDA Research Centers, menite să sprijine atât programatorii, cât şi cercetătorii.

    În România nu există momentan un astfel de centru, cele mai apropiate fiind în Polonia şi în spaţiul fostei Iugoslavii, însă ştim că în cadrul anumitor universităţi din ţară studenţii învaţă CUDA.
    Cert este că programarea paralelă pare a fi un domeniu de viitor, un domeniu în care există încă o mare cerere de specialişti la nivel internaţional.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • Ministerele Sportului şi Culturii vor avea reprezentanţi în board-ul Oficiului Jocurilor de Noroc

     “Mi s-a explicat că, în Europa, o sursă importantă de finanţare pentru sport o reprezintă tocmai veniturile loteriilor şi ale celorlalte tipuri de jocuri. Nu jocuri sportive, ci jocuri de noroc, că acolo întotdeauna sunt bani, la jocurile sportive nu prea sunt, aşa că îi mai luăm de acolo încoace”, a spus Ponta într-o conferinţă privind domeniul sportului.

    El a confirmat că Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea acestui oficiu.

    Surse oficiale au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie care va asigura şi suportul tehnic pentru astfel de activităţi, statul estimând că va realiza venituri suplimentare pentru buget.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată astăzi viaţa primului angajat al McDonald’s România

    VIAŢA MEA A MERS MAI DEPARTE FĂRĂ SĂ SUFERE UN ŞOC”, spune el despre despărţirea de McDonald’s, o relaţie pe care a început să o construiască acum două decenii, când avea 35 de ani. La fel ca orice altă relaţie a implicat dedicare, timp şi sacrificii. “Viaţa nu înseamnă doar muncă şi bani”, spune el astăzi când are mai mult timp să călătorească, să se dedice familiei cu care merge de câte ori poate la concerte de muzică simfonică în ţară sau în străinătate.

    Ultimii ani – cei din era post McDonald’s – îi descrie ca fiind mai liniştiţi, deşi recunoaşte că încă este implicat în multe businessuri locale, alături de prieteni şi familie. Banii nu poate spune că îi lipsesc nici astăzi, când controlează afaceri pe care el însuşi le estimează la 30 de milioane de euro. “Ce e diferit este că am un centimetru de zgură (termenul său pentru stres, n. red.) mai puţin pe creier.”

     De unde provin carnea şi cartofii pe care le mănânci la McDonald’s în România?

    AFACERILE SALE SUNT VARIATE, DE LA RESTAURANTE – controlează alături de Dragoş Petrescu lanţurile City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu’ Berarilor şi Caru’ cu Bere (în administrare) – la hoteluri – apart-hotelul Safir din Venus şi de la bijuterii – o fabrică în Mihăileşti şi mai multe magazine în Capitală – la imobiliare şi investiţii bursiere.”Domeniul imobiliar încă îţi mai poate asigura un nivel bun de profit”, explică Alecu motivul pentru care ultimul său pariu este în imobiliare, unul dintre domeniile cele mai lovite de criză. Începând cu 2009, îngheţarea creditării pe de-o parte şi instabilitatea economiei şi a pieţei muncii pe de alta i-au determinat pe români să îşi amâne achiziţiile de case şi apartamente. Preţurile au urmat şi ele un trend descendent. Cu toate acestea, există şi o limită, care, crede Alecu, a fost atinsă: “Mai jos de jos nu se poate merge”.

    Marian Alecu recunoaşte că nu o să mai vedem preţurile din perioada de boom şi nici câştigurile de atunci ale companiilor din domeniu, însă profit încă se face. “Necesarul de locuinţe este încă departe de a fi satisfăcut în România”, spune el. De aceea a investit circa două milioane de euro în blocul de nouă etaje din Bucureşti, bloc a cărui construcţie a ajuns deja la nivelul opt şi până în iunie va fi gata. Banii pentru investiţie au venit din fonduri proprii. “În primul rând nu am avut credite şi nici nu vreau să am. În al doilea rând e foarte dificil să obţii acum o finanţare.” Din totalul de 66 de apartamente 15% sunt deja vândute, preţul unui apartament cu două camere fiind de circa 50.000 de euro. Aceasta nu este prima sa investiţie în domeniul imobiliar şi nu va fi nici ultima. “Am mai construit blocuri în Bucureşti şi Predeal. O să iau lucrurile pas cu pas, odată vândute apartamentele acestea, mă apuc de altele.”

     Cum se fac 200 de milioane de euro pe an din ŞAORMA

    IN PARALEL CU DOMENIUL IMOBILIAR MARIAN ALECU OFERĂ ŞI CONSULTANŢĂ PENTRU START-UP-URI ŞI PENTRU COMPANII CARE VOR SĂ SE RESTRUCTUREZE. Businessul îi aduce câteva sute de mii de euro pe an – peste 650.000 de euro anul trecut. Marjele de profit sunt însă foarte mari, costurile fiind minime. Deşi este implicat în mai multe afaceri, Alecu spune că lucrează în medie şase ore pe zi. Anterior, în perioada când lucra pentru McDonald’s, orele de lucru nu erau contorizate. “Munceam cât era nevoie, uneori chiar 14 ore pe zi, şi nu doar cinci zile pe săptămână.”

    El explică totuşi că s-ar putea retrage din afaceri oricând şi nu i-ar părea rău. S-ar dedica exclusiv hobbyurilor şi familiei. “Plimbatul câinelui (un lup – n. red.) este momentul preferat al zilei.” Pentru moment nu se gândeşte la asta pentru că are suficient timp să călătorească şi să facă sport – tenis, înot, caiac (vara pe Snagov) – două ore pe zi. Pe lista destinaţiilor sale de vacanţă se numără Miami, Paris, Viena şi Bucovina, unde merge de Crăciun şi de Paşte, la aceeaşi pen-siune pe care a descoperit-o în ’92. “Sunt flexibil şi pot să îmi fac programul cum vreau. În perioada când eram în McDonald’s călătoream foarte des, însă în interes de business. Mergeam de câte 15 ori pe an doar în SUA.”