BusinessMagazin

Tag: japonia

  • Cum arată cel mai vechi hotel din lume.Este administrat de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit de lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.

    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • O singură regiune dintr-o ţară a devenit a şasea cea mai mare economie din lume, depăşind India sau Franţa

    Următoarele două locuri sunt ocupate de două ţări europene: Germania (3,4 mii de milioane de dolari) şi Marea Britanie (2,6 mii de milioane de dolari). Locul şase îi revine regiunii California cu un PIB de 2,4 mii de milioane de dolari. Astfel, regiunea americană depăşeşte ţări precum Franţa, India, Italia sau Brazilia.

    Fiecare stat american şi majoritatea oraşelor din SUA cu peste 1 milion de locuitori pot conduce afaceri externe. Aşadar, 40 de state din SUA au în jur de 250 de puncte de lucru, iar Pennsylvania şi Missouri (15) au cele mai multe birouri în străinătate. 

    California este statul cu cel mai mare PIB din SUA, urmat de Texas (1,6 mii de milioane de dolari), New York (1,4 mii de milioane de dolari), Florida (883 de miliarde de dolari) şi Illinois (724 de miliarde de dolari). România are un PIB de 186,7 miliarde de dolari

     

  • O singură regiune dintr-o ţară a devenit a şasea cea mai mare economie din lume, depăşind India sau Franţa

    Următoarele două locuri sunt ocupate de două ţări europene: Germania (3,4 mii de milioane de dolari) şi Marea Britanie (2,6 mii de milioane de dolari). Locul şase îi revine regiunii California cu un PIB de 2,4 mii de milioane de dolari. Astfel, regiunea americană depăşeşte ţări precum Franţa, India, Italia sau Brazilia.

    Fiecare stat american şi majoritatea oraşelor din SUA cu peste 1 milion de locuitori pot conduce afaceri externe. Aşadar, 40 de state din SUA au în jur de 250 de puncte de lucru, iar Pennsylvania şi Missouri (15) au cele mai multe birouri în străinătate. 

    California este statul cu cel mai mare PIB din SUA, urmat de Texas (1,6 mii de milioane de dolari), New York (1,4 mii de milioane de dolari), Florida (883 de miliarde de dolari) şi Illinois (724 de miliarde de dolari). România are un PIB de 186,7 miliarde de dolari

     

  • O companie din Japonia va folosi o dronă care va difuza cântece interpretate la cimpoi pentru a forţa angajaţii să plece acasă dacă lucrează peste program

    Drona va difuza melodia Auld Lang Syne, tradiţional interpretată la cimpoi, pentru a anunţa angajaţii că este timpul să plece acasă. 

    “Nu poţi să munceşti când te gândeşti că va ajunge în dreptul tău curând şi nu poţi să te concentrezi când auzi melodia”, a declarat Norhiro Kato, director al firmei Taisei.

    Taisei vrea să implementeze programul începând cu aprilie 2018 în propria companie, iar dacă va merge bine atunci se gândesc să ofere serviciul şi altor companii.

    BBC scrie că experţii nu au fost impresionaţi de iniţiativă, iar unul a zis chiar că este o idee prostească.

    Seijiro Takeshita, profesor de management la Universitatea Shizuoka, crede că nu va funcţiona şi nu-i va face pe oameni să muncească mai puţin. “Munca peste program este profund înrădăcinată în cultura muncii şi problema ar trebui abordată altfel”, a declarat profesorul.

  • Uniunea Europeană şi Japonia au încheiat un acord de parteneriat economic

    Potrivit unei declaraţii comune a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a premierului japonez Shinzo Abe, “finalizarea negocierilor între UE şi Japonia demonstrează o voinţa politică puternică pentru a menţine sus steagul comerţului liber şi pentru a transmite un mesaj puternic lumii”.

    Acordul de Parteneriat Economic (APE) a primit aprobarea finală din partea comisarului european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, şi a ministrului japonez de Externe, Taro Kono.

    “Acordul de Parteneriat Economic UE-Japonia este unul dintre cele mai mari şi mai cuprinzătoare acorduri economice pe care le-au încheiat până în prezent UE şi Japonia. Acesta va crea o zonă economică uriaşă, cu 600 de milioane de locuitori şi aproximativ 30% din PIB-ul mondial, şi va deschide oportunităţi importante de comerţ şi investiţii pentru consolidarea economiilor noastre. Suntem convinşi că, odată implementat, acest acord va asigura o creştere economică durabilă şi va stimula crearea de locuri de muncă, confirmând, în acelaşi timp, angajamentul nostru faţă de cele mai înalte standarde de protecţie a muncii, a siguranţei, a mediului şi a consumatorilor”, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.

    Negocierile între UE şi Japonia cu privire la un acord de parteneriat economic au fost lansate în 2013, iar obiectivul era finalizarea procesului până la mijlocul anului 2018.

     

  • A fost deschisă prima staţie de cercetare a cutremurelor de suprafaţă din România. Unitatea este inspirată de sistemele din Japonia şi SUA

    Dacă va avea succes, specialiştii români vor solicita finanţare pentru extinderea sistemului în toată ţara. Până atunci, cercetătorii vor încerca să afle ce s-a întâmplat la Izvoarele în urmă cu patru ani.

    ”În programul de guvernare exista obiectivul de a lega cercetarea de practică… Exact asta se întâmplă astăzi aici. Aceste staţii de observare atât de adâncime, cât şi de suprafaţă, au ca scop construirea de strategii având o bază informativă. Exista riscuri seismice pe care trebuie să le cunoaştem, iar cercetarea are un rol important. Trebuie să ştim cauza şi să găsim soluţii. Este o investiţie strategică, o investiţie importantă pentru cercetare. Sunt trei staţii seismice cu foraje la Izvoarele, Schela şi Negrea, aşezate în formă de triunghi, şi opt staţii de suprafaţă în diferite zone din cele trei localităţi”, a declarat jurnaliştilor ministrul Cercetării şi Inovării, Lucian Georgescu.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Copleşită de o datorie colosală de 250% din PIB, una dintre cele mai mari vizitate ţări din lume impune o taxă pentru turişti

    Potrivit cotidianului Asahi, citat de Les Echos, guvernul conservator condus de premierul Shinzo Abe ar intenţiona să propună în cadrul viitoarei reforme fiscale crearea unei taxe „sayonara“ care ar urma să fie impusă începând cu anul fiscal 2019 tuturor persoanelor care părăsesc ţara, indiferent că sunt cetăţeni japonezi sau turişti străini.

    Potrivit unor surse guvernamentale citate de Asahi, ar fi vorba de o taxă de 1.000 de yeni, sau 7,5 euro. Având în vedere că Japonia a înregistrat aproape 40 milioane de plecări în 2016, statul japonez ar spera să obţină cel puţin 40 miliarde de yeni (300 milioane de euro) în fiecare an de pe urma noii taxe.

  • AVERTISMENTUL lui Trump: Perioada ”răbdării strategice” faţă de Coreea de Nord s-a încheiat

    Preşedintele SUA efectuează un turneu de 12 zile în Asia, acesta a avut o întrevedere cu liderii mediului de afaceri din Japonia.

    ”Testele nucleare ilegale şi balistice reprezintă o ameninţare faţă de pacea şi stabilitatea internaţională”, a afirmat acesta în cadrul unei conferinţe de presă cu premierul japonez, Shinzo Abe.

    Donald Trump urmează să efectueze o vizită oficială în Coreea de Sud. În cadrul acestei vizite, Trump va discuta cu preşedintele sud-coreean Moon Jae-in despre ameninţările venite dinspre Phenian.

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • Preşedintele sud-coreean e sceptic în privinţa unei alianţe militare trilaterale cu SUA şi Japonia

    “Cooperarea militară între Coreea de Sud şi SUA, precum şi cu Japonia, au devenit importante, însă această cooperare vizează combaterea provocărilor nucleare şi cu rachete balistice din Coreea de Nord. Dar nu cred că este oportună dezvoltarea cooperării la un nivel de alianţă militară trilaterală. În acelaşi timp, dacă Japonia foloseşte înarmarea nucleară din Coreea de Nord ca o scuză pentru expansiunea sa militară, nu ar fi un lucru adecvat pentru ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est)“, a declarat Moon, într-un interviu pentru Channel NewsAsia.

    Japonia vrea să obţină un rol internaţional mai important în conflictele militare globale din ultimii ani, pe fondul creşterii influenţei Chinei în Asia. Premierul japonez Shinzo Abe a anunţat că îşi reconsideră poziţia tradiţională pacifistă în ceea ce priveşte apărarea, în faţa ameninţărilor din partea Phenianului, care a lansat două rachete balistice deasupra teritoriului japonez în ultimele luni.

    Moon Jae-In a declarat că apreciază alianţa de 67 de ani cu SUA şi în acelaşi timp a promis să intensifice eforturile diplomatice cu China pentru a rezolva paşnic situaţia din Peninsula Coreeană.

    “Voi continua o diplomaţie echilibrată prin onorarea relaţiilor cu SUA şi având o relaţie tot mai apropiată cu China în acelaşi timp“, a spus liderul de la Seul.

    Preşedintele american Donald Trump şi omologul său sud-coreean Moon Jae-In se vor întâlni la Seul marţi, 7 noiembrie. Liderul de la Casa Albă efectuează un turneu în Japonia, Coreea de Sud, China, Vietnam şi Filipine, în intervalul 3-14 noiembrie.