Playtika, care a intrat pe piaţa românească în 2011, are 250 de angajaţi în centrul de suport şi 100 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.
Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software şi asigurare a calităţii.
„Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câţiva ani am început să creăm şi jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operaţiuni la Playtika, într-o discuţie cu ZF.
Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.
Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deserveşte aproape 100 de ţări şi care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajaţi.
Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piaţa românească.
Gigantul german Continental investeşte 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iaşi, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariaţi.
„În Iaşi, colegii lucrează la maşinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, şeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajaţi pe piaţa românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri şi specialişti IT&C.
E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialişti IT la centrul de cercetare, dezvoltare şi inovare de la Iaşi, unde lucrează deja 100 de oameni.
Gigantul american HP şi-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajaţi.
„Vrem să creştem în continuare numărul de angajaţi ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajaţi pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanţe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuţie cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziţii pentru angajare deschise în România, a precizat el.
Nu există săptămână în care o companie internaţională, dar şi o companie românească din IT să nu anunţe planuri de extindere şi oferte de angajare.
Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studenţesc din Grozăveşti construit de Ceauşescu în anii ’80 şi care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaţionale, dar şi pentru firme româneşti.
Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere româneşti, în joc au intrat şi fondurile de investiţii şi băncile din România. BCR şi-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing.
Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiţii GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România şi Banca Transilvania, tocmai a selectat şapte start-up-uri româneşti care vor primi o finanţare iniţială de 350.000 de euro, în schimbul unei părţi din companie.
Pentru acest gen de finanţare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.
În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).
Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.
Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar şi în inginerie, cât cere piaţa.
Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi paşi înainte.
Tag: jocuri
-
Goana după creierele românilor
-
Ar fi putut fi cel mai bogat om din lume, dar s-a speriat şi a vândut businessul apoi a dispărut. Dupa 14 ani spune de ce a luat aceasta decizie
În urmă cu peste zece ani, cea mai mare companie de internet din China nu era Alibaba, şi nici Tencent, ci Shanda Interactive Entertainment Ltd., un dezvoltator de jocuri, fondată de Chen Tianqiao, care a devenit miliardar la doar 30 de ani.
După succesul său, Chen a dispărut. El a părăsit China, şi odată cu asta, viaţa publică, şi a ales un drum cu totul diferit. Însă, la 44 de ani, Chen, care locuieşte acum în Singapore, s-a decis să vorbească din nou public.
El povesteşte că ceea ce l-a convins să renunţe la tot ce construise şi să cedeze piaţa către Alibaba Group Holding Ltd. şi Tencent Holdings Ltd, ale căror fondatori sunt azi cei mai bogdaţi oameni din China, a fost stresul provocat de creşterea concurenţei, reglementările guvernamentale, dar şi atacurile de panică cu care se confrunta. A decis să renunţe, pentru a-şi proteja propria sănătate.
„Priveam apusul în fiecare seară, şi mă gândeam că nu mă voi mai trezi niciodată”, povesteşte Chen. Experienţa aceasta l-a determinat să aleagă o nouă cale, aşa că s-a focusat pe cercetările asupra creierului uman. A investit în studiile sale un milliard de dolari, din averea de 2,4 miliarde pe care o deţinea.
Din aceasta, Chen şi soţia sa au donat 115 milioane dolari Institutului de Tehnologie din California pentru a înfiinţa Institutul de Neuroştiinţe Tianqiao şi Chrissy Chen. Restul va fi folosit pentru a finanţa direct tinerii oameni de ştiinţă şi pentru a înfiinţa Universitatea Chen, în S.U.A.
-
Robert Glinţă, după calificarea la Jocurile Olimpice din 2020: Visul continuă, călătoria a început
“Mi-am rezervat biletul pentru a doua oară la Jocurile Olimpice, în urma evoluţiei de la Guangzhou. Visul continuă, călătoria tocmai a început”, a scris pe facebook elevul antrenorului Silviu Anastase. Competiţia s-a desfăşurat la Guangzhou (China), cu un format inedit: la ceel 14 curse individuale incluse în program au fost invitaţi câte patru înotători de top mondial, medaliaţi la cele mai mari competiţii ale lumii.
În prima zi a competiţiei ce totalizează premii de 3 milioane de dolari, Robert Glinţă a luat startul la proba de 100 m spate, alături de Xu Jiayu (China / vicecampion olimpic în 2016, campion mondial în 2017), Kliment Kolesnikov (Rusia / de şase ori medaliat la CE 2018, de trei ori cu aur) şi Ryosuke Irie (Japonia / triplu medaliat olimpic în 2012). Cu un start destul de bun, Glinţă a încheiat cursa pe locul 3, cu 53,70, după Xu (52,98) şi Irie (53,25).
-
România şi-a depus candidatura pentru ediţia de iarnă a Jocurilor Olimpice de Tineret din 2024
Întrecerile ar uma să se desfăşoare la Braşov, acolo unde în 2013 a avut loc şi Festivalul Olimpic al Tineretului European.
Candidatura a fost anunţată oficial, luni, când la sediul CIO au ajuns scrisorile de intenţie semnate de Guvernul României, autorităţile din judeţul Braşov şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. „Important este că atunci când vrei să câştigi, în primul rând trebuie să participi, să te înscrii într-o competiţie. Primul pas l-am făcut. Nu suntem singuri, mai sunt câţiva parteneri din Bulgaria, Spania, China şi mai nou Argentina. Şansele noastre sunt bune datorită faptului că Braşovul a organizat Festivalul Olimpic al Tineretului European în 2013. O ediţie organizată cu foarte mare succes, toată lumea îşi aduce aminte cu plăcere. Pe baza succesului înregistrat în 2013, cred că şansele noastre sunt foarte bune în ceea ce priveşte organizarea acestei competiţii. Sigur, mai avem nevoie de unele îmbunătăţiri, dar majoritatea obiectivelor în ceea ce priveşte infrastructura sunt făcute de atunci”, a susţinut Mihai Covaliu, preşedintele COSR.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Încă o demisie de răsunete în PSD. Deputatul denunţă interesele personale şi trădările din partid. „O politică dominată de jocuri la două capete”
”Astăzi (luni – n.r.), 11 februarie, am anunţat oficial conducerii Camerei Deputaţilor decizia de a părăsi grupul parlamentar PSD, devenind, astfel, deputat neafiliat. Nu a fost deloc o decizie uşoară, însă a fost o decizie necesară, dictată de cursul pe care l-a luat, în ultimii doi ani, politica dusă de PSD Giurgiu.
O politică dominată de interese personale şi de grup – în detrimentul celor ale alegătorilor -, de trădări şi jocuri <la două capete>, de marginalizare a celor care nu erau de acord cu direcţia în care se îndrepta PSD Giurgiu… În aceste condiţii, am decis că este timpul să mă ”rup” de acest tip de politică, pe care nu o voi accepta niciodată şi să rămân deputat neafiliat, urmărind, în toată activitatea mea de parlamentar, să apăr interesele alegătorilor giurgiuveni”, a scris pe Facebook deputatul Alexandru Andrei.
-
Povestea brandului de ceasuri care a fost „partenerul” lui James Bond, a cronometrat Jocurile Olimpice şi a aterizat pe Lună
Acest moment marchează naşterea brandului OMEGA, însă istoria orologeriei începe să se scrie chiar mai devreme. Primul atelier al casei a fost deschis în 1848 de către tânărul ceasornicar Louis Brandt. Circa 50 de ani mai târziu, cei doi fii ai acestuia – Louis-Paul şi César – au inventat un nou mecanism care a schimbat pentru totodeauna industria orologeră.Calibrul 19 ligne (ligne este o unitate de măsură folosită înainte de a se implementa sistemul metric) era o inovaţie atât de importantă încât mecanismul a fost numit Omega – la fel ca ultima literă a alfabetului grecesc. Simbolistica este şi ea similară, marcând o reuşită unică la momentul acela.Compania preia şi ea numele OMEGA în 1903.„OMEGA este singura orologerie ce poartă numele unui mecanism, iar acest lucru nu face decât să demonstreze încă o dată devotamentul nostru faţă de precizie. Brandul nostru este totodată unul cu renume în multe domenii, de la aselenizare la Jocurile Olimpice şi de la filmele din seria James Bond, la misiuni de explorare a oceanului”, spune Raynald Aeschlimann, preşedinte şi CEO al OMEGA.Cu ocazia aniversării a 125 de ani de istorie, OMEGA a lansat şi două noi creaţii.De Ville Trésor 125th Anniversary Edition este un ceas realizat din aur galben de 18 carate, având o curea din piele vişinie şi un cadran asortat în tonuri de roşu închis. Pe capac este marcată această aniversare. -
Cele mai bune jocuri video din 2019 – GALERIE FOTO – VIDEO
Zeci de titluri se vor lansa lunile următoare, de la unele de strategie la clasicele jocuri ce imită sporturile.Iată cele mai aşteptate jocuri ale anului:1. Kingdom Hearts 3
Lansare: ianuariePlatforme: PlayStation 4, Xbox One -
Serviciul asemănător Netflix la care lucrează Amazon
Amazon, un jucător important deja pe piaţa de retail de jocuri video, care operează şi cel mai mare serviciu de livestreaming de jocuri din lume, Twitch, face un nou pas în această direcţie, potrivit Business Insider.
Compania lucrează la un serviciu asemănător Netflix dedicat jocurilor video, potrivit unui studiu al The Information.
Noul serviciu Amazon va permite utilizatorilor să joace jocuri video în detrimentul cumpărării şi downloadului anumitor jocuri.
Serviciul va fi disponibil, cel mai devreme, în 2020. -
Cele mai bune jocuri video din 2019 – GALERIE FOTO
Zeci de titluri se vor lansa lunile următoare, de la unele de strategie la clasicele jocuri ce imită sporturile.Iată cele mai aşteptate jocuri ale anului:1. Kingdom Hearts 3
Lansare: ianuariePlatforme: PlayStation 4, Xbox One2. Far Cry New Dawn
Lansare: februariePlatforme: Xbox One, PlayStation 4, PC3. Anthem
Lansare: februariePlatforme: Xbox One, PlayStation 4, PC4. Metro: Exodus
Lansare: februariePlatforme: Xbox One, PlayStation 4, PC5. The Division 2
Lansare: martiePlatforme: Xbox One, PlayStation 4, PC6. Mortal Kombat 11
Lansare: apriliePlatforme: Xbox One, PlayStation 4, PC, Nintendo Switch7. Rage 2
Lansare: maiPlatforme: Xbox One, PlayStation 4, PC8. Cyberpunk 2077
Lansare: 2019Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC9. Halo Infinite
Lansare: 2019Platforme: Xbox One, PCPlatforme:10. Pokémon RPG
Lansare: finalul lui 2019Platforme: Nintendo Switch