Tag: jocuri

  • Goana după creierele românilor

    Playtika, care a intrat pe piaţa românească în 2011, are 250 de angajaţi în centrul de suport şi 100 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.
    Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software şi asigurare a calităţii.
    „Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câţiva ani am început să creăm şi jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operaţiuni la Playtika, într-o discuţie cu ZF.
    Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.
    Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deserveşte aproape 100 de ţări şi care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajaţi.
    Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piaţa românească.
    Gigantul german Continental investeşte 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iaşi, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariaţi.
    „În Iaşi, colegii lucrează la maşinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, şeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajaţi pe piaţa românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri şi specialişti IT&C.
    E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialişti IT la centrul de cercetare, dezvoltare şi inovare de la Iaşi, unde lucrează deja 100 de oameni.
    Gigantul american HP şi-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajaţi.
    „Vrem să creştem în continuare numărul de angajaţi ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajaţi pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanţe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuţie cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziţii pentru angajare deschise în România, a precizat el.
    Nu există săptămână în care o companie internaţională, dar şi o companie românească din IT să nu anunţe planuri de extindere şi oferte de angajare.
    Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studenţesc din Grozăveşti construit de Ceauşescu în anii ’80 şi care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaţionale, dar şi pentru firme româneşti.
    Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere româneşti, în joc au intrat şi fondurile de investiţii şi băncile din România. BCR şi-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing.
    Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiţii GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România şi Banca Transilvania, tocmai a selectat şapte start-up-uri româneşti care vor primi o finanţare iniţială de 350.000 de euro, în schimbul unei părţi din companie.
    Pentru acest gen de finanţare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.
    În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).
    Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.
    Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar şi în inginerie, cât cere piaţa.
    Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi paşi înainte.

  • Ar fi putut fi cel mai bogat om din lume, dar s-a speriat şi a vândut businessul apoi a dispărut. Dupa 14 ani spune de ce a luat aceasta decizie

    În urmă cu peste zece ani, cea mai mare companie de internet din China nu era Alibaba, şi nici Tencent, ci Shanda Interactive Entertainment Ltd., un dezvoltator de jocuri, fondată de Chen Tianqiao, care a devenit miliardar la doar 30 de ani. 

    După succesul său, Chen a dispărut. El a părăsit China, şi odată cu asta, viaţa publică, şi a ales un drum cu totul diferit. Însă, la 44 de ani, Chen, care locuieşte acum în Singapore, s-a decis să vorbească din nou public.

    El povesteşte că ceea ce l-a convins să renunţe la tot ce construise şi să cedeze piaţa către Alibaba Group Holding Ltd. şi Tencent Holdings Ltd, ale căror fondatori sunt azi cei mai bogdaţi oameni din China, a fost stresul provocat de creşterea concurenţei, reglementările guvernamentale, dar şi atacurile de panică cu care se confrunta.  A decis să renunţe, pentru a-şi proteja propria sănătate.

    „Priveam apusul în fiecare seară, şi mă gândeam că nu mă voi mai trezi niciodată”, povesteşte Chen. Experienţa aceasta l-a determinat să aleagă o nouă cale, aşa că s-a focusat pe cercetările asupra creierului uman. A investit în studiile sale un milliard de dolari, din averea de 2,4 miliarde pe care o deţinea.

    Din aceasta, Chen şi soţia sa au donat 115 milioane dolari Institutului de Tehnologie din California pentru a înfiinţa Institutul de Neuroştiinţe Tianqiao şi Chrissy Chen. Restul va fi folosit pentru a finanţa direct tinerii oameni de ştiinţă şi pentru a înfiinţa Universitatea Chen, în S.U.A.

  • Robert Glinţă, după calificarea la Jocurile Olimpice din 2020: Visul continuă, călătoria a început

    “Mi-am rezervat biletul pentru a doua oară la Jocurile Olimpice, în urma evoluţiei de la Guangzhou. Visul continuă, călătoria tocmai a început”, a scris pe facebook elevul antrenorului Silviu Anastase. Competiţia s-a desfăşurat la Guangzhou (China), cu un format inedit: la ceel 14 curse individuale incluse în program au fost invitaţi câte patru înotători de top mondial, medaliaţi la cele mai mari competiţii ale lumii.

    În prima zi a competiţiei ce totalizează premii de 3 milioane de dolari, Robert Glinţă a luat startul la proba de 100 m spate, alături de Xu Jiayu (China / vicecampion olimpic în 2016, campion mondial în 2017), Kliment Kolesnikov (Rusia / de şase ori medaliat la CE 2018, de trei ori cu aur) şi Ryosuke Irie (Japonia / triplu medaliat olimpic în 2012). Cu un start destul de bun, Glinţă a încheiat cursa pe locul 3, cu 53,70, după Xu (52,98) şi Irie (53,25).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România şi-a depus candidatura pentru ediţia de iarnă a Jocurilor Olimpice de Tineret din 2024

    Întrecerile ar uma să se desfăşoare la Braşov, acolo unde în 2013 a avut loc şi Festivalul Olimpic al Tineretului European.

    Candidatura a fost anunţată oficial, luni, când la sediul CIO au ajuns scrisorile de intenţie semnate de Guvernul României, autorităţile din judeţul Braşov şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. „Important este că atunci când vrei să câştigi, în primul rând trebuie să participi, să te înscrii într-o competiţie. Primul pas l-am făcut. Nu suntem singuri, mai sunt câţiva parteneri din Bulgaria, Spania, China şi mai nou Argentina. Şansele noastre sunt bune datorită faptului că Braşovul a organizat Festivalul Olimpic al Tineretului European în 2013. O ediţie organizată cu foarte mare succes, toată lumea îşi aduce aminte cu plăcere. Pe baza succesului înregistrat în 2013, cred că şansele noastre sunt foarte bune în ceea ce priveşte organizarea acestei competiţii. Sigur, mai avem nevoie de unele îmbunătăţiri, dar majoritatea obiectivelor în ceea ce priveşte infrastructura sunt făcute de atunci”, a susţinut Mihai Covaliu, preşedintele COSR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să vinzi puzzle-uri în lumea tabletelor

    Cei doi antreprenori au înfiinţat afacerea în 2011, când au descoperit jocurile inteligente şi puzzle-urile metalice marca Professor Puzzle.„Acestea sunt puzzle-uri mecanice, jocuri de inteligenţă, jucării antice, unele inspirate din viaţa unor personalităţi celebre, altele vechi, dar modernizate, care pot înlocui telefoanele, tabletele şi care pot fi jucate în familie. Rezolvarea lor presupune logică, concentrare, comunicare, perseverenţă şi răbdare, abilităţi importante în viaţa noastră ca adulţi, dar şi în cea a copiilor”, spune Cosmin Stanciu, coproprietar al businessului.

    Cei doi ştiau că pe piaţa din România nu există genul acesta de jocuri şi au văzut oportunitatea de business. Astfel, în 2012 au deschis firma Risium Arr, au investit 2.000 de euro în primul stoc de marfă şi au devenit distribuitori autorizaţi ai brandului acestui producător şi distribuitor de puzzle-uri mecanice şi jocuri de inteligenţă din Anglia. „Am fost primii pe piaţă şi până în 2016 cred că am rămas singurii care comercializau astfel de jocuri în marile centre comerciale din România. În 2012 eram exagerat de prudenţi, primul import ţin minte că a fost de aproximativ 2.000 euro, bani care s-au întors relativ repede şi care au fost de fiecare dată reinvestiţi”, adaugă Răzvan Ancăn.

    Deşi pe lângă prezenţa pe site-ul propriu online cei doi antreprenori participau cu produsele în fiecare an la târguri precum Gaudeamus, Bookfest, Corporate Gift Show, în timp, au observat că, în ciuda faptului că erau pe piaţă de aproximativ patru ani, potenţialii clienţi încă nu ştiau pentru ce sunt produsele lor. Antreprenorii au decis să devină mai vizibili, iar în 2016 au investit 10.000 de euro într-un stoc mai mare de marfă şi au deschis şi prima insulă, în mallul Băneasa Shoppping City.

    „Magazinele proprii au apărut deoarece trebuia să fim mult mai vizibili, trecuseră patru ani de când eram prezenţi pe piaţă şi, deşi eram prezenţi în mediul online şi în diferite magazine partenere, produsele Professor Puzzle nu erau încă cunoscute în Bucureşti. În 2016 am deschis prima insulă Professor Puzzle în Băneasa Shopping City, iar în 2018 am deschis insula din AFI Cotroceni”, povesteşte Cosmin Stanciu. Risium Arr gestionează în prezent site-ul propriu, două insule proprii în mallurile AFI Cotroceni şi Băneasa Shopping City, însă distribuie produsele marca Professor Puzzle şi în marile lanţuri de librării – Librarium, Cărtureşti, Librăriile Humanitas, Diverta – precum şi în magazinele Autograf sau SMYK all for kids. De altfel, cei doi antreprenori au ajuns la vânzări de aproape 3 milioane de lei anul trecut, în creştere cu 42% faţă de 2017, când compania a înregistrat afaceri de 2 milioane de lei.

    „Creştem de la an la an, având în vedere că până în 2016 eram singurii jucători, practic piaţa era a noastră şi era normal să creştem. Dar anul trecut în perioada sărbătorilor nu mai aveam marfă pe stoc şi îi direcţionam pe clienţi către magazinele partenere pentru a le satisface nevoile.” Cosmin Stanciu a menţionat că magazinele fizice proprii şi cele partenere generează aproape 91% din cifra de afaceri, însă şi vânzările online au o creştere constantă. „Puzzle-ul mecanic este încă un produs nou în România, încă explicăm clienţilor ce este şi ce face şi de aceea este mult mai uşor de vândut în magazin decât pe site”, spune antreprenorul.

    „În ochii clienţilor, noi suntem băieţii cu jucării pentru birou. Clientul Professor Puzzle este corporatist, cu vârsta între 30 şi 35 ani, venituri peste medie, femei în proporţie de 59%.” Cu toate acestea, antreprenorii au povestit că nu există neapărat un profil al clienţilor, deoarece „avem clienţi corporatişti, avem clienţi companii, avem clienţi bunici şi nepoţi, antreprenori, studenţi. Avem clienţi de toate vârstele şi din toate categoriile pentru că produsele Professor Puzzle sunt pentru toată lumea.” Clienţii companii obişnuiesc să dea comenzi de jocuri inteligente pentru a le face cadou angajaţilor. „A venit la un moment dat o doamnă asistentă care lucra de noapte şi a vrut un joc care să o ţină trează toată noaptea. A doua zi când a ieşit din tură a venit să ne arate că a rezolvat jocul şi să mai cumpere unul pentru următoarea seară. La fel, a venit o doamnă care a cumpărat mai multe jocuri inteligente şi la final am întrebat-o pentru cine sunt toate şi a spus că sunt pentru copii cu autism”, au povestit proprietarii businessului.

    Pornind de la acest aspect, de la profilul clienţilor, i-am întrebat pe antreprenori care este atuul unui joc inteligent. „Avem prieteni care cumpără jocuri inteligente pentru serile cu prietenii, pentru că este o modalitate de a te deconecta de la telefon, tabletă sau alte tehnologii. Aceste jocuri au puterea de a face oamenii să interacţioneze”, spun ei. În prezent, în cadrul companiei Risium Arr lucrează o echipă de nouă angajaţi, iar cel mai nou coleg are o vechime de şase ani. Planurile pentru anul în curs vizează dezvoltarea distribuţiei.  

  • Încă o demisie de răsunete în PSD. Deputatul denunţă interesele personale şi trădările din partid. „O politică dominată de jocuri la două capete”

    ”Astăzi (luni – n.r.), 11 februarie, am anunţat oficial conducerii Camerei Deputaţilor decizia de a părăsi grupul parlamentar PSD, devenind, astfel, deputat neafiliat. Nu a fost deloc o decizie uşoară, însă a fost o decizie necesară, dictată de cursul pe care l-a luat, în ultimii doi ani, politica dusă de PSD Giurgiu.

    O politică dominată de interese personale şi de grup – în detrimentul celor ale alegătorilor -, de trădări şi jocuri <la două capete>, de marginalizare a celor care nu erau de acord cu direcţia în care se îndrepta PSD Giurgiu… În aceste condiţii, am decis că este timpul să mă ”rup” de acest tip de politică, pe care nu o voi accepta niciodată şi să rămân deputat neafiliat, urmărind, în toată activitatea mea de parlamentar, să apăr interesele alegătorilor giurgiuveni”, a scris pe Facebook deputatul Alexandru Andrei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea brandului de ceasuri care a fost „partenerul” lui James Bond, a cronometrat Jocurile Olimpice şi a aterizat pe Lună

    Acest moment marchează naşterea brandului OMEGA, însă istoria orologeriei începe să se scrie chiar mai devreme. Primul atelier al casei a fost deschis în 1848 de către tânărul ceasornicar Louis Brandt. Circa 50 de ani mai târziu, cei doi fii ai acestuia – Louis-Paul şi César – au inventat un nou mecanism care a schimbat pentru totodeauna industria orologeră.
     
    Calibrul 19 ligne (ligne este o unitate de măsură folosită înainte de a se implementa sistemul metric) era o inovaţie atât de importantă încât mecanismul a fost numit Omega – la fel ca ultima literă a alfabetului grecesc. Simbolistica este şi ea similară, marcând o reuşită unică la momentul acela.
     
    Compania preia şi ea numele OMEGA în 1903.
     
    „OMEGA este singura orologerie ce poartă numele unui mecanism, iar acest lucru nu face decât să demonstreze încă o dată devotamentul nostru faţă de precizie. Brandul nostru este totodată unul cu renume în multe domenii, de la aselenizare la Jocurile Olimpice şi de la filmele din seria James Bond, la misiuni de explorare a oceanului”, spune Raynald Aeschlimann, preşedinte şi CEO al OMEGA.
     
    Cu ocazia aniversării a 125 de ani de istorie, OMEGA a lansat şi două noi creaţii.
     
    De Ville Trésor 125th Anniversary Edition este un ceas realizat din aur galben de 18 carate, având o curea din piele vişinie şi un cadran asortat în tonuri de roşu închis. Pe capac este marcată această aniversare.
     
  • Cele mai bune jocuri video din 2019 – GALERIE FOTO – VIDEO

    Zeci de titluri se vor lansa lunile următoare, de la unele de strategie la clasicele jocuri ce imită sporturile.
     
    Iată cele mai aşteptate jocuri ale anului:
     
    1. Kingdom Hearts 3
     
     
    Lansare: ianuarie
    Platforme: PlayStation 4, Xbox One
     
     
  • Serviciul asemănător Netflix la care lucrează Amazon

    Amazon, un jucător important deja pe piaţa de retail de jocuri video, care operează şi cel mai mare serviciu de livestreaming de jocuri din lume, Twitch, face un nou pas în această direcţie, potrivit Business Insider.


    Compania lucrează la un serviciu asemănător Netflix dedicat jocurilor video, potrivit unui studiu al The Information.
    Noul serviciu Amazon va permite utilizatorilor să joace jocuri video în detrimentul cumpărării şi downloadului anumitor jocuri.
    Serviciul va fi disponibil, cel mai devreme, în 2020.

     

  • Cele mai bune jocuri video din 2019 – GALERIE FOTO

    Zeci de titluri se vor lansa lunile următoare, de la unele de strategie la clasicele jocuri ce imită sporturile.
     
    Iată cele mai aşteptate jocuri ale anului:
     
    1. Kingdom Hearts 3
     
     
    Lansare: ianuarie
    Platforme: PlayStation 4, Xbox One
     
    2. Far Cry New Dawn
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    3. Anthem
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    4. Metro: Exodus
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    5. The Division 2
     
     
    Lansare: martie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    6. Mortal Kombat 11
     
     
    Lansare: aprilie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC, Nintendo Switch
     
    7. Rage 2
     
     
    Lansare: mai
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    8. Cyberpunk 2077
     
     
    Lansare: 2019
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    9. Halo Infinite
     
     
    Lansare: 2019
    Platforme: Xbox One, PC
    Platforme:
     
    10. Pokémon RPG
     
     
    Lansare: finalul lui 2019
    Platforme: Nintendo Switch